1,974 matches
-
fu ascultată, dovedind cea mai mare neștiință în chestiunele de cea mai mare însemnătate pentr-o țară. Cu ceara, tot din cauza nepăsărei guvernului în chestiuni economice, s-a întîmplat iarăși o scădere și o pierdere din cele mai mari în avuția țărei. Pe timpul lui Alexandru cel Bun se oprise de domnul nostru exportul cerei, o dovadă că producțiunea pământului era atât de mare încît se manifestase chiar tendința de a exporta. De la 1852 încoace se observă din contra o scădere colosală
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
Dacă organizațiile politice nu sînt considerate a fi asemănătoare statelor, atunci trebuie cercetată organizarea internă și modul în care influențează ea politica internațională. Dacă politica nu se referă doar la securitate (militară), atunci revin în atenție acțiunile inter-naționale în vederea redistribuirii avuției sau a drepturilor, întreprinse fie de state, fie de alți actori. Pe scurt, cartea Theory of International Politics a lui Waltz, care operează o restrîngere a temei generale la domenii bine delimitate ale studiilor tradiționale asupra securității, sfîrșește cu o
Realism și relații internaționale. Povestea fără sfîrșit a unei morți anunțate: realismul în relațiile internaționale și în economia politică internațională by Stefano Guzzini () [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
generale a economiei politice internaționale. Din punctul de vedere al economiei politice, analiza politică sau cea a puterii este o variabilă endogenă explicării. Cu toate acestea, teoria eco-nomică internațională liberală consideră puterea ca exogenă. Prin forța definiției sale (care integrează avuția și puterea), se pare că Gilpin este silit să excludă economia internațională liberală din corpul teoriei lui. Această tensiune ar putea fi motivul pentru care el își ajustează definiția în tratatul din 1987, pentru a fi în acord cu ceea ce
Realism și relații internaționale. Povestea fără sfîrșit a unei morți anunțate: realismul în relațiile internaționale și în economia politică internațională by Stefano Guzzini () [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
de altă parte, el spune că știința politică greșește cînd tratează economia ca exogenă, sau uneori dependentă, față de fundalul politic: lipsește autonomia forțelor de piață. Cu toate acestea, a modifica definiția ce pune accent pe organizarea tendințelor spre putere și avuție, mai degrabă decît pe obiectivul acestei activități (Gilpin 1987: 11), așa cum face Gilpin, înseamnă a recădea în ruptura conceptuală și disciplinară pe care economia politică urma să o depășească. Neomercantilismul dinamizator: trei dialoguri În conformitate cu vederile sale timpurii, Gilpin încearcă de
Realism și relații internaționale. Povestea fără sfîrșit a unei morți anunțate: realismul în relațiile internaționale și în economia politică internațională by Stefano Guzzini () [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
de mijloc în ascensiune, cînd statul-națiune s-a dezvoltat în paralel cu economia (globală) de piață. Funcția de bază a statului este de a asigura pro-tecția/securitatea în fața amenințărilor externe, de a stabili drepturile de proprietate și de a distribui avuția la nivel intern. Conștient de vechea problemă a presupunerii unui interes național, Gilpin afirmă că este evident că nu există așa ceva și că, strict vorbind, doar indivizii au interese. De aici, el se referă la interesul național ca fiind determinat
Realism și relații internaționale. Povestea fără sfîrșit a unei morți anunțate: realismul în relațiile internaționale și în economia politică internațională by Stefano Guzzini () [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
a ajuns cu Parlamentul European privind proiectul de regulament de stabilire a cadrului financiar multianual (CFM) al UE pentru perioada 2014-2020 și acordul inter-instituțional privind chestiunile bugetare. Politici economice europene 26 Test recapitulativ 1. Care este ponderea bugetului în totalul avuției UE? Explicați nivelul scăzut al resurselor bugetare ale UE. 2. Precizați principalele etape ale ciclului bugetar parcurse înaintea Tratatului de la Lisabona. 3. Care sunt noutățile aduse de Tratatul de la Lisabona în ceea ce privește procedura bugetară? 4. Care sunt sursele principale de venit
Politici economice europene by Ileana TACHE () [Corola-publishinghouse/Science/202_a_459]
-
În felul acesta obținem unul de la altul cea mai mare parte din serviciile de care avem nevoie (...) prin schimb și prin cumpărare obținem unul de la altul, cea mai mare parte din serviciile reciproce de care avem nevoie”. <footnote Smith Adam, Avuția națiunilor, Editura Academiei, București, 1962, pp. 13-14 (x-sublinierea noastră). footnote> Conceptul de „servicii” a cunoscut o schimbare marcantă În Înțelesul său. Economia de tip industrial - „clasic” (bazată pe industria mecanică) - pune accentul său pe bunurile materiale, serviciile fiind legate de
Psihosociologia managerială by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/204_a_187]
-
nu mai funcționează, nu mai produce nimic de utilitate. În sens clasic, serviciul Încetează odată cu realizarea bunului; În accepțiunea nouă, serviciile se realizează și după ce bunul s-a definitivat. „În ultimii 20-30 de ani, modelul clasic industrial de producere a avuției naționale a ajuns la sfârșitul «cariereiă sale.” <footnote Giarini Orio, Stahel, Walter R., Limitele certitudinii, Edimpress Camro, București, 1996, p. 28. footnote> De la Adam Smith, munca era sursa valorii economice. Economiștii neoclasici au eliminat teoria muncii, Înlocuind-o cu cea
Psihosociologia managerială by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/204_a_187]
-
În care se produce mai mult decât se consumă (se seamănă un sac de grâu și se culeg mult mai mulți - (fermierii) fiind cei care „ajută” natura să producă. Clasa sterilă (din industrie și comerț) nu aduce un spor de avuție, ceea ce produce este egal cu cheltuielile de producție (inclusiv cheltuielile pentru Întreținerea lor). Despre alte servicii nu se vorbește, deoarece nici nu erau prezente În viața economică. Cantillon Richard (1697-1734) introduce În analiza economică un nou factor (alături de pământ, În
Psihosociologia managerială by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/204_a_187]
-
se poată apoi cumpăra sau procura o cantitate egală de muncă. Munca tuturor acestora (...) dispare chiar În clipa În care s-a produs (...) Muncitorii neproductivi, ca și cei care nu muncesc deloc, sunt toți Întreținuți din venit”. <footnote Smith Adam, Avuția națiunilor, vol. II, Editura Academiei RPR, București, 1965, p. 224. footnote> Activități deosebit de importante din punct de vedere social erau considerate ca neproductive, deși meritau să primească o recompensă bănească corespunzătoare. <footnote Ibidem, p. 73. footnote> „Noi Încredințăm medicului sănătatea
Psihosociologia managerială by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/204_a_187]
-
singure persoane, dar nici măcar unui consiliu sau senat, și care n-ar fi nicăieri atât de periculoasă ca În mâinile unui om care ar fi destul de nesocotit și de vanitos Încât să se considere demn de ea”.<footnote Smith Adam, Avuția națiunilor, vol. 1, Editura Academiei, București, 1962, p. 305 (x-sublinierea noastră); A. Chandler, The Vizible Hand: the Managerial Revolution in American Business, Cambridge, Haward University Press, 1977, p. 11. footnote> Economia, după Smith, ar trebui să fie lăsată să se
Psihosociologia managerială by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/204_a_187]
-
cea mai mare valoare posibilă, el urmărește numai câștigul său. Astfel, În acest caz, ca și În multe altele, el este condus de o mână invizibilă ca să promoveze un scop ce nu face parte din intenția lui”<footnote Smith Adam, Avuția națiunilor, vol. I, Editura Academiei, București,1952, p. 305. footnote>. Sintagma „omului rațional” exprimă o importantă orientare (apropiată de cea anterioară) fundamentată, Îndeosebi, de Max Weber (1864-1920). După Weber, raționalitatea implică trecerea de la comportamentul tradițional, spre cel urmărind câștigul tot
Psihosociologia managerială by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/204_a_187]
-
footnote Însă, nu trebuie să uităm ceea ce ne spune marele economist Adam Smith (1723-1790) în The Wealth of Nations: „Nu de la bunăvoința măcelarului, berarului sau brutarului, ne așteptăm masa, ci de la grija lor pentru propriul interes”, în Smith, A. (2010), Avuția națiunilor, Editura ALL, București, p. 23. De altfel, un alt mare economist, Samuelson, susține în acest sens, că economiștii folosesc abordarea științifică pentru a înțelege viața economică, în Samuelson, P.A.; Nordhaus, W.D. (2010), Economics, 19th Edition, The McGraw-Hill Companies
Audit şi contabilitate : baze ale performanţei în administraţia publică by Adelina Dumitrescu () [Corola-publishinghouse/Science/188_a_474]
-
două mari reforme: împroprietărirea țăranilo r și dreptul egal de vot a tuturor locuitorilor țării”. „Ea va cuprinde învățături cu privire la chipul de conducere a băncii, sfaturi de bună purtare, sfaturi asupra diferitelor întreprinderi ce trebuie făcute cu băncile pentru mărirea avuției sătenilor, dări de seamă asupra trecutului băncilor populare, spre a vedea de unde au plecat, unde au ajuns și ce trebuie făcut pentru viitor...” Gazeta promite că „nu se va ocupa de nici un soiu de politică, ci va fi pur și
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
umane În dezvoltarea ei, excluzând costurile de „Întreținere” a acesteia; cea de-a doua metodă constă În evaluarea valorii prezente a câștigurilor trecute și viitoare ale indivizilor. Fără a oferi o modalitate de estimare a valorii capitalului uman, Adam Smith (Avuția Națiunilor) a definit ca elemente ale capitalului În general abilitățile și cunoștințele „folositoare” ale ființei umane, privită ca o mașină având asociate atât costuri, cât și capacitatea de a produce În schimb venituri. În mod similar Léon Walras și Irving
Managementul calității În Învățământul superior by Valentin Ambăruş, Ciprian Rezuş, Gabriel Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1697_a_2974]
-
întotdeauna o aceeași valoare”; „în toate timpurile și în toate locurile este scump ceea ce se obține cu greutate sau costă multă muncă pentru a se dobândi, și ieftin ceea ce se obține ușor sau cu foarte puțină muncă”.<footnote Adam Smith, Avuția națiunilor, vol. I, Editura Academiei RSR, București, 1962, p. 26. footnote> Prin urmare, „se poate afirma că, în anumite condiții, proporția de schimb între mărfuri corespunde cheltuielilor de muncă încorporată în fiecare dintre ele”.<footnote Virgil Madgearu, Curs de economie
Tipuri de pieţe și modalităţi de formare a preţului by Diana TĂNASE, Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/210_a_276]
-
urmă de Adam Smith, fondatorul științei economice moderne: „Oamenii care acționează în același domeniu se întâlnesc rar, chiar și pentru distracții, dar discuțiile se încheie într-o conspirație împotriva publicului sau în uneltiri pentru a crește prețurile.” <footnote Adam Smith, Avuția națiunilor, 1776, apud Joseph E. Stiglitz, Carl E. Walsh, op. cit., p. 242. footnote>. a.1) Cartelul desemnează un acord expres, de cele mai multe ori de tip confidențial, între firme care își păstrează independența de producție și cea financiară, având ca obiectiv
Tipuri de pieţe și modalităţi de formare a preţului by Diana TĂNASE, Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/210_a_276]
-
Timișoara, Editura Mirton Salles, P., 1974, Initiation économique et sociale, vol. II, Paris, Dunod Samuelson, P.A., Nordhaus, W.D., 1995, Micro-économie, Paris, Les Éditions d’Organisation Samuelson, P.A., Nordhaus, W.D., 2000, Economie politică, București, Editura Teora Smith, A., 1962, Avuția națiunilor, vol. I, București, Editura Academiei RSR Stiglitz, J.E., Walsh, C.E., 2005, Economie, București, Editura Economică Tănase, A., 2009, Implicațiile prețurilor și veniturilor asupra consumului, Timișoara, Editura Mirton Tănase, D., 2012, „Industry - vector of economic development”, 2nd International Conference on
Tipuri de pieţe și modalităţi de formare a preţului by Diana TĂNASE, Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/210_a_276]
-
eficiența acestei valorificări; − nivelului de trai al populației; − comparării internaționale a aspectelor menționate. Pornind de la cerințele sistemului de indicatori macroeconomici enunțate anterior, acesta se poate prezenta într-o formă sintetică astfel: 1) Indicatorii potențialului economic: − indicatorii resurselor de muncă; − indicatorii avuției naționale. 2) Indicatorii rezultatelor obținute în economia națională: − produsul intern brut și net; − venitul național brut și net − etc. 3) Indicatorii eficienței folosirii potențialului economic: − indicatori ai eficienței folosirii forței de muncă; − indicatori ai eficienței folosirii fondurilor fixe − etc. 4
Analiza statistico-economică. In: Analiză statistico-economică by Mirela Lazăr, Cornel Lazăr () [Corola-publishinghouse/Science/185_a_490]
-
că soluția redresării demografice a României se află într-o evoluție pozitivă a natalității. O astfel de evoluție nu poate fi decât rezultatul unui ansamblu coerent de măsuri economice, sociale și de altă natură, care să stimuleze natalitatea. Capitolul 3 Avuția națională: consecință și premisă a dezvoltării economice 3.1. Conceptul de avuție națională și cuantificarea acesteia Caracterizarea stării și evoluției economiei unei țări presupune utilizarea a două categorii de indicatori (agregate): a) indicatori de flux, care măsoară fluxurile generate de
Analiza statistico-economică. In: Analiză statistico-economică by Mirela Lazăr, Cornel Lazăr () [Corola-publishinghouse/Science/185_a_490]
-
a natalității. O astfel de evoluție nu poate fi decât rezultatul unui ansamblu coerent de măsuri economice, sociale și de altă natură, care să stimuleze natalitatea. Capitolul 3 Avuția națională: consecință și premisă a dezvoltării economice 3.1. Conceptul de avuție națională și cuantificarea acesteia Caracterizarea stării și evoluției economiei unei țări presupune utilizarea a două categorii de indicatori (agregate): a) indicatori de flux, care măsoară fluxurile generate de activitățile econo mice în decursul unei perioade de timp (produsul intern brut
Analiza statistico-economică. In: Analiză statistico-economică by Mirela Lazăr, Cornel Lazăr () [Corola-publishinghouse/Science/185_a_490]
-
în decursul unei perioade de timp (produsul intern brut, produsul național brut, consumul intermediar, consumul final, formarea brută de capital etc.); b) indicatori de stoc, care cuantifică mărimea, structura și evoluția patrimoniului existent în societate la un moment dat (indicatorii avuției naționale). Prin elementele sale tehnico-materiale, avuția națională reprezintă o parte principală a potențialului economic al unei țări. În sens larg, avuția națională reprezintă totalitatea resurselor materiale și spirituale de care dispune un popor la un moment dat<footnote C. Anghelache
Analiza statistico-economică. In: Analiză statistico-economică by Mirela Lazăr, Cornel Lazăr () [Corola-publishinghouse/Science/185_a_490]
-
produsul intern brut, produsul național brut, consumul intermediar, consumul final, formarea brută de capital etc.); b) indicatori de stoc, care cuantifică mărimea, structura și evoluția patrimoniului existent în societate la un moment dat (indicatorii avuției naționale). Prin elementele sale tehnico-materiale, avuția națională reprezintă o parte principală a potențialului economic al unei țări. În sens larg, avuția națională reprezintă totalitatea resurselor materiale și spirituale de care dispune un popor la un moment dat<footnote C. Anghelache, I. Capanu, Statistică macroeconomică, Editura Economică
Analiza statistico-economică. In: Analiză statistico-economică by Mirela Lazăr, Cornel Lazăr () [Corola-publishinghouse/Science/185_a_490]
-
b) indicatori de stoc, care cuantifică mărimea, structura și evoluția patrimoniului existent în societate la un moment dat (indicatorii avuției naționale). Prin elementele sale tehnico-materiale, avuția națională reprezintă o parte principală a potențialului economic al unei țări. În sens larg, avuția națională reprezintă totalitatea resurselor materiale și spirituale de care dispune un popor la un moment dat<footnote C. Anghelache, I. Capanu, Statistică macroeconomică, Editura Economică, București, 2004, p. 89. footnote>. Conform acestei abordări, componentele avuției naționale ar fi (tabelul 3
Analiza statistico-economică. In: Analiză statistico-economică by Mirela Lazăr, Cornel Lazăr () [Corola-publishinghouse/Science/185_a_490]
-
unei țări. În sens larg, avuția națională reprezintă totalitatea resurselor materiale și spirituale de care dispune un popor la un moment dat<footnote C. Anghelache, I. Capanu, Statistică macroeconomică, Editura Economică, București, 2004, p. 89. footnote>. Conform acestei abordări, componentele avuției naționale ar fi (tabelul 3.1): − Avuția nematerială, care include elemente care nu au un conținut material, și anume: • avuția social politică vizează libertatea individuală, securitatea personală și colectivă etc.; • capitalul uman se referă la stocul nereproductibil de cunoștințe și
Analiza statistico-economică. In: Analiză statistico-economică by Mirela Lazăr, Cornel Lazăr () [Corola-publishinghouse/Science/185_a_490]