1,423 matches
-
de o generalizare. La 25 septembrie 1942, printr-un Ordin Circular, I.G.J. a anunțat că „nu au fost și nu se vor evacua decât foștii condamnați pentru crime și orice fel de delicte, recidiviști, pungașii de buzunare și din trenuri, bâlciuri, borfașii, precum și toți acei pentru care există indicii serioase că trăiesc numai din furt și aceasta numai în cazul când sunt nemobilizați. De asemenea, se vor mai putea evacua țiganii nomazi ce s-ar fi sustras evacuării inițiale”. Generalul Vasiliu
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
a procedurii speciale Articolul 466 Infracțiunile flagrante pedepsite prin lege cu închisoare mai mare de un an și de cel mult 12 ani, precum și formele agravate ale acestor infracțiuni, săvârșite în municipii sau orașe, în mijloace de transport în comun, bâlciuri, târguri, porturi, aeroporturi sau gări, chiar dacă nu aparțin unităților teritoriale arătate mai sus, precum și în orice alt loc aglomerat, se urmăresc și se judecă potrivit dispozițiilor prevăzute în acest capitol, care se completează cu dispozițiile din prezentul cod. ------------ Art. 466
CODUL DE PROCEDURĂ PENALĂ din 12 noiembrie 1968 (**republicat**)(*actualizat*) (actualizat până la data de 29 iulie 2013*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106246_a_107575]
-
octombrie 2011, conform literei a) a art. 230 din LEGEA nr. 71 din 3 iunie 2011 , publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 409 din 10 iunie 2011. Articolul 1910 Dacă posesorul actual al lucrului furat sau pierdut l-a cumpărat la bâlci sau la târg, sau la o vindere publică, sau de la un neguțător care vinde asemenea lucruri, proprietarul originar nu poate să ia lucrul înapoi decât întorcând posesorului prețul ce l-a costat.*) --------- *) NOTĂ C.T.C.E. Ș.A. Piatra-Neamt: Abrogat începând cu data
CODUL CIVIL din 26 noiembrie 1864 (*actualizat*) actualizat până la data de 1 octombrie 2011. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106055_a_107384]
-
lase în umbră faptul că există, în privința cel puțin a anumitor elemente ale societății medievale, o realitate trăită a Europei, care-i depășește frontierele. Nu se întrevede, deja, o Europă a neguțătorilor și bancherilor, activă mai ales în porturi și bîlciuri, o Europă a mănăstirilor și ordinelor religioase, o Europă a universitarilor și savanților care dezbat raporturile dintre credință și rațiune, o Europă chiar a pelerinilor în veșnică mișcare? Fărîmițarea politică nu trebuie, deci, să inducă în eroare. Dincolo de clivaje, războaie
Istoria Europei Volumul 2 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/962_a_2470]
-
de bază. Ea era cea care trebuia să gestioneze și promovările și sancțiunile. De exemplu, îl punea în discuție pe Traian Știrbăț (un vot foarte sec, de rezonanță: au fost 4 abțineri) sau pe Radu Negru (acolo a fost un bâlci și mai mare pentru că el era și foarte căpos, lipsea la ședințe, era miștocar). S.B.: Am găsit în arhive cazul. În adunarea generală extraordinară a organizației de bază de la secția Filosofie din 12 octombrie 1987 este pusă în discuție reclamația
Două decenii de comunism în Iașul universitar by Sorin Bocancea, Doru Tompea () [Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
nu prea erau amatori să le cumpere. Mai ales că prețurile erau atît de umflate, încît descurajau și nababii. În afară de asta, toate lucrările erau trase parcă la indigo și, puse una lîngă alta, ofereau un aspect tipic de lucruri de bîlci. Piesele atît de migălit lucrate erau inspirate din arta Africii, artă inegalabilă în ceea ce privește stilizarea. Eleganță, mișcare, accentuare, sînt doar trei din punctele forte, excepționale, ale acestei superbe arte, provenită din continentul negru. Señor Diaz-Quintanal Fernandez de Luz era și el
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
mai sus, un igienic atac de spaimă, o mică ipohondrie nu i-ar strica. Ar fi, poate, un început de terapeutică... IV PERPLEXITĂȚI șI INDISPOZIȚII COTIDIENE Principii Am mai scris despre inflația principiilor în perioadele de confuzie morală. Revin, pentru că bâlciul continuă. Cu cât reperele istoriei cotidiene și ale propriului comportament sunt mai șubrede, cu atât se invocă mai des prestigiul hieratic al principiilor. Te miri cine, câte un bătrânel hârșit în rele, sau câte un puber fără biografie, câte un
Despre frumuseţea uitată a vieţii by Andrei Pleşu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/578_a_1239]
-
trăi altminteri decât În mediul nostru; și, În ultimul caz Îmi amintesc de o - câtă perfidie! - caricatură din veacul trecut Înfățișând caii de poștă constrânși, În urma introducerii tracțiunii mecanice, la a-și câștiga existența dând cele mai neverosimile reprezentații de bâlci... De-a lungul evoluției societății sale omul a putut abandona sclavia semenului, Înlocuindu-l cu animalul - necuvântător, deci neaspirând la libertate. Noii sclavi au fost Însă nu animale adevărate, ci unele pervertite. Și, pe măsură ce a găsit Înlocuitori - mașini - i-a
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
bani alegi specialistul, iar când Îi ai arunci cu ei În câini, Încredințându-ți soarta politicianului... Și à propos de Înțelepciunea nevoii: Iată cu ce ocupă alții În aceeași vreme În care zisele lui sărbători au transformat Iașii Într’un bâlci medieval, cu gunoaiele - materiale și umane - de rigoare... Scuze pentru aparenta răutate; În fond, sunt părintele pisicii negre de vinerea. Și un ultim à propos: 14 octombrie e și ziua Chișinăului, care și-a permis doar un festival al vinului
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
cerșetorul care excelează În afișarea mizeriei chiar dacă are mai mulți bani decât trecătorul care se Încăpățânează, chiar vizitând second hand-urile să-și păstreze demnitatea, vă Însușiți Întrutotul orice păcat imaginat de acel romancier. Acest Dracula Park Îmi pare și un bâlci de prost gust - ca oricare altul - În care În locul vițelului cu 5 picioare ca punct de atracție se plasează un caz patologic, demn mai degrabă să-i devină „cobai“ lui Cristi, măcar spre a afla „ce și cum“, căci de
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
observat. Stilul negoțului la ei este asemănător cu cel al orientalilor, arabilor, turcilor, care se face nu în incinta magazinelor, ci în fața lor, afară, unde se expun mărfurile pe suporturi până pe trotuar, cum am văzut la televizor. Ca la un bâlci. Oare în alte orașe tot așa va fi ca și în stațiuni? ─ La Skiatos, pe strada principală n-am văzut așa ceva, deși orașul este un punct turistic, deci tot ca un fel de stațiune. Poate că în stațiuni este
7 zile ?n Grecia by Victoria D. Popa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/84081_a_85406]
-
și alte obiecte din os sau din coarne de animale); ceaunari (cei ce se ocupau cu prelucrarea metalelor, având mici turnătorii de fontă și confecționând ceaune, cratițe și oale de fontă); negustori ambulanți care, de regulă comercializau prin târguri și bâlciuri produse confecționate de ei Înșiși ( În timp au Început să comercializeze produse realizate de alții); vindecători de boli (aceștia foloseau plante medicinale pe care le preparau Într-un mod numai de ei cunoscut În combinație cu diverse descântece și cu
RROMII ÎNTRE TRADIŢIE ŞI CONTEMPORANEITATE by Judit Găină, Viorel Paraschiv () [Corola-publishinghouse/Science/91787_a_93174]
-
foloseau plante medicinale pe care le preparau Într-un mod numai de ei cunoscut În combinație cu diverse descântece și cu masaje asemănătoare cu presopunctura practicată de popoarele din Extremul Orient); artiști ambulanți (circari) care dădeau reprezentații de regulă prin bâlciuri și târguri. Povestiri despre romii transilvăneni Înainte de 1989, În satul Budiul Mic din Județul Mureș se cunoșteau două comunități de rromi: a) căldărari nomazi - cei bogați și cu stare bună; b) văiugari(cărămidari) și muncitori zilieri și de ocazie - partea
RROMII ÎNTRE TRADIŢIE ŞI CONTEMPORANEITATE by Judit Găină, Viorel Paraschiv () [Corola-publishinghouse/Science/91787_a_93174]
-
vatra casei;jertfirea rituală a unui animal (găină, de exemplu) și punerea cărnii acestuia Într-un burduf, ulterior acesta fiind depus sub vatra focului etc. Poveste ” Joia Moșilor aduna În Câmpia Oborului dintre mori și cherestele, popor din patrucinci județe. Bâlciul Începea cu un șir lung de negustori de turtă dulce, lipovenii ca niște moși crăciuni... Marfa de lut smălțuit, castele de străchini, munți de ulcele aduse În care cu coviltiri...” Tudor Arghezi despre meseriașii rromi prezenți la târgul de Moși
RROMII ÎNTRE TRADIŢIE ŞI CONTEMPORANEITATE by Judit Găină, Viorel Paraschiv () [Corola-publishinghouse/Science/91787_a_93174]
-
la un instrument. După un timp jăratecul era Îndepărtat, rămânând doar muzicantul cu melodia, care declanșa mișcarea ursului ca și cum ar fi fost tot pe jăratec. După ce se realiza dresajul, circarul și lăutarul dădeau mici reprezentații prin diferite localități, târguri și bâlciuri adunând bani sau produse necesare existenței. Grupului respectiv, Însoțit de urs, i s-a dat numele: grupul de ursari. Pentru a realiza un spectacol mult mai amplu și mai atractiv, pe lângă acest număr de dresaj au mai introdus În program
RROMII ÎNTRE TRADIŢIE ŞI CONTEMPORANEITATE by Judit Găină, Viorel Paraschiv () [Corola-publishinghouse/Science/91787_a_93174]
-
elemente de stil. Remarcăm o serie de caracteristici specifice lăutăriei: - meserie moștenită din tată În fiu;se practică În grup cu: banda, În taraf sau În formație; - are drept ocazii și locuri: nunți, hramuri bisericești, hore, praznice, hanuri și cârciumi, bâlciuri, serenade și, mai nou, chiar campanii electorale; - nu presupune cunoașterea notelor muzicale; - instrumente folosite sunt: vioara, lăuta, țambalul, acordeonul, basul, cobza, chitara, cimpoiul, fluierul din lemn de salcie, de plop tremurător sau trestie, tamburina, surla și clarinetul. Caracteristicile muzicii lăutărești
RROMII ÎNTRE TRADIŢIE ŞI CONTEMPORANEITATE by Judit Găină, Viorel Paraschiv () [Corola-publishinghouse/Science/91787_a_93174]
-
prieteni 73. să plec în vacanță cu prietenii meu 74. să merg regulat la prietenii mei și/sau să-i invit la mine 75. să-mi aleg prietenii, relațiile 76. să ies cu prietenii (cinema, restaurat, concert, club de noapte, bâlci, bal...) 77. să corespondez prin scrisori sau minitel 78. să joc jocuri cu prietenii (jocuri de societate, cărți, fotbal de masă...) 79. să mă înscriu pe liste electorale și/sau să votez la alegeri 80. să merg în tabere Instrucțiuni
Psihologia socială a organizaţiilor by Claude Louche [Corola-publishinghouse/Science/879_a_2387]
-
cobre veninoase, trezesc emoții pentru orice persoană aflată În apropiere. Câteva maimuțele se agită puternic În cuștile lor, scuipă, mușcă gratiile, scot sunete stridente, apoi se domolesc și-și continuă ingenioasa tehnică a puricatului. Tot umblând gură cască ca la bâlciul copilăriei, entuziasmați de Întreaga atmosferă, am uitat că s-a făcut amiaza și soarele ne arde puternic pielea feței și brațelor goale. Peste tot domnește 419 Îmbulzeala, praful, transpirația, gunoaiele bâzâite, mirosurile pestilențiale. Dar acest fapt nu Împiedică cursul negocierilor
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
dă un bilețel ce conține o anumită previziune. Dacă nu-ți convine conținutul, poți distruge biletul, așteptând o altă zi mai favorabilă. Nu știu de ce, dar acest mod de prezicere puerilă mi-a amintit de flașneta 474 cu papagali, din bâlciul moldav al copilăriei, care scotea la cerere bilețelul „norocos”. Doamne! cu câtă atenție citeam verdictul, datorat jucăușului papagal, printre mirosuri de mititei și gogoși fierbinți, praf și parașute colorate, Înghesuială și pocnitori artizanale, declanșate la urechile fetelor de către băieții ștrengari
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
o lume În care grija principală a oamenilor e celălalt. Cu ochiul minții, Zoe vede spectacolul compromiterii ei definitive, al condamnării ei publice ca adulterină, Îngrozită și conștientă de insațietatea concetățenilor ei pentru scandal. Lumea se distrează Însă și la bâlci, la Moși, petrece și jucând cărți sau table, citind ziarul, mergând la teatru ori la circ, călătorind, primind sau făcând vizite, ieșind la Șosea, pierzând vremea prin berării, la taclale ori mutându-se de la numărul X simplu la același număr
Personajul feminin din opera comică a lui I. L. Caragiale by Iulia Murariu Hînțești () [Corola-publishinghouse/Science/91904_a_92327]
-
negustor de vorbe mari. Situațiile neplăcute sunt În genere considerate, de către majoritatea personajelor caragialiene, ca fiind comèdii. Eroii lui Caragiale au conștiința faptului că lumea e un teatru sau, mai rar, În variantă derizorie - un carnaval ori un circ. Sau bâlci. Circul, bâlciul, carnavalul constituie nu doar manifestări pitorești ale omenescului, ci lumea Însăși, o lume plasată «la mijloc de Rău și Bun»: „IORDACHE: Ăsta e nițel cam Țicnit... De ce mușterii am parte eu astăzi!... Frumos carnaval”; „NAE: La colț? Aideți
Personajul feminin din opera comică a lui I. L. Caragiale by Iulia Murariu Hînțești () [Corola-publishinghouse/Science/91904_a_92327]
-
vorbe mari. Situațiile neplăcute sunt În genere considerate, de către majoritatea personajelor caragialiene, ca fiind comèdii. Eroii lui Caragiale au conștiința faptului că lumea e un teatru sau, mai rar, În variantă derizorie - un carnaval ori un circ. Sau bâlci. Circul, bâlciul, carnavalul constituie nu doar manifestări pitorești ale omenescului, ci lumea Însăși, o lume plasată «la mijloc de Rău și Bun»: „IORDACHE: Ăsta e nițel cam Țicnit... De ce mușterii am parte eu astăzi!... Frumos carnaval”; „NAE: La colț? Aideți să punem
Personajul feminin din opera comică a lui I. L. Caragiale by Iulia Murariu Hînțești () [Corola-publishinghouse/Science/91904_a_92327]
-
exclamă dezamăgit: „Ce lume! ce lume! ce lume!...”. Trahanache, În replică - la distanță -, constată detașat afectiv: „Așa e lumea, n-ai ce-i face...”. Adică răul mundan e imuabil și nu stă În puterea unui biet muritor s-o Îndrepte. Bâlciul politic al capitalei de județ antrenează răsturnări neașteptate de situație. Important e că, la sfârșit, toată lumea e mulțumită. O formă a lumii ca circ ori ca bâlci este scandalul. Uneori personajul vrea scandal, caută să iște scandal, se vrea
Personajul feminin din opera comică a lui I. L. Caragiale by Iulia Murariu Hînțești () [Corola-publishinghouse/Science/91904_a_92327]
-
imuabil și nu stă În puterea unui biet muritor s-o Îndrepte. Bâlciul politic al capitalei de județ antrenează răsturnări neașteptate de situație. Important e că, la sfârșit, toată lumea e mulțumită. O formă a lumii ca circ ori ca bâlci este scandalul. Uneori personajul vrea scandal, caută să iște scandal, se vrea protagonist al unui scandal (public), dar de cele mai multe ori se teme de scandal. Zoe e Îngrozită de perspectiva unui scandal („Ce vuiet! ce scandal! ce cronică infernală!... Și
Personajul feminin din opera comică a lui I. L. Caragiale by Iulia Murariu Hînțești () [Corola-publishinghouse/Science/91904_a_92327]
-
ontologice manifestate prin senzația golului și prin apăsătoare uniformitate. Nu mult diferită Însă de acea criză, punctată prin stil direct, din finalul Înșiruirii delirante de ființe, lucruri, mâncăruri etc. ce formează «tabla de materii» de Moși: „- Criză teribilă, monșer!”. Adevărat bâlci devine scena din timpul balului mascat când un personaj Îl confundă pe celălalt cu altcineva, Îl caută pe unul (ca Mița pe Nae, hotărâtă să se răzbune) și fuge (ca Nae de Mița) ori se teme să nu fie recunoscut
Personajul feminin din opera comică a lui I. L. Caragiale by Iulia Murariu Hînțești () [Corola-publishinghouse/Science/91904_a_92327]