2,818 matches
-
ieșene, la Catedra de literatură română și comparată, pentru disciplinele folclor literar, etnologie și estetică, construindu-și o carieră didactică până la gradul de profesor (din 1992). Obține doctoratul cu teza Revista „Șezătoarea” (1971). A debutat cu o recenzie la „Scrisul bănățean” (1961) și editorial cu volumul „Șezătoarea” în contextul folcloristicii (1972). Colaborează la „Analele științifice ale Universității «Al.I. Cuza» din Iași”, „Anuar de lingvistică și istorie literară”, „Studii de slavistică”, „Anuarul de etnografie al Moldovei”, „Studii și comunicări de etnologie
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290384_a_291713]
-
Din stejar, stejar răsare...”], „Vulturul” (Oradea), 1935, 1 428; D. Drăgan, [„Fântâni cu lună”], „Lumea” (Timișoara), 1936, 96; Paul I. Papadopol, „Din stejar, stejar răsare...”, „Neamul românesc”, 1936, 217; Predescu, Encicl., 910; G. M. Ivanov, Simfonie literară în Banat. Prozatorii bănățeni, RML, 1940, 39; P.P.B. [Pavel Bellu], Volbură Poiană Năsturaș, LU, 1940, 4; N. Ch. Dimancea, [„Țara noastră”], „Gazeta cărților”, 1942, 7-8; Matatias Carp, Cartea neagră, III, București, 1947, 300; Rucsanda Luștrea, Constantin Volbură Năsturaș - contribuții biografice, „Studia Universitatis «Vasile Goldiș
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290638_a_291967]
-
1971-1973) și tot aici ca secretar de redacție (1973-1989), redactor-șef (1990-1993), consilier cultural al președintelui Televiziunii (1993-1996) și șef al secției Import-Film (1996-1999), iar din martie 1999, ca expert al Fundației Culturale Române. A debutat în 1960, în „Scrisul bănățean”, dar adevăratul debut îl constituie un ciclu de poezii publicat în „România literară”, în 1981. În volum, debutează în 1982 cu Viața cu mine, viața fără de mine. Publică studii și articole, dar și versuri în „România literară”, „Luceafărul”, apoi în
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285911_a_287240]
-
deosebește prin talia plantelor mai scundă, prin știuleți de dimensiuni mai mici și prin perioada de vegetație mai scurtă. Populațiile mai deosebite din această rasă, s au dovedit Ilva Mică 34, Tiha Bârgăului 6, Joseni 17, Prundul Bârgăului 10. Rasa Bănățean În conformitate cu evaluările făcute de Moșneaga (1957Ă, rasa Bănățean se aseamănă cu rasa Românesc Comun. Răspândirea populațiilor aparținătoare acestei rase a fost constatată pe dealurile Banatului și ale Crișanei și în mică măsură în zona de șes. Populațiile rasei Bănățean s-
In honorem dr. ing. Mihai Cristea - membru titular al Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice "Gh. Ionescu Şişeşti" by Dumitru Bodea, Silvia Străjeru, Marius Murariu () [Corola-publishinghouse/Science/1221_a_2384]
-
de dimensiuni mai mici și prin perioada de vegetație mai scurtă. Populațiile mai deosebite din această rasă, s au dovedit Ilva Mică 34, Tiha Bârgăului 6, Joseni 17, Prundul Bârgăului 10. Rasa Bănățean În conformitate cu evaluările făcute de Moșneaga (1957Ă, rasa Bănățean se aseamănă cu rasa Românesc Comun. Răspândirea populațiilor aparținătoare acestei rase a fost constatată pe dealurile Banatului și ale Crișanei și în mică măsură în zona de șes. Populațiile rasei Bănățean s-au dovedit a fi surse valoroase de gene
In honorem dr. ing. Mihai Cristea - membru titular al Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice "Gh. Ionescu Şişeşti" by Dumitru Bodea, Silvia Străjeru, Marius Murariu () [Corola-publishinghouse/Science/1221_a_2384]
-
În română, auxiliarul condiționalului este aș, ai, ar etc., care are unele forme apropiate de cele ale verbului a avea și, de aceea, au existat opinii ce au susținut că acesta ar fi de fapt auxiliarul. Dialectul istroromân și subdialectul bănățean oferă însă stadii intermediare care arată că originea auxiliarului de condițional este verbul a vrea (care este, de altfel, folosit și pentru a realiza timpul viitor): (v)reaș cînta, (v)reai cînta etc. În cazul infinitivului prezent, se remarcă faptul
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
urmează liceul la Lugoj (absolvit în 1960) și Facultatea de Filologie, secția română-germană, a Universității din Timișoara (1960-1965). Funcționează ca profesor în satul timișan Curtea (1965-1972), redactor la revista „Orizont” (1972-1990), învățător în comuna Biled, din 1990. Colaborează la „Scrisul bănățean”, „Orizont”, „România literară”, „Luceafărul” ș.a. Între 1990 și 1998, editează la Timișoara publicațiile „Ecologistul” și „Cuvânt românesc”. Debutează cu poezie în „Scrisul bănățean” (1960) și editorial cu volumul de versuri Afectivități conștiente (1968). În poezie, B. își disimulează trăirile, folosind
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285954_a_287283]
-
timișan Curtea (1965-1972), redactor la revista „Orizont” (1972-1990), învățător în comuna Biled, din 1990. Colaborează la „Scrisul bănățean”, „Orizont”, „România literară”, „Luceafărul” ș.a. Între 1990 și 1998, editează la Timișoara publicațiile „Ecologistul” și „Cuvânt românesc”. Debutează cu poezie în „Scrisul bănățean” (1960) și editorial cu volumul de versuri Afectivități conștiente (1968). În poezie, B. își disimulează trăirile, folosind fie jocul schimbător al măștilor, fie refugiul în artificiu și calofilie. Fragilitatea unei sensibilități adolescentine se convertește în grandilocvență, poză, gestică excesivă, sonorități
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285954_a_287283]
-
dezvăluie grotescul, uneori tragic. Sunt folosite strategii literare apte să dezarticuleze falsul, impostura și iluzia. SCRIERI: Afectivități conștiente, București, 1968; Concert pentru mâna stângă, Timișoara, 1978; Viața refolosibilă, Timișoara, 1983; Marele solstițiu, Timișoara, 1989; Uraganul de fier, Timișoara, 1996; Republica Bănățeană, Timișoara, 2003. Repere bibliografice: Cornel Ungureanu, Lucian Bureriu, „Afectivități conștiente”, O, 1968, 10; Camil Baltazar, Afectivități conștiente”, VR, 1968, 10; Marian Odangiu, Lucian Bureriu, „Concert pentru mâna stângă”, O, 1979, 6; Dicț. scriit. rom., I, 407-408; Ruja, Parte, I, 260-264
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285954_a_287283]
-
la Oradea (1948-1955) și Facultatea de Drept la Universitatea din București, absolvind în 1960. Va fi liber profesionistă. Debutează cu versuri în 1950, la ziarul „Crișana” din Oradea, iar editorial cu volumul Cadențe, apărut în 1963. Va colabora la „Scrisul bănățean”, „Steaua”, „Contemporanul”, „România liberă” ș.a. A fost soția criticului și istoricului literar Marin Bucur. După o etapă marcată de plachetele Metamorfoze (1968) și Existențe (1969), ce filtrau sevele sensibilității și organizau materia din Cadențe și din Culorile complementare (1966) în
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290099_a_291428]
-
acestor muzee subterane, care pe teritoriul României se găsesc Într-un număr de peste 11000, a numeroase cascade, formațiuni geologice (Babele din Bucegi, Sfinxul din Ciucaș, Acele Cleopatrei din Făgăraș, Cei 12 Apostoli din Călimani, Piatra Teiului din Valea Bistriței, Sfinxul bănățean din Munții Cernei, etc.), flora și fauna rară, etc. care nu sunt evaluate, decât În cel mai bun caz, În indicatorii fizici. Ne adresăm În acest cadru Întrebarea: dacă referitor la un anumit peisaj cum ar fi de plidă cel
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
fiind „bunuri naționale” și puse astfel, sub protecția legilor. Dintre acestea enumerăm: Cheile Brusturet și DÎmbovicioara - comuna DÎmbovicioara, Cheile Ghimbavului-Rucăr (Argeș); Cheile din Piatra Craiului - Zărnești (Brașov); Grota Haiducilor, Grota cu Aburi, Peștera Hoților, Grota Șerban, Șapte Izvoare - Herculane, Sfinxul Bănățean - Topleț, Pasul Domașnea numit și Poarta Orientală, Poiana Narciselor de la Zervești - Turnu Ruieni (Caraș Severin), Cascada Ialomiței, Cheile Tătarului și Zănoagei - Moroeni (DÎmbovița), Poiana cu narcise Padeș - Cloșani, Cascada - Tismana, Cheile Sohodolului, „Inel” Valea Sohodului - Runcu, Defileul Jiului, Bumbești-Jiu, Castanii
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
al Banatului”. În proza memorialistică, risipită prin reviste, evocă anii copilăriei și experiența pedagogică (Suferințele unui învățător de la naștere până în timpul prezent, 1888, Amintiri din copilărie,1902, Chipuri din satul nostru, 1909 etc.). A scris și poezii (unele în grai bănățean), nesemnificative însă. C. s-a înscris, cu dăruire, într-o tradiție a folcloristicii bănățene, ilustrată de Simeon Mangiuca, Enea Hodoș, Sofronie Liuba, Iosif Bogdan ș.a., pe care s-a străduit să o îmbogățească după pricepere și posibilități. Culegeri: Poveștile Bănatului
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286138_a_287467]
-
Suferințele unui învățător de la naștere până în timpul prezent, 1888, Amintiri din copilărie,1902, Chipuri din satul nostru, 1909 etc.). A scris și poezii (unele în grai bănățean), nesemnificative însă. C. s-a înscris, cu dăruire, într-o tradiție a folcloristicii bănățene, ilustrată de Simeon Mangiuca, Enea Hodoș, Sofronie Liuba, Iosif Bogdan ș.a., pe care s-a străduit să o îmbogățească după pricepere și posibilități. Culegeri: Poveștile Bănatului, I-III, Gherla, 1893-1895; Balade poporale din gura poporului bănățean, Brașov, 1895; Păcală și
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286138_a_287467]
-
o tradiție a folcloristicii bănățene, ilustrată de Simeon Mangiuca, Enea Hodoș, Sofronie Liuba, Iosif Bogdan ș.a., pe care s-a străduit să o îmbogățească după pricepere și posibilități. Culegeri: Poveștile Bănatului, I-III, Gherla, 1893-1895; Balade poporale din gura poporului bănățean, Brașov, 1895; Păcală și Tândală, Gherla, 1901; Viața și faptele lui Ștefan cel Mare și Bun, Domnul Moldovei, Sibiu, 1898; Alese cântări bisericești sau Octoih bogat, Budapesta, 1902; Teatru la sat, Gherla, 1905; Povești poporale din Banat, I-II, Brașov
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286138_a_287467]
-
1984. Repere bibliografice: Liviu Jurchescu, Un Creangă al Banatului: Gh. Cătană, „Semenicul”, 1928, 10-11; Cosma, Bănățeni, 95-97; Cornel Corneanu, Doi ani de la moartea lui Gheorghe Cătană, „Revista Institutului Social Banat-Crișana”, 1946, ianuarie-iulie; Ion Apostol Popescu, Un neobosit pedagog și folclorist bănățean: George Cătană, O, 1958, 9; Ion Apostol Popescu, Răsfoind corespondența folcloristului George Cătană, O, 1961, 4; P. Pascu, George Cătană, „Povești poporale din Banat”, O, 1961, 6; Gr. Popiți, Folcloristul Gheorghe Cătană (O sută de ani de la nașterea sa), O
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286138_a_287467]
-
și Erasmus, Slavici și Confucius, Coșbuc și Longfellow ș.a.). Pretutindeni dovedește spirit asociativ și intuiție de comparatist, erudiție, în tentativa de a sublinia nu numai influențele, dar și deschiderea spre universal a gândirii și scrisului românesc. Culegerile Povestitori ardeleni și bănățeni până la Unire (1937), Antologie română (1938, în colaborare cu Sextil Pușcariu), Poezii patriotice (1938, în colaborare cu I. Chinezu), Din viața satului transilvănean (1942), Mama, copilul și căminul familiar în poezia românească (1943), cursurile ținute ca profesor întregesc o operă
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285876_a_287205]
-
Literatura Transilvaniei, București, 1944; Folklorul revistelor „Familia” și „Șezătoarea”, Sibiu, 1945; Studii de literatură română și comparată, I-II, îngr. Mircea Curticeanu, Cluj, 1970-1973; De amiciția: Lucian Blaga - Ion Breazu. Corespondență, îngr. Mircea Curticeanu, Cluj-Napoca, 1995. Antologii: Povestitori ardeleni și bănățeni până la Unire, introd. edit., Cluj, 1937; Antologie română, Halle, 1938 (în colaborare cu Sextil Pușcariu); Poezii patriotice, Cluj, 1938 (în colaborare cu Ion Chinezu); Din viața satului transilvănean, Cluj, 1942; Mama, copilul și căminul familiar în poezia românească, Cluj, 1943
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285876_a_287205]
-
d’après-guerre, „L’Europe centrale”, 1934, 44; Pavel Dan, „Michelet și românii”, „Blajul”, 1935, 8-9; Perpessicius, Opere, VII, 189-192; Ion Breazu, Memoriu de titluri și lucrări, Cluj, 1935; Nicolae Albu, „Literatura «Tribunei»”, „Lanuri”, 1937, 1; Al. Iordan, „Povestitori ardeleni și bănățeni până la Unire”, CL, 1937, 6-7; Al. Dima, „Povestitori ardeleni și bănățeni până la Unire”, RFR, 1938, 7; Olimpiu Boitoș, „Povestitori ardeleni și bănățeni până la Unire”, „Revue de Transylvanie”, 1938, 3-4; Zaciu, Mască, 388-393; George Munteanu, Ion Breazu, ST, 1958; 5; Al.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285876_a_287205]
-
românii”, „Blajul”, 1935, 8-9; Perpessicius, Opere, VII, 189-192; Ion Breazu, Memoriu de titluri și lucrări, Cluj, 1935; Nicolae Albu, „Literatura «Tribunei»”, „Lanuri”, 1937, 1; Al. Iordan, „Povestitori ardeleni și bănățeni până la Unire”, CL, 1937, 6-7; Al. Dima, „Povestitori ardeleni și bănățeni până la Unire”, RFR, 1938, 7; Olimpiu Boitoș, „Povestitori ardeleni și bănățeni până la Unire”, „Revue de Transylvanie”, 1938, 3-4; Zaciu, Mască, 388-393; George Munteanu, Ion Breazu, ST, 1958; 5; Al. Căprariu, Cu Blaga la Paris, TR, 1965, 2, 19, 27, 1967
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285876_a_287205]
-
de titluri și lucrări, Cluj, 1935; Nicolae Albu, „Literatura «Tribunei»”, „Lanuri”, 1937, 1; Al. Iordan, „Povestitori ardeleni și bănățeni până la Unire”, CL, 1937, 6-7; Al. Dima, „Povestitori ardeleni și bănățeni până la Unire”, RFR, 1938, 7; Olimpiu Boitoș, „Povestitori ardeleni și bănățeni până la Unire”, „Revue de Transylvanie”, 1938, 3-4; Zaciu, Mască, 388-393; George Munteanu, Ion Breazu, ST, 1958; 5; Al. Căprariu, Cu Blaga la Paris, TR, 1965, 2, 19, 27, 1967, 46; Brateș, Oameni, 142-149; Ion Vlad, „Studii de literatură română și
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285876_a_287205]
-
1968. A fost membru fondator și secretar general al Asociației Scriitorilor Români din Banat „Altarul cărții”. Activitatea literară a însemnat, pentru A., o prelungire a celei didactice, atât în ce privește scopul, cât și, uneori, mijloacele. Participant la anchete sociologice în sate bănățene, a cunoscut îndeaproape realitățile sociale, etnice și folclorice ale împrejurimilor Timișoarei, pe care le-a făcut apoi cunoscute în numeroase articole publicate. De altfel, satul românesc (bănățean, în speță) i-a îndemnat în mod obișnuit condeiul când a fost vorba
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285483_a_286812]
-
confuz într-un roman minor. Nici Dezmoșteniții (1935) nu are alt merit decât acela al priorității tematicii (lumea infirmilor). Predilecția pentru situații-limită ajunge aici la paroxism și generează pagini tipice de melodramă. Moara Roșie (1939) este o frescă a satului bănățean dinainte și de după Unirea din 1918. Paginile despre revolta locuitorilor din Moara Roșie și înăbușirea ei, precum și acelea despre mașinațiunile politicienilor după Unire au rigoarea documentului și deseori concizie sugestivă și convingătoare. A. este și autorul piesei S-a spovedit
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285483_a_286812]
-
mașinațiunile politicienilor după Unire au rigoarea documentului și deseori concizie sugestivă și convingătoare. A. este și autorul piesei S-a spovedit un om, reprezentată în 1943 de Teatrul Național din Cluj. Recenzent sârguincios, A. a colaborat la mai toate periodicele bănățene dintre 1930 și 1965, dovedind, dacă nu un gust deosebit, cel puțin profesarea unor principii etice ireproșabile. A fost îngăduitor cu scriitorii locali (Dridri Goroniță, Al. Țințăriu, Dorian Grozdan, Ilie Enea ș.a.), prezentați fără discernământ critic. Sensibil totuși la literatura
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285483_a_286812]
-
semnat și Dimitrie Radin. Istoric specializat în viața politică și culturală sau religioasă a Banatului, S. este unul din cei mai avizați cercetători ai acestei zone. Lucrările de istorie - Revoluția de la 1848-1849 în Banat (1968), Unitatea poporului român. Contribuții istorice bănățene (1980) - sau cele referitoare la viața religioasă a comunității românești din Banat - Monografia Mitropoliei Banatului (1977), Documente privitoare la istoria Mitropoliei Banatului (I-II, 1980, în colaborare cu Radu Constantinescu) ș.a. - urmăresc, într-o viziune de ansamblu, raporturile dintre evenimente
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290008_a_291337]