56,520 matches
-
o degradare, cei rămași singuri fiind tratați drept victime, neajutorați etc. 2.2. Modelul contractualisttc "2.2. Modelul contractualist" Un alt model de familie este cel contractualist (M. Minow, M.L. Shanley, 2001, p. 124). Aici, punctul de pornire este individul autonom, stăpân pe sine și legat de ceilalți doar prin acorduri. Căsătoria este un parteneriat încheiat conform voinței părților. Soții pot decide între ei modul de administrare a relațiilor personale și financiare în timpul căsătoriei și în eventualitatea unui divorț. Bazele căsătoriei
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
comunitar, familia este expresia relaționărilor personale și sociale mai ample decât cele individuale; ea nu se sprijină în primul rând pe înțelegeri contractuale și acorduri (M. Minow, M.L. Shanley, 2001, p. 128). Teoreticienii comunitarieni arată că nici o persoană nu devine autonomă fără a parcurge mai întâi o perioadă îndelungată de dependență. Personalitățile individuale sunt modelate de apartenența la anumite comunități etnice, regionale și religioase, ale căror valori pot fi diferite de cele ale societății predominante. Jean B. Elshtain (1991, p. 268
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
aduce pe lume copii și de a se consacra apoi creșterii și educării lor. De aici, rezultă că, în liberalismul clasic, drepturile în sfera privată nu sunt ocrotite, atât femeile, cât și copiii fiind la discreția persoanei tratate ca rațională, autonomă, având capacitate deplină de exercițiu în spațiul public, adică a bărbatului. Munca de tip industrial nu i-a antrenat deopotrivă pe bărbați și pe femei. S-a produs un tip de diviziune a muncii în care bărbații desfășurau o activitate
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
tatălui-bunic. O ultimă variantă pe care o iau în discuție privește pur și simplu depășirea comportamentului etichetat drept dependent. Înfruntarea problemelor de viață, asumarea responsabilităților pot învăța treptat o persoană să aibă încredere în resursele personale și încet-încet să devină autonomă. În extrema cealaltă, se poate supralicita spre statutul „de trei ori femeie”70. Statutul de mamă căsătorită este construit pe modelul „supra-femeii”, având responsabilități multiple. „Indiferent dacă o femeie își crește copilul cu un partener, în viața de zi cu
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
2001, p. 64. Se întâmplă ca satisfacerea unora dintre condiții să nu se facă simultan cu celelalte. Pentru conturarea autonomiei, este necesară o anumită continuitate a condițiilor existențiale, astfel încât persoanele să își poată urmări suficient timp proiectele. Capacitatea de ființă autonomă nu se dobândește dintr-odată, ci treptat, parcurgând gradat, prin situații de tipul încercare-reușită, încercare-eșec, experiențe de viață din cele mai diverse. Autonomia este o stare ce se dobândește pe măsură ce prinzi încredere în forțele proprii, în urma experimentării reușite, a asociației
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
Autonomia este circumscrisă, prin opoziție, cu eteronomia, situație când acțiunile sunt determinate de influența preponderentă a factorilor exteriori (după J. Piaget, copilul trece de la o morală eteronomă, când regulile de comportare sunt impuse din afară, de către adulți, la o morală autonomă, ce presupune reciprocitate între indivizi diferiți, dar formal egali). În cazul discuției de față, eteronomia conduce la dependență. Beneficiarii de anumite forme de suport din partea statului încep să recepteze intervenția ca fiind indispensabilă existenței lor. Treptat, ajung să se obișnuiască
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
este unul de tip inclusiv. În accepțiunea Brândușei Palade (în O. Toderean, 2002, p. 134), ...autonomia incluzivă presupune o conștientizare a faptului că ființele omenești se pot găsi și într-o situație de vulnerabilitate și că, pentru a putea deveni autonome, ele au adesea nevoie de sprijinul altor persoane. Autonomia incluzivă presupune o conștientizare a relației sinelui cu ceilalți și o situare responsabilă față de nevoile cerute de bunăstarea lor, astfel încât procesul de autodefinire a acestui sine să nu limiteze condițiile necesare
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
maternă nu este numai iubirea pentru copilul mic, ci, mai ales, iubirea pentru copilul în creștere (E. Fromm, 1995, p. 49). Mama trebuie să exerseze o filosofie a separării, să urmărească creșterea copilului, în vederea obținerii de către acesta a unei stări autonome, independente. Copilul receptează iubirea maternă ca pe un dar: „Sunt iubit pentru că sunt fiul/fiica mamei mele, pentru ceea ce sunt, pentru că sunt”, numind dragostea maternă necondiționată (în comparație cu cea paternă, care este condiționată de împlinirea așteptărilor - E. Fromm, 1995, p. 50
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
ele nu sunt, kantian vorbind, respectate în calitatea lor de ființe raționale, nu sunt considerate capabile de a-și da singure un sens existenței, de a hotărî, independent de constrângerile exterioare, ce este mai bine pentru ele, de a fi autonome. Critica clasică a contractului social se referă la faptul că acesta nu e o înțelegere între indivizi liberi și egali de la natură, ci este explicit un contract între capii de familie 116. Conform opiniei lui Carole Pateman - sfera publică este
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
superioară acestora, deținătoare a monopolului constrîngerii, și înzestrată cu rolul de decident social. Statul este presupus a încerca să realizeze interesul general, ce nu se confundă cu suma intereselor particulare. Aparatul instituțional al Statului este considerat un centru de decizie autonom. Cele două concepții descrise constituie viziuni normative și idealiste ale Statului, ele indicînd mai mult modul cum acesta ar trebui să se comporte decît cum o face de fapt. Kenneth Arrow a arătat că nu se poate desprinde o scară
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
instituțiilor amintite mai sus, potrivit Legii administrației publice locale. Instituțiile publice locale sunt organismele de specialitate, de uz și de interes local, din domeniul economic, social, cultural, ordine publică, amenajarea teritoriului, tineret și sport ș.a. Întreprinderile publi-ce locale includ regiile autonome, societățile comerciale și agențiile de uz și de interes local. Serviciile publice funcționale la nivel local sunt în domeniul transporturilor și comunicațiilor (transport în comun, plus rețeaua de drumuri și poduri județene și locale), serviciile de dezvoltare urbană (iluminat public
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
le întrețin. Pentru aceasta, va trebui să ținem încă o dată cont de organizarea politică: Dacă Statul este dotat cu o structură federală, precum S.U.A. sau Germania, nivelele locale ale puterii politice au un cîmp de acțiune extins și sunt destul de autonome față de puterea centrală. Ele dispun de bugete proprii importante și de largi puteri legislative și de reglementare. Acesta este și cazul Elveției, autodeclarată confederație, care are doar cinci legi federale, în rest toate responsabilitățile revenind cantoanelor. Termenul de confederație se
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
bu-nuri și servicii publice, penetrînd sectorul privat, pe de-o parte; pe de altă parte multe întreprinderi private produc bunuri și servicii publice, astfel încît putem vorbi de o interferență realizată printr-o deplasare în dublu sens. Organizate ca regii autonome, sau societăți comerciale, mai centralizate în țările latine, catolice, mai descentralizate în țările nordice, protestante, întreprinderile publice au cunoscut un avînt deosebit după al Doilea Război Mondial, pe fondul dominației doctrinei keynesiane și au avut ca scop declarat protejarea ramurilor
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
intens utilizat în urmărirea evoluțiilor și realizarea de comparații internaționale. În afara prelevărilor obligatorii mai există în unele țări așa numitele prelevări parafiscale, fluxuri monetare care nu alimentează bugetul de stat sau bugetul asigurărilor sociale, ci sunt folosite în scopul finanțării autonome a altor organisme publice decît instituțiile Statului, pre-cum și a unor organisme private care realizează servicii de natură eco-nomică și socială cu caracter specific. Consimțămîntul contribuabililor față de impozit rezultă, în principal, din legitimitatea acestuia. Drept surse de legitimare a impozitului
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
centrale și locale). Autonomie tehnică, ceea ce înseamnă că sistemul conține toate regulile privind așezarea, lichidarea și încasarea impozitelor. Statul este suveran în privința administrării fiscale a teritoriului său. Mai mult, el poate accepta coexistența a două sau mai multe sisteme fiscale autonome, dar care întrețin între ele anumite legături, cum e cazul statelor federale. Deci, deocamdată, sistemele fiscale sunt organizate pe baze naționale, statele avînd libertatea deplină de a alege un sistem sau altul. Aceasta nu înseamnă că fiscalitatea unui stat nu
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
entități adminis-trativ-teritoriale pentru furnizarea în comun a unor servicii. Cooperarea administrativă poate viza domenii diferite: autorizări de construcții, investiții în infrastructură, întreținerea școlilor, acțiuni de asistență socială ș.a. Majoritatea cetățenilor și a partidelor politice doresc o politică locală cât mai autonomă, cel puțin la nivel declarativ. Apoi, odată instituite, nivelele de autonomie sunt greu de desființat. Unitățile se pot integra fără ca acest lucru să se numească centralizare. Scopul principal și cuvântul de ordine trebuie să fie eficiența activității, iar aceasta se
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
și mentale ale unei dezvoltări regionale de tip capitalist se constituie cu mari întîrzieri și au încă o funcționare incipientă, precară. Spre pildă, în România, abia în 1998 a apărut o Lege a dezvoltării regionale și primele instituții noi relativ autonome în teritoriu, care au această funcțiune de bază. Totuși, puterea decizională a comunităților locale a crescut, ca și liberalizarea individuală de întreprindere, iar în multe țări est-europene rezultatele devin evidente. Epopeea post-industrialismului, a condus și în țările dezvoltate la modificarea
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
organice. O primă lege care să le guverneze apare abia în 1903, fiind reeditată în 1923. Aceasta din urmă prevede un număr de 49 de impozite și taxe pe care județele și comunele le puteau percepe și cheltui în mod autonom. În 1929, Legea organizării administrației locale consfințea principiul descentralizării și autonomiei locale, primele norme referitoare la organizarea financiară a administrațiilor locale apărînd, însă, abia în 1933, prin lege separată. Aceasta producea sursele de venituri locale, determinînd în același timp sarcinile
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
taximetriști s.a.); impozitele pe veniturile realizate din închirieri, subînchirieri ș.a. 5.3.7. Fundamentarea, aprobarea și execuția bugetelor locale Fiecare unitate administrativ-teritorială cu personalitate juridică (comună, oraș, municipiu, sector, județ) dispune de un buget pe care-l gestionează în mod autonom prin organele sale legislative (consiliile locale și județene) și executive (primari, președinți ordonatori de credi-te). Nu există subordonare între bugetul central și cel județean, nici între acesta din urmă și cel local. Proiectele bugetelor locale se fundamentează pe baza programelor
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
refugii RATB. Cerem fie desființarea căii ferate (ea era utilă când uzinele funcționau în zonă), fie amenjarea stațiilor și refugiilor. Zona este parte a Capitalei României, dar e în continuare tratată ca și cum nu ar fi. Responsabili sunt: Transferoviar Călători, Regia autonomă RATB, Primăria Sectorului 3, Administrația străzilor", se arată în petiția lansată pe PetițieOnline.com. Vă invităm fie că sunteți din București, fie că nu, să semnați această petiție, în speranță că această anomalie va putea fi oprită. Aici puteți semna
Trenul care UCIDE. Situație DRAMATICĂ în București by Anca Murgoci () [Corola-journal/Journalistic/80593_a_81918]
-
chiar de romancierul în chestiune, "portrete, dialoguri, amintiri", de cele ale detestatului jurnal, care nu exprimă, vai, de-atîtea și de-atîtea ori, exclusiv, "o accidentalitate oarecare, care nu e interesantă"? Cum ne-am încumeta a nu socoti jurnalul literar o operă autonomă? Putem blama o speță a literaturii în principiu? N-ar fi refuzul jurnalului o poziție tot atît de arbitrară ca și osîndirea, după cum s-a întîmplat, a romanului, ca o formulă hibridă, artificială, fără viitor? Ne surprinde (pozitiv) faptul că
Cum scriu autorii români? (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/7849_a_9174]
-
Delictele de presă se stabilesc prin lege" este noua formă adoptată în comisia de revizuire. Comisia de revizuire a Constituției a adoptat și un amendament care înscrie agențiile de presă publice alături de serviciile publice de radio și televiziune, între organismele autonome aflate sub controlul parlamentar.
Noua Constituție: Măsură importantă ce vizează întreaga presă by Bratu Iulian () [Corola-journal/Journalistic/78619_a_79944]
-
am păstrat motoarele și numele și am pus roți siliconate, albastre. Este un robot care ia singur decizii, un robot cu personalitate. E lăsat în ring, pornit de la un buton, așteaptă 5 secunde și pornește la atac. E un robot autonom,”știe” ce să facă de unul singur datorită codului scris de noi in limbajul C++”, explică Valeriu Gogoseanu, unul dintre cei patru membri ai echipei proiectante. Bugetul de care au dispus, pe parcursul celor doi ani de lucru, a fost de
Megan Fox, în ringul de sumo al Politehnicii - VIDEO () [Corola-journal/Journalistic/70100_a_71425]
-
și nici dedesubtul ei". Și încă mai tăios: "Trebuie să mărturisesc că, pentru mine, teoria artei este o preocupare absolut parazitară. Eu personal nu am gustat niciodată tratatele de estetică și nici nu admit că esteticianul poate avea o disciplină autonomă și specializată". Pentru a urma, în maniera unei familiarități înscenate spre a face mai comestibile "enormitățile", un șir de recriminări: "Ce-i aia să fii estetician? Se poate întîmpla să bați apa-n piuă, să faci teoria chibritului. Există și
Recitindu-l pe Alexandru Paleologu (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/7015_a_8340]
-
Un schelet datând din secolele III-IV a fost descoperit, marți, de o echipă a Regiei Autonome Județene de Apă Constanța, în timp ce efectua o lucrare în centrul municipiului Constanța. În timp ce executau niște lucrări de întreținere la conducta principală de alimentare cu apă, de la intersecția străzilor Constantin Brătescu cu Răscoalei, lucrătorii RAJA au descoperit, în urma săpăturilor făcute, un
Schelet din secolele III-IV, descoperit din întâmplare în Constanţa, în timpul unor lucrări () [Corola-journal/Journalistic/70407_a_71732]