907 matches
-
prin aceea că încă din vechime marii musafiri care veneau în trecere spre Iași, erau găzduiți de docolineni, care aveau anumite privilegii. În schimb, bârlădenii și vasluienii erau năpăstuiți cu tot felul de rechiziții pentru marii musafiri; se vede că bârlădenii i-au suportat cu resignare (resemnare n.n.), pe când vasluienii au găsit mijlocul de a scăpa de orice fel de rechiziții, făcând pe calicii, curat vorba veche: „bârlădenii făceau pe răioșii, iar vasluienii pe caliceșii!" Vasluienii aveau și alte metode de
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
erau năpăstuiți cu tot felul de rechiziții pentru marii musafiri; se vede că bârlădenii i-au suportat cu resignare (resemnare n.n.), pe când vasluienii au găsit mijlocul de a scăpa de orice fel de rechiziții, făcând pe calicii, curat vorba veche: „bârlădenii făceau pe răioșii, iar vasluienii pe caliceșii!" Vasluienii aveau și alte metode de opunere: jalba. Astfel, N. Iorga referindu-se la Condica lui Const. Nec. Vodă Mavrocordat între 1742-1744, face trimitere la jalba pornită contra turcilor din Vaslui: „Carte gospod
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
Sion, îi comunica: la Iași „s-au adunat o mulțime din toate părțile și se vorbește de zaveră... este mare fierbere". „În drumul meu, cât am venit (de la moșia sa de la HârșovaVaslui) am întâlnit o mulțime de boieri vasluieni și bârlădeni, înarmați cu puști și cu pistoale, ca cum s-ar duce la bătălie", consemna însuși Sion (op. cit., Iași, p. 171-172, 176). Revoluția din Moldova, este știut, a fost înăbușită, forțele revoluționare supuse unui adevărat terorism, atenuat de abia după îndepărtarea
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
pojarnicilor". Despre utilitatea unui asemenea serviciu pojărnicesc, în condițiile Bârladului, orașul nu numai al inundațiilor repetate ci și al incendiilor care de care mai mare, face referiri pertinente Marcel Proca în materialul „Comanda pojărnicească la Bârlad", publicat în revista „Academia bârlădeană" nr. 26/2007, p. 19 Dintre instituțiile care aparțineau de Eforie, poliția avea largi atribuții. Ea supraveghea aproape întreaga viață orășenească, de poliție depindeau nu numai proprii slujbași ci și cioclii, fanaragii, tulumbagii etc. Poliția se ocupa de ordinea, liniștea
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
vel armașului Dediu Codreanu moșia Dealul Mare, „peste alți cinci ani, în 1757, afiorăsăște mânăstirii „Sf.Samoil" din Focșani, moșia dimprejurul Bârladului, care folosea locuitorilor târgului pentru pășunatul vitelor, pentru semănături și pentru fânațuri, lucru care a pricinuit mare îngrijorare bârlădenilor. Într-o asemenea împrejurare - spune Iacob Antonovici (Documente bârlădene, vol.2. Actele de proprietate ale Casei obștei târgului Bârlad), bârlădenii temându-se de lăcomia administrației mănăstirii, au trimis la Iași delegați, care, în numele lor, s-au jeluit lui Vodă, arătându
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
cinci ani, în 1757, afiorăsăște mânăstirii „Sf.Samoil" din Focșani, moșia dimprejurul Bârladului, care folosea locuitorilor târgului pentru pășunatul vitelor, pentru semănături și pentru fânațuri, lucru care a pricinuit mare îngrijorare bârlădenilor. Într-o asemenea împrejurare - spune Iacob Antonovici (Documente bârlădene, vol.2. Actele de proprietate ale Casei obștei târgului Bârlad), bârlădenii temându-se de lăcomia administrației mănăstirii, au trimis la Iași delegați, care, în numele lor, s-au jeluit lui Vodă, arătându-i greutățile și supărările pe care le au cu
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
dimprejurul Bârladului, care folosea locuitorilor târgului pentru pășunatul vitelor, pentru semănături și pentru fânațuri, lucru care a pricinuit mare îngrijorare bârlădenilor. Într-o asemenea împrejurare - spune Iacob Antonovici (Documente bârlădene, vol.2. Actele de proprietate ale Casei obștei târgului Bârlad), bârlădenii temându-se de lăcomia administrației mănăstirii, au trimis la Iași delegați, care, în numele lor, s-au jeluit lui Vodă, arătându-i greutățile și supărările pe care le au cu podvoadele, caii de olac, găzduirile și multe altele, față de care, Domnul
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
lui Vodă, arătându-i greutățile și supărările pe care le au cu podvoadele, caii de olac, găzduirile și multe altele, față de care, Domnul, ținând seama de situație, prin Carte domnească de apărare hotărăște la 12 martie 1757, ca „De case (bârlădenii) să nu dea nici un ban chirie, nici de pivnițele lor, cum nici din grădini să nu-i zeciuască, ce numai din țarini și din fânețe și din prisăci, de la câmp, să-și dee zeciuiala." Dar cum bârlădenii, bazați pe ceea ce
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
ca „De case (bârlădenii) să nu dea nici un ban chirie, nici de pivnițele lor, cum nici din grădini să nu-i zeciuască, ce numai din țarini și din fânețe și din prisăci, de la câmp, să-și dee zeciuiala." Dar cum bârlădenii, bazați pe ceea ce hotărâse Ștefan cel Mare, nu vroiau să plătească nimic, decât din comerțul cu pește, litigiul a durat neîntrerupt „peste o jumă tate de veac", cu stă pânirea. La 25 martie 1784 bârlădenilor li se întâmplă o altă
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
-și dee zeciuiala." Dar cum bârlădenii, bazați pe ceea ce hotărâse Ștefan cel Mare, nu vroiau să plătească nimic, decât din comerțul cu pește, litigiul a durat neîntrerupt „peste o jumă tate de veac", cu stă pânirea. La 25 martie 1784 bârlădenilor li se întâmplă o altă supărare și mai mare - Alexandru Constantin Mavrocordat Voievod dăruiește căminarului Iordache Balș însăși vatra târgului, obligându-i pe târgoveți la o seamă de taxe, ceea ce i-a înverșunat pe localnici să-și sporească căutările pentru
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
un tătar cu numele Răgep Mârza. La procesul lor cu căminarul Balș, la 11 august 1793, Divanul aflându-se în fața hrisoavelor părților - a Casei Obștei dar și a boierului, au „lăsat curmarea chestiunii la chibzuință Domnului." Acesta a acordat dreptate bârlădenilor care n-au mai fost supărați de către nimeni pentru terenul din vatra târgului. În ce privește moșia din jurul târgului, judecățile între bârlădeni și stăpânitorii moșiei s-au desfășurat până la anul 1815, când totul a luat sfârșit prin cumpărarea moșiei de către bârlădeni cu
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
Dimachi. Până atunci însă localnicii plătiseră dijmă, asemănător besmanului. Actul de răscumpărare a fost întărit de Alexandru Scarlat Kalimach Voievod prin hrisovul domnesc de la 30 august 1816. Prin același hrisov a fost întărit și „Alcătuirea sau regulamentul" ce-și făcuse bârlădenii pentru stăpânirea moșiei și a acareturilor cumpărate de la Profira Dimachi, născută Miclescu „și se instituie o Epitropie, aleasă de obștea locuitorilor, compusă din 6 persoane - 2 boieri și 4 neguțători, care avea obligația să plătească prețul răscumpărării din venitul moșiei
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
32 elevi, „lucru foarte greu pe atunci, mult înaintea altora din alte județe", accentuează profesorul. La acest gimnaziu a predat el mai întâi limba germană, apoi româna și latina de la 1860 până la 1892 când a ieșit la pensie. Alături de fruntașii bârlădeni a luat parte la mișcările pentru Unire în calitate de secretar al comitetului înființat, a luat parte la alegerile de deputați pentru Divanul Ad-hoc în 1857 și la cele pentru alegerea Domnitorului în 1858 a avut sarcina de Comisar al județului Tutova
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
personal, deodată, „60 învățăcei în Transilvania pe care i-a așezat pe la cei mai buni maiștri, în mare parte germani, din Brașov, Cluj, Timișoara și pe aiurea", spune I. Antonovici. Și citează meseriile în care urmau a se iniția fiii bârlădenilor: olărie, tinichigerie, croitorie, pălărierie fină și ordinară, jimlărie, orologerie, frânghierie, postăvărie, cojocărie, tâmplărie și sculptură în lemn, rotărie cu aplicare la prepararea instrumentelor agricole, făurărie, șălărie, îmbrăcarea trăsurilor și a căruțelor, corfărie, lăcătușărie, tapițerie, legătorie de cărți, cizmărie de bărbați
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
îndelungați fără nici un ziar sau revistă locală, vasluienii au astăzi o diversitate de publicații politice, economice și social- culturale, plecând de la cele școlare la cele care poartă numele de Adevărul, Monitorul, Obiectiv, Păreri tutovene, Revista medicală de la Bârlad, revista Academia Bârlădeană, Elanul, editată de Asociația culturală Academia Rurală Elanul de la GiurcaniGăgești, Hușul de la Huși, Meridianul sau T.V.V.-ul lui Dumitru V.Marin. Și nu numai. Pătrunderea abonamentelor telefonice și radio-tv reflectă cultura în localitățile vasluiene. Rod al preocupărilor, în ultimii ani
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
a mers direct la inimă, am dat ordin lui Iancu Braunștein, impresarul meu, ca la viitorul spectacol să ofere două sute de gratuități fotolii și rezervate, celor care m-au primit astăzi așa de frumos. Trăiască armata română și marele public bârlădean! În această seară vom juca exact ca la premiera de la București". Nu vă spun ce delir a fost după aceea în sală, ce ropote de aplauze, ce entuziasm după fiecare scenă, în ce triumf a părăsit Costică Tănase și trupa
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
locul de centru comercial și creându-și premizele viitoarei sale dezvoltări economico-sociale. Revoluția de la 1848 deschide un nou capitol în istoria Bârladului. Ideile revoluționare care au răscolit întreaga Europă la mijlocul secolui și-au găsit un larg răsunet și în rândul bârlădenilor. Astfel în preajma anului revoluționar 1848 la Bârlad ia ființă "Asociația Patriotică" în fruntea căreia se aflau Alexandru Ioan Cuza, Iordache Lambrino, Gheorghe Sion, Ion Cuza, Grigore Cuza și alții, a cărei principal scop erau prefacerile politico-sociale specifice Moldovei și ca
Bârlad () [Corola-website/Science/296970_a_298299]
-
avut și presa locală, care număra peste 150 de publicații periodice in a doua jumătate a sec. XIX și până în primele decenii ale sec. XX. Primul spital public se inaugurează în anul 1838 prin contribuția obștească și donațiile unor intelectuali bârlădeni. Dezvoltarea învățământului a creat o puternică atmosferă spirituală care a determinat crearea unor instituții de cultură specializate. Astfel, în anul 1909 profesorul Stroe S. Belloescu donează orașului o clădire, cu destinație testamentară de a fi folosită pentru adapostirea unei biblioteci
Bârlad () [Corola-website/Science/296970_a_298299]
-
unor instituții de cultură specializate. Astfel, în anul 1909 profesorul Stroe S. Belloescu donează orașului o clădire, cu destinație testamentară de a fi folosită pentru adapostirea unei biblioteci publice și a unui muzeu. În anul 1914 un grup de intelectuali bârlădeni în frunte cu profesori de la Liceul Codreanu se constituie în "Comitetul de fondare a muzeului bârlădean", muzeu care își inaugurează activitatea cu o pinacotecă și o expozitie de istorie. Printre societătile cultural-literare existente în Bârlad se numără și „Academia Bârlădeană
Bârlad () [Corola-website/Science/296970_a_298299]
-
clădire, cu destinație testamentară de a fi folosită pentru adapostirea unei biblioteci publice și a unui muzeu. În anul 1914 un grup de intelectuali bârlădeni în frunte cu profesori de la Liceul Codreanu se constituie în "Comitetul de fondare a muzeului bârlădean", muzeu care își inaugurează activitatea cu o pinacotecă și o expozitie de istorie. Printre societătile cultural-literare existente în Bârlad se numără și „Academia Bârlădeană”, înființată în anul 1915 de un grup de intelectuali, în frunte cu poetul George Tutoveanu, Toma
Bârlad () [Corola-website/Science/296970_a_298299]
-
bârlădeni în frunte cu profesori de la Liceul Codreanu se constituie în "Comitetul de fondare a muzeului bârlădean", muzeu care își inaugurează activitatea cu o pinacotecă și o expozitie de istorie. Printre societătile cultural-literare existente în Bârlad se numără și „Academia Bârlădeană”, înființată în anul 1915 de un grup de intelectuali, în frunte cu poetul George Tutoveanu, Toma Chiricuță, Tudor Pamfile, societate care desfășoară o prodigioasă activitate atât în domeniul creației literare cât și în domeniul muzicii și artelor plastice. Activitatea acestei
Bârlad () [Corola-website/Science/296970_a_298299]
-
aceste meleaguri. Printre aceștia se numără marele istoric Nicolae Iorga, marele muzician George Enescu, poeții și scriitorii Alexandru Vlahuță, Cincinat Pavelescu, Cezar Petrescu, Victor Ion Popa, George Topârceanu, Ionel Teodoreanu, Tudor Vianu, George Bacovia, Vasile Voiculescu și alții. Activitatea teatrală bârlădeana debutează în a doua jumătate a secolului XIX. Aici a existat o clădire a teatrului unde, începand cu anul 1860, trupe de actori conduse de Matei Millo, Al. K. Robescu au poposit pe scena teatrului bârlădean. Clădirea a existat pe
Bârlad () [Corola-website/Science/296970_a_298299]
-
și alții. Activitatea teatrală bârlădeana debutează în a doua jumătate a secolului XIX. Aici a existat o clădire a teatrului unde, începand cu anul 1860, trupe de actori conduse de Matei Millo, Al. K. Robescu au poposit pe scena teatrului bârlădean. Clădirea a existat pe locul unde este Baia Comunală. În secolul XX a existat un Ateneu Popular și un Teatru Muncitoresc a căror activitate a făcut posibil ca în anul 1953 să ia ființă Teatrul de stat „Victor Ion Popa
Bârlad () [Corola-website/Science/296970_a_298299]
-
Tecuciu și în celelalte orașe ale Domniei Sale; iar la exportarea diferitelor mărfuri locale, adică Moldovenești, și la exportarea de mărfuri Ungurești, Rusești și Boeme, să plătească vamă numai în Galați și nu aiure" Acest document, cunoscut sub numele de "Diploma Bârlădeană", ar fi fost găsit chipurile în Rusia între documentele lui Dimitrie Cantemir. El a fost publicat și comentat prima dată de Bogdan Petriceicu Hasdeu în 1869 la Iași în jurnalul Instrucțiunea publică și, în același an, la București în jurnalul
Tecuci () [Corola-website/Science/296974_a_298303]
-
Cantemir. El a fost publicat și comentat prima dată de Bogdan Petriceicu Hasdeu în 1869 la Iași în jurnalul Instrucțiunea publică și, în același an, la București în jurnalul Traian în numerele 42-55. În opinia lui P. P. Panaitescu "Diploma Bârlădeană și "Hrisovul lui Iurg Koriatovici" sunt falsuri ale lui Bogdan Petriceicu Hașdeu. Primul document serios în care apare denumirea orașului Tecuci este o scrisoare, din 1 septembrie 1435, care este adresată regelui Poloniei, Vladislav al III-lea și înștiința că
Tecuci () [Corola-website/Science/296974_a_298303]