KorAP: Find »[drukola/base=bârlădean & drukola/pos=adjective]« with Poliqarp

<1 ...34 35 36 37 >

907 matches

Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098

Tutova; Directorul revistei părintele Grigore A. Dumitriu Bârlad, cu părintele Ilarion-Dodu-Drujești și părintele Neculai Moise-Bârlad au pornit într'un ceas bun la drum sănătos și plin de lumină. Revista bârlădeană plină de duh și înțelepciune strânge în jurul ei elita preoțimii bârlădene și calcă cu cinste și demnitate pe urmele Bârladului cultural, care atâția ani de-a rândul a avut multe de spus culturii 398 românești. Revista Păstorul Tutovei împlinește un comandament istoric, slujind o cauză care este nu numai a „asociației

Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea (2008) [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
în temnițile comuniste, de prof. N. Mitulescu, Bârlad, în august 2002; Sate și moșii din Fălciu în a doua jumătate a secolului al XVIII-lea - prima jumătate a veacului al XX-lea de Gheorghe Clapa, Bârlad, în mai 2003; Vasluienii, bârlădenii și hușenii în războiul de independență, de col(r) Constantin Chiper din Solești-Vaslui, în mai 2002; Unireaact de dreptate morală și iunie 2003 etc. Materiale cu titlurile: “Vinețești - un vechi sat de răzeși din ținutul Fălciului” de Gh. Clapa; “Schiturile

Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea (2008) [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
săptămânală „timp de vreo 2 ani", în București în „jargon cu litere evreiești, intitulată Dorsche Zion - „Râvnitorii Ționului.” * 408 Revista, publicație pe care o scoate în 1896 Ion Palodă, născut 1877, notează G. Ursu și G. Nedelea în „Antologia scriitorilor bârlădeni”, p.31, apărută la Bârlad, atelierele grafice Neculai Peiu, 1937. Revista Apare în 1891, editată de I. Veinfeld, viitorul publicist Ion Palodă. Cenaclu literar și socialist înființat prin 1897 de un grup de elevi de la Liceul Gh. Roșca Codreanu și

Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea (2008) [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
de valoare în mișcarea culturală a Bârladului. Dânsul va reprezenta revista bucureșteană în localitate.” O zi îngrozitoare la munte, poveste adevărată, semnată de Dumitru Fărcășanu, găzduiește o fotografie „Colonia de copii 411 bârlădeni în fața pavilionului din Techirghiol, construit de Societatea bârlădeană pentru combaterea tuberculozei, din inițiativa doamnei Madelena D. Costandache și a dlui doctor Ioan Ionescu, medicul primar al orașului Bârlad .” Din pagina ”Bibliografie, cărți, reviste și ziare primite la redacție” aflăm că în iulie 1926, cu nr. 1, anul I

Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea (2008) [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
Editura Socec S.A., București, Calea Victoriei. Numărul 8 din Răzeșul este realizat la Atelierele grafice Nicolae P. Peiu Bârlad „care execută cu acuratețe și promptitudine orice lucrări atingătoare de acea stă artă” * ...” Dimitrie Fărcășanu, inginer agronom și povestitor, membru al Academiei Bârlădene, colaborator asiduu și la Scrisul nostru, sinucis în urma unor presiuni incalificabile ale bancherilor din Bârlad. Dimitrie Fărcășanu un o m de spirit, care scria o proză memorialistică într‐o limbă populară viguroasă a fost animatorul „Ligii contra cametei”... a publicat

Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea (2008) [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
din Bârlad. Dimitrie Fărcășanu un o m de spirit, care scria o proză memorialistică într‐o limbă populară viguroasă a fost animatorul „Ligii contra cametei”... a publicat articole ce amenințau liniștea și confortul bancherilor” G.G. Ursu „Amintiri despre 412 Academia Bârlădeană” din Bârladul odinioară și astăzi ‐1984 * „Victor Ion Popa este creatorul comediei lirice în literatura noastră dramatică, iar „Take, Ianke și Cadâr” este o realizare artistică în care atmosfera, simetria compozițională, tipurile pun în lumină un mesaj umanist, o pled

Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea (2008) [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
al unei flașnete, case cu geamlâc, garduri de șipci, o liniște cuminte a sugerat esența unei atmosfere de târg provincial, după cum a tipizat, fără a copia, oameni autentici, într‐ o sinteză artistică a omeniei.” G.G. Ursu din Amintiri despre Academia Bârlădeană din „Bârladul de odinioară și astăzi - 1984”. În dreapta șoselei se găsește, la o bună distanță, 413 un alt sat, ascuns într-un pâlc de salcâmi, satul Șuletea, comuna natală a scriitorului Virgil Caraivan, unde a trăit mai toată viața și

Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea (2008) [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
aprobare. Altfel, dădea iama în metaforele lui Vrabie sau Nedelea, și nici pe noi, ceilalți prozatori, nu ne cruța. Ne răzbunam însă căutându‐i chiar nod în papură în articolele lui de sinteză a civilizației...” Emil Tudor , membru al „Academiei Bârlădene” (Din„Bârladul odinioară și azi”) 418 Revista Matematica bârlădeană Revista „Matematica Bârlădeană” de matematici elementare a Societății Matematica Bârlădeană - creată în 1921 de directorul Liceului „Codreanu” - profesor Cezar Ursu și colaboratorii - care a desfășurat o bună activitate, fiind coordonată de

Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea (2008) [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
pe noi, ceilalți prozatori, nu ne cruța. Ne răzbunam însă căutându‐i chiar nod în papură în articolele lui de sinteză a civilizației...” Emil Tudor , membru al „Academiei Bârlădene” (Din„Bârladul odinioară și azi”) 418 Revista Matematica bârlădeană Revista „Matematica Bârlădeană” de matematici elementare a Societății Matematica Bârlădeană - creată în 1921 de directorul Liceului „Codreanu” - profesor Cezar Ursu și colaboratorii - care a desfășurat o bună activitate, fiind coordonată de profesor Ștefan Negură (1921 - 1923); 1926 - 1927; 1928 - 1930), N. Martiniuc (1923

Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea (2008) [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
grafica publicației, dar a inițiat și susținut rubrica „Discuții literare), Ștefan Cosma, George Nedelea, George Damaschin, Olga Alexa, G. G. Ursu, Z. Letin, N. Bogescu, C. Crișan, I.A. Basarabescu ș.a. Despre ce a însemnat George Tutoveanu în viața Academiei Bârlădene, iată doar câteva rânduri: ... „Generațiile primului război mondial au văzut pe George Tutoveanu, conducând căruțele încărcate cu scriitorii de atunci, nu numai din Moldova, ci din toate provinciile românești aflate în exod. Unde se duceau? Ce voiau? Cu ce mijloace

Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea (2008) [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
ci din toate provinciile românești aflate în exod. Unde se duceau? Ce voiau? Cu ce mijloace? Numai voința săvârșește astfel de miracole. În anii 1916 - 1917 și următorii, când România a gemut sub năvala armatelor habsburgice și 424 willhelmine „Academia Bârlădeană” rămăsese unica noastră academie, o academie în căruță, care străbătea drumurile spre sate, ca să spună văduvelor și orfanilor, părinților, tineretului combatant pe fronturi că” nu s‐a terminat, că nu se poate termina războiul acela decât prin dreptate, și că

Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea (2008) [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
a terminat, că nu se poate termina războiul acela decât prin dreptate, și că până la ultimul român, trebuie să lupte, că fără luptă nu se po ate isprăvi nimic din calvarul lumii guvernate de împărați”. Alexandru Tutoveanu membru al Academiei Bârlădene (Despre George Tutoveanu și Bârladul) * Scrisul nostru (1929 - 1931) a apărut la inițiativa lui George Tutoveanu, secretar de redacție fiind G.G. Ursu - la primele două numere acest rol îndeplinindu‐l Vasile Damaschin. Scrisul nostru din aprilie 1931 s‐a ocupat

Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea (2008) [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
fiind G.G. Ursu - la primele două numere acest rol îndeplinindu‐l Vasile Damaschin. Scrisul nostru din aprilie 1931 s‐a ocupat îndeaproape de Ibrăileanu - criticul și organizatorul vieții literare de la Viața Românească. La apariția romanului Adela, Societatea Literar ă Academia Bârlădeană i‐a trimis celui care a fost sufletul Bârladului de odinioară o scrisoare de felicitare de caldă ap reciere. Un număr întreg a închinat Scrisul nostru marelui Sadoveanu la apariția romanului Zodia Cancerului sau vremea Ducăi Vodă. * 425 Redăm mai

Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea (2008) [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
o scrisoare de felicitare de caldă ap reciere. Un număr întreg a închinat Scrisul nostru marelui Sadoveanu la apariția romanului Zodia Cancerului sau vremea Ducăi Vodă. * 425 Redăm mai sus o fotografie din „Scrisul nostru” - de la ședințele Societății Literare „Academia Bârlădeană”: P. Viscocil, Florica Ionescu, G. Ursu, N. Costăchescu, G. Tutoveanu, Ștefan Cosma, Ecaterina Ionescu, G. Ioniță, G. Popoiu, I. Antoniu, Emil Tudor, N. Bogescu, Cicerone Mucenic, G. Damasch in, C. Rânzescu, G. Nedelea. * În Scrisul nostru nr.6-7, iunie-iulie 1929

Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea (2008) [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
o lipsă de concentrare ce dă naștere la lâncezeala acțiunii în curs de desfășurare și o lipsă de acuitate a formei.” * 426 Steaua Tutovei Steaua Tutovei, nr. 4/26 august 1928 apare la Bârlad sub conducerea lui Vasile Stoica. * Școala Bârlădeană Școala Bârlădeană, editată de Comitetul sindica tului din învățământ Bârlad. În revista Școala Bârlădeană (1974) a fost publ icat articolul „Amintiri de la Academia Bârlădeană” de Iuliu Nițulescu, marele gherier, membru al Academiei Bârlădene. La „Școala Bârlădeană” i‐a răspuns bucuros

Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea (2008) [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
de concentrare ce dă naștere la lâncezeala acțiunii în curs de desfășurare și o lipsă de acuitate a formei.” * 426 Steaua Tutovei Steaua Tutovei, nr. 4/26 august 1928 apare la Bârlad sub conducerea lui Vasile Stoica. * Școala Bârlădeană Școala Bârlădeană, editată de Comitetul sindica tului din învățământ Bârlad. În revista Școala Bârlădeană (1974) a fost publ icat articolul „Amintiri de la Academia Bârlădeană” de Iuliu Nițulescu, marele gherier, membru al Academiei Bârlădene. La „Școala Bârlădeană” i‐a răspuns bucuros și a

Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea (2008) [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
și o lipsă de acuitate a formei.” * 426 Steaua Tutovei Steaua Tutovei, nr. 4/26 august 1928 apare la Bârlad sub conducerea lui Vasile Stoica. * Școala Bârlădeană Școala Bârlădeană, editată de Comitetul sindica tului din învățământ Bârlad. În revista Școala Bârlădeană (1974) a fost publ icat articolul „Amintiri de la Academia Bârlădeană” de Iuliu Nițulescu, marele gherier, membru al Academiei Bârlădene. La „Școala Bârlădeană” i‐a răspuns bucuros și a scris în 1974 Alexandru Tutoveanu despre orașul Bârlad „ căruia îi aparțin prin

Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea (2008) [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
Steaua Tutovei, nr. 4/26 august 1928 apare la Bârlad sub conducerea lui Vasile Stoica. * Școala Bârlădeană Școala Bârlădeană, editată de Comitetul sindica tului din învățământ Bârlad. În revista Școala Bârlădeană (1974) a fost publ icat articolul „Amintiri de la Academia Bârlădeană” de Iuliu Nițulescu, marele gherier, membru al Academiei Bârlădene. La „Școala Bârlădeană” i‐a răspuns bucuros și a scris în 1974 Alexandru Tutoveanu despre orașul Bârlad „ căruia îi aparțin prin părinți și strămoși, prin glorie ș i prin bejenie, prin

Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea (2008) [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
Bârlad sub conducerea lui Vasile Stoica. * Școala Bârlădeană Școala Bârlădeană, editată de Comitetul sindica tului din învățământ Bârlad. În revista Școala Bârlădeană (1974) a fost publ icat articolul „Amintiri de la Academia Bârlădeană” de Iuliu Nițulescu, marele gherier, membru al Academiei Bârlădene. La „Școala Bârlădeană” i‐a răspuns bucuros și a scris în 1974 Alexandru Tutoveanu despre orașul Bârlad „ căruia îi aparțin prin părinți și strămoși, prin glorie ș i prin bejenie, prin tot ce a plămădit istoria în această cetate a

Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea (2008) [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
lui Vasile Stoica. * Școala Bârlădeană Școala Bârlădeană, editată de Comitetul sindica tului din învățământ Bârlad. În revista Școala Bârlădeană (1974) a fost publ icat articolul „Amintiri de la Academia Bârlădeană” de Iuliu Nițulescu, marele gherier, membru al Academiei Bârlădene. La „Școala Bârlădeană” i‐a răspuns bucuros și a scris în 1974 Alexandru Tutoveanu despre orașul Bârlad „ căruia îi aparțin prin părinți și strămoși, prin glorie ș i prin bejenie, prin tot ce a plămădit istoria în această cetate a v itejiilor voivodale

Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea (2008) [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
părinți și strămoși, prin glorie ș i prin bejenie, prin tot ce a plămădit istoria în această cetate a v itejiilor voivodale” dar mai ales despre „George Tutoveanu și Bârladul”... În 1978 revista era la al șaselea număr. Revista Școala Bârlădeană apare în 1972 și avea un caracter pedagogic, vizând cultivarea limbii și literaturii române, aspecte ale interdisciplinarității, semnalarea și tratarea unor evenimente istorice și culturale, probleme școlare - îndeosebi. Spații importante au fost puse la dispoziția comemorării centenarului Tudor Arghezi și

Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea (2008) [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
un caracter pedagogic, vizând cultivarea limbii și literaturii române, aspecte ale interdisciplinarității, semnalarea și tratarea unor evenimente istorice și culturale, probleme școlare - îndeosebi. Spații importante au fost puse la dispoziția comemorării centenarului Tudor Arghezi și Mihail Sadoveanu. La revista Școala Bârlădeană au colaborat acad. G. Ivănescu, acad. C. Ciopraga, acad. Gh. Platon, prof. univ. I. Agrigoroaie, prof. univ. dr. C. Parfene. Au semnat lucrări: Gruia Novac, Constantin Clisu, Cezar Stegaru, Mihai Vicol, George Irava. * 427 Școala noastră Școala noastră, revista elevilor

Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea (2008) [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
știu nici adresa și nici vreun număr de telefon care să facă posibilă aflarea sediului unde se redactează, culege și de unde pleacă revista către public. Socotindu-l bârlâdean am introdus “Teciciul cultural” în volumul de față, el făcând onoare și bârlădenilor prin ceea ce găsesc în el. “Cui folosește?” este titlul editorialului care se 429 referă la inutilitatea permanentei dosariade menită doar să creeze neliniști și incitări; “Drumul către oameni” semnat de Luminița Munteanu vine să confirme că e mai important pasul

Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea (2008) [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
loc corespunzător și într-un spațiu generos cu redarea în extensie a eseului “Măria sa Conștiința.” O notă bună și pentru “Lumea în care trăim” de Cătălina Mărmureanu și pagina Valeriu Valegui cu Poesis. În concluzie, o revistă care servește sufletelor bârlădenilor, chiar dacă ea ar fi editată și la Tecuci. Principalul recenzia cărții “Lumina educației” a ieșeanului Vasile Fetescu, 430 e că a ajuns până și la noi. Poate și în biblioteci, la muzee, la căminele culturale - unde acestea mai funcționează. * Tinereță

Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea (2008) [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
la stingerea din viață a învățătorului Mihai Lupescu de la Zorleni în care își reamint ește: ...” Când în 1917 alcătuiam Calendarul nostru pe 1918, dorind să fac astfel o plăcere poetului A. Vlahuță care se afla atunci între noi, în „Academia Bârlădeană”, M. Lupescu a venit de multe ori la reuniunile noastre, uimind pe t oți cu povestirile‐ 431 i pline de tâlc și de veselie. Îmi aduc aminte, cât de mult a râs „Maestrul Vlahuță” ascultând snoava „Un gospoda r care

Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea (2008) [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]