1,144 matches
-
baltă. Mai bine îmi spui vești proaspete. Sigur sunt mai interesante ale tale. Ăsta era imboldul de care avea nevoie. A plonjat într-o descriere a noului proiect la care lucra, o producție La Traviata, cu o companie de teatru avangardist; acțiunea avea loc în anii ’70, într-o închisoare de femei din Australia, cu Violeta închisă pentru prostituție, Alfredo un gardian tânăr și tatăl lui guvernator. Sau ceva de genul ăsta. Paul zicea: —Balul din Actul III e gândit ca
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1980_a_3305]
-
un gest de papă, ca pentru a binecuvânta aerul, În timp ce domnișoara Inglis (mereu În planul al doilea) se Întorcea să vadă ce Îi arăta colega ei. Pălăria cu borurile lăsate a domnișoarei Inglis Îi ascundea trăsăturile șterse. În singura notă avangardistă a lucrării, din capul domnișoarei Baker se Întindea o sârmă groasă, la capătul căreia plutea obiectul admirației sale: un colibri. Toate acestea mi-au fost sugerate de mingea de hochei care se apropia Învârtindu-se. Dar mai era ceva, ceva
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
căsătorită cu un curator WASP1 grăsuț, cu părul cărunt. Păreau un cuplu birasial neconvențional, dar nu și la o privire mai atentă. Când Kitty intră În bucătărie și ceru un pahar cu apă, soțul, foarte versat În arta chineză contemporană avangardistă, se dovedi la fel de neajutorat ca un copil și o rugă pe soția lui să-i aducă. Charlie evaluă lucrările și Îi spuse lui Huan Lee părerea lui de expert - tablourile erau minunate, deși exista pericolul vag ca acestea să devină
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2288_a_3613]
-
improvizat care suna obsesiv: "Inți, inți, ia-o-n dinți", la care cei din jur se strâmbau de râs. Buzdugan, căruia-i creștea o barbă verzuie încă din clasa a noua, răsfoia, rezemat de bara panoului, o revista de rock avangardistă, plină de fotografii cu AC/DC în concert. în jurul lui se adunaseră șapte-opt colegi indignați că, într-un articol pe care Cici îl traducea din engleză, formația Queen era înjurată în toate felurile. Muzica lor era numită musak, iar eifaggots
Travesti by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295574_a_296903]
-
îndeletnicește cu scrisul - atitudine mult mai credibilă decât conceptualizările ilicite de ordinul „texistenței“. În acest punct, poezia este una de o maximă originalitate, de o sensibilitate necontrafăcută, de o mare coerență cu sine. Defăimarea literaturii nu e deloc un gest avangardist, ci unul încărcat de o gravitate considerabilă, anulând facilitatea soluției neoromantice din alte texte ale volumului, de a căuta compensații în scris pentru neajunsuri concrete. Pentru Mariana Codruț, poezia nu e o țară promisă, ci o „ultimă patrie“ inconfortabilă și
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2206_a_3531]
-
În fine, al patrulea motiv pentru care folosesc sintagma „fenomenul arghezian“ într-un mod aproape denotativ, cum aș spune „fenomenul atmosferic“ sau „fenomenul electric“, se leagă de imposibilitatea noastră de a-l fixa pe Arghezi. Modernistă și simbolistă, tradiționalistă și avangardistă, elegiacă și sarcastică, iute și aprigă sau, dimpotrivă, gingașă și plină de dulceață, lirica lui Tudor Arghezi debordează pe deasupra tuturor categoriilor. Pe cât de invidiat, pe atât de revendicat, poetul a fost tras într-o parte și-n alta, pentru a
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2168_a_3493]
-
După despărțirea de Genesis, când trupa căpătase importanță și loc distinct în peisajul rock-progresiv, Peter Gabriel nu s-a cramponat de schemele verificate ale succesului. N-a continuat direcția progresivă, ce l-ar fi dus în punctul mort al experimentului avangardist, nici n-a cotit spre popul de top & fast-food. S-ar zice că a îmbinat inteligent cele două direcții, obținând audiență încât să poată concura făcătorii hiturilor de-o zi. Nu trebuie să fii specialist al domeniului să observi că
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2179_a_3504]
-
permanentă schimbare de umoare, sunt procesele-verbale ale unor îndelungi dezbateri interioare, foile cotidiene <<cazului>> Holban”.<footnote Ibidem., p. XIX footnote> Opusă artificialității excesive, autenticitatea se manifestă la nivelul scriiturii, ca reacție anticalofică, fără a îmbrățișa însă, excesele nihiliste de tip avangardist, ceea ce presupune, în ordinea discursului literar, “oroarea de stil și fraze, de estetism prețios, bombastic și gongoric, de ecritură și meserie. - Autenticitatea este eminamente spontană. Ea nu studiază și nu respectă manualul de retorică - (...) răspândirea și consolidarea unei stări de
Adev?r ?i mistificare ?n proza lui Anton Holban by Irina Iosub () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84074_a_85399]
-
puțin adevăr, iar repertoriul e fals, incredibil (I, p. 366). Prăbușirea dramei ar fi doar primul punct al noii reforme preconizate de-ntoarcerea acasă (I, p. 366). În chip surprinzător, partizanii spectacolului se readaptează rapid după gestul iconoclast și criticii avangardiști deja șoptesc că acesta a fost primul semn de reprimenire al artei (I, p. 366). Tentativa lui Agamemnon de a anula reprezentația prin ridiculizare a eșuat. Generalul victorios la Troia nu poate restabili situația din Micene spre a-și regăsi
În dialog cu anticii by Alexandra Ciocârlie () [Corola-publishinghouse/Journalistic/836_a_1585]
-
Eu cred că ar trebui să fim acolo. Cirque Fantastique, concurentul mai vechiului Cirque du Soleil, făcea parte din noua generație de circuri și combina elemente consacrate din lumea circului, commedia dell’arte, muzică și dans contemporan, opere de artă avangardistă și magie de stradă. Dar Balzac făcea parte din școala veche: Las Vegas, Atlantic City. „De ce trebuie să schimbăm ceva care merge?” ar fi spus el. Karei îi plăcea însă foarte mult Cirque Fantastique și era decisă să îl ducă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2103_a_3428]
-
o rețetă de succes în politică și dacă sunt, sunt pentru partid, nu pentru ele însele și pentru alte femei. PSD își mai păstrează femeile proeminente, mai ales că acum sunt cam reduse la tăcere în calitate de țapi ispășitori. PD, mai avangardist feminist cândva, rămâne totuși politic mai atașat feminismului, cu tot cu macho-ul din fruntea lui. PNL își continuă dialogul cu nepăsarea față de feminismul liberal și chiar față de „indicațiile prețioase” ale Uniunii Europene, trecându-și pe liste 5% femei. Naționalismul colectivist-resentimentar al
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2085_a_3410]
-
și politici culturale, dar și de un tratament naiv aplicat „estetic“ din partea unor nume importante din critica românească. Din motive lesne de înțeles, multe nume importante din critica literară a intervalului ’60-’90 au preferat o abordare comodă a paradoxului avangardist românesc. După ’90, au existat (și există încă) tendințe de a „ultrarecupera“ nume avangardiste, distorsionând oarecum contextul epocii și importanța de atunci a unor autori (similar, de partea cealaltă, se întâmplă cu „trăiriștii“), ba din puseuri ciudat protocroniste (noi am
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2205_a_3530]
-
Vinea, Voronca sau Fundoianu prin hățișul relațiilor de la periferia câmpului literar (criticul folosește pe tot parcursul cărții ipotezele impuse de Bourdieu privind dinamica câmpului cultural). Sunt importante nuanțările care apar între o revistă sau alta Spiritul antiputere din multe reviste avangardiste poate fi justificat și printr-o tensiune și suspiciune întreținute în diverse feluri (nu doar prin credința în lumea de jos, a proletarilor și a săracilor eploatați sau doar prin insurecția împotriva literaturii burgheze): „Mișcarea de avangardă, scrie Dan Gulea
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2205_a_3530]
-
ecourile autorizate ale vremii (multe situate de partea extremă a dreptei în acea perioadă): lipsa de respect pentru dinastia regală, violentarea limbii românești, ironizarea tradițiilor sau „sexualism bolnav“. Brătescu-Voinești sare să acuze și să ceară intervenția autorităților în cazul pornografilor avangardiști, Iorga ridică tonul, Crainic jubilează (pentru că, prin arestarea lui Geo Bogza, nu mai are cine să-l înjure în revistuța „Pinguinul“). Lovinescu sare în apărare: „Mi s-au arătat citate cu interpretări atât de stupide încât, în cazul acesta, pornografia
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2205_a_3530]
-
care trebuie să-l apere fiecare avangardist. „Gestul lui Marinescu, explică Gulea, este oricum singular între autorii de avangardă și se explică în cea mai mare măsură prin atitudinea sa de «marginală, de «excentrică față de orice grupare, fie ea și avangardistă.“ Am trecut peste paginile despre Arghezi și prezența sa în mai toate cercurile de stânga, precum și îndepărtarea de avangardiștii care aveau să-i taxeze mai târziu schimbările de atitudine. Am trecut peste un capitol delicios al concurenței pe teritoriu francez
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2205_a_3530]
-
concurenței pe teritoriu francez dintre cei doi autori de poeme cu titlul Ulise, Voronca și Fondane (din care am citat în titlu). Nu am mai putut descrie încercările criticului de a prinde aventura lui Gellu Naum și a ultimului val avangardist. Cartea lui Dan Gulea despre Avangardă vine într-un moment în care se face oricum simțită o oarecare dezinhibare în analizarea subversiunii literare și ca avatar ideologic, când istoria stângii românești începe să preocupe și să fie analizată cu ceva
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2205_a_3530]
-
seara asta urma să aibă loc ceremonia dezvelirii obiectului în cadrul unei petreceri selecte la care participau doar cei mai de vază dintre angajați, alături de acel gen de oaspeți care să fie destul de impresionați de imaginea lui Mowbray Steiner de loc avangardist, ultimul răcnet, în care să-și depoziteze un milion sau două pe care le aveau în plus. Eu bineînțeles că trebuia să fiu prezentă și să le vorbesc despre viziunea mea creatoare și să îi fac să simtă, pentru câteva
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2162_a_3487]
-
te vadă În felul ăsta, nu-i așa? Oricât de liberă ai fi În spirit, până și tu trebuie să verși o lacrimă, două În casa mortului. Cu ceapa sub nas, mătușa Zeliha a Închis ochii arătând ca o statuie avangardistă care nu avea nici o șansă să fie expusă Într-un muzeu tradițional: Femeia Care Nu Putea Să Plângă și Ceapa. Mătușa Zeliha a deschis ochii ei verzi ca jadul și și-a stors o lacrimă. Ceapa avusese efect. — Bine, a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1878_a_3203]
-
se dovedesc futile. Șaptezecist? Optzecist? Modernist? Postmodernist? Mărul îndrăgostit de vierme (Augusta, 1999) este dovada sigură a faptului că Arcadie Suceveanu mânuiește cu aceeași siguranță și dezinvoltură metafora cu substrat metafizic și ironia, biografismul de suprafață și scenariul solemn, paradoxul avangardist și scepticismul care ascunde lipsa de încredere în forța cuvântului. Dar poate că toate aceste lucruri, puțin importante în sine, se impun pentru că poetul, pe lângă o necesară și deloc exclusivă cultură poetică, stăpânește din plin și cu siguranță ceea ce s-
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1572_a_2870]
-
faimoase cronici, foiletonistul nu depășește, din păcate, impresionismul lax, post-călinescian”. Și tot Mincu notează: „Incapacitatea organică de a depăși formația călinesciană ș...ț Este evident că N. Manolescu divulgă aici o concepție naiv-romantică despre actul poetizant, neînțelegând imperativele moderne și avangardiste, implicate în noul discurs ce schimbă orizontul de așteptare, mutând accentul de pe lirism pe categoria poeticității”. Marin Mincu face în aceste patru articole din decembrie trecut o analiză necruțătoare, dar măsurată și fără derapaje polemice. Nu sunt multe lucruri de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1891_a_3216]
-
căutări pe care le-am putea defini, citându-l, o veritabilă „aventură în universul materiei și al fantomelor” -, Kantor parcursese mai mult de jumătate din lungul drum al unei strălucite cariere artistice. „Aventura” lui își avea rădăcinile în moștenirea mișcărilor avangardiste din anii ’20: ea profitase mai ales de experiențele Bauhaus-ului, de cele ale lui Schlemmer sau ale lui Moholy-Nagy, dar se sprijinise și pe tradiția simbolismului, ilustrată cu precădere de Maeterlinck, Wyspianski sau Craig. Confruntate, ca și tentativele avangardei, cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1979_a_3304]
-
fusese o mai veche preocupare a regizorului, ea constituind tema centrală a unor manifeste ca Teatrul informal (1960) sau Ambalaje (1962). Evocarea după mai bine de douăzeci de ani nu numai a propriilor experiențe din trecut, ci și a tentativelor avangardiste care îl inspiraseră la vremea aceea e semnificativă: Kantor își vede acum confirmată, în marile sale creații, intuiția din perioada debutului referitoare la asocierea intimă a inertului cu viul ca articulație fundamentală a operei artistice, idee prezentă în toate textele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1979_a_3304]
-
premii, n-am un critic literar care să mă susțină ferm, până în pânzele albe. Sunt antipatizat de toți criticii, am senzația, nu le sunt pe plac. Probabil că sunt o ciudățenie pentru ei, o curiozitate literară, atât. Ideea că sunt "avangardist" sau "postmodernist" (cuvinte inventate tot de critici) irită la maximum, cu atât mai mult cu cât avangarda și postmodernitatea nu sunt apreciate în general în istoriile literare de la noi. Îți dai seama, taman avangarda nu e apreciată de criticii noștri
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
să publice în paginile ei și lucruri de calitate, povești cu haz, benzi desenate care stârneau imaginația copiilor, pe scurt, era o publicație care în nici un caz nu servea pentru spălarea creierelor. Chiar și faptul că un poet bun (fost avangardist) ca Virgil Teodorescu era invitat să răspundă acolo la "poșta redacției" mi se pare acum ca un lucru formidabil. Nu am fost singurul copil-poet care și-a văzut deci publicate acolo poeme adevărate, poeme ieșite dintr-o sensibilitate interioară și
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
nici cel mai bogat, un material pe care dacă vrea să și-l însușească cineva e nevoie să știe să-și lipească limba de el chiar și-n iarnă. Iată cum, în Dorohoiul primei jumătăți a secolului XX, apare revista avangardistă UNU, din dorința poetului Sașa Pană (pseudonimul literar al lui Alexandru Binder, n. 8august 1902, București, d. 22 august 1981, București): "Curând, într-una din zilele când mă aflam în trenul care mă ducea din Iași la Dorohoi- cam pe la mijlocul
A doua oară unu by Cristi Avram () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91792_a_92915]