1,669 matches
-
duce între bine și rău (personaje bune Ț personaje rele); - accesoriile vitejiei: 1. arme albe (paloșul, ghioaga, arcul, sabia, buzduganul); 2. arme de foc (durda, flinta, pistolul); 3. trânta voinicească. - mustața este un simbol al voiniciei, al maturității sau al bărbăției; - personajului i se face o biografie eroică, neavând aproape niciodată legătură totală cu adevărata sa biografie, reală sau istorică; - caracterele sunt neschimbate (nu evoluează, nu se nuanțează); - personajele sunt caracterizate prin câteva trăsături comune;simple notații caracterizatoare; - diverse nuanțe apreciative
Noțiuni de teorie literară pentru gimnaziu by Doina Munteanu () [Corola-publishinghouse/Science/91833_a_93194]
-
apocaliptice” după cîtă turbare și fanatism curge din ele. Regele Antioh lV(175-164 î.e.n.) n-a gustat deloc sumețirea ivriților, mai ales că avea mulțimi de plîngeri de la bărbații din aceste ținuturi care îi acuzau pe mozaici că le mutilează bărbăția chiar dacă nu erau doritori de vreun pup cu Tapla Iadului. Pentru acest nărav drăcesc și pentru fala lor fără noimă în fața sirienilor, regele macedonean, printr-un decret din anul 170 î.e.n. le-a interzis ivriților practicarea mozaismului, tăierea împrejur și
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83086_a_84411]
-
veninul să curgă șuvoi: ,, Cu toate acestea Elohim al lui Israel și îngerul adevărului său sînt totdeauna acolo spre a da nădejde fiilor luminii” adică întunecaților ivriți cu ideologia lor de ură, jaf și pîrjol împotriva celor netăiați la mădularul bărbăției. În cap. ix, 16-21 ni se dezvăluie acțiunea conspirativă pregătită în deșertul Ierusalimului, adică la Qumran scriind: ,, Nimeni nu trebuie să stea de vorbă sau să se certe cu cei nelegiuiți, iar în fața păcătoșilor trebuie să se abțină să vorbească
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83086_a_84411]
-
closet, ori îi vom pune cu dosul deasupra vîrfurilor de țeapă să hotărască singuri ce au de făcut. Obrăznicindu-se cum le este felul, mozaicii cer celor dintre Neamuri care au venit în frăția lor să-și tușine vîrful mădularului bărbăției și să respecte preceptele mozaice dar căpeteniile nu sînt de acord cum scrie Saul în Faptele apostolilor la 15,7-9: ,,Fariseii cer ca Neamurile să se taie împrejur și să respecte numai Legea lui Moise dar Petru zice: «Fraților, știți
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83086_a_84411]
-
acele vremuri și nu au dat culturii lumii decît o mare minciună și puhoaie de venin. Dacă mozaicii își făceau adepți cu sabia(idumeenii și kutim/samaritenii) sau prin mutilarea unor nevinovați pe care îi găbuiau și le tăiau moțul bărbăției, în reli- gia egiptenilor s-au dus mulți greci de bunăvoie, ori au adaptat aceste culte obice- iurilor lor. Asta arată felul cum percepeau anticii religia mozaicilor iar Plutarh o spune deschis că era un cult satanist. La fel în
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83086_a_84411]
-
mult! Ivriții cînd făceau juruințe, prindeau în mînă vînjoșenia părintelui cum scriu ei plini de mîndrie în Talmul - Cartea lui Tobias și Facerea 24,2,9, adică ce aveau cel mai vrednic de cinstit era unealta însămînțătoare, deci jurînd pe bărbăția părintească, și aceea șonțită, nu puteau fi decît fiii sulei. Mitra, după ce a crescut mare și voinic s-a înfruntat cu Sfîntul Soare reușind să-l învingă, fapt pentru care acesta i-a dăruit coroana de raze și de atunci
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83086_a_84411]
-
vechiu nume stă neclătit români”. Constantin Cantacuzino invocă, de asemenea, romanitatea românilor și unitatea lor: „Iar noi într-alt chip de ai noștri de toți câți sunt rumâni, ținem și credem ... suntem adevărați romani și aleși romani în credință și bărbăție. Însă rumânii înțeleg nu numai ceștia de aici, ce și den Ardeal, care încă și mai neaoși sunt, și moldovenii și toți câți și într-altă parte să află și au această limbă, măcară să fie și ceva și mai
„Poporul moldovenesc” şi „limba moldovenească” * De la anexarea țaristă la aniversarea a „650 de ani de la întemeierea Țării Moldovei” by Iulian Sînzianu () [Corola-publishinghouse/Science/91559_a_92365]
-
timp cu viața. De aici caracterul univoc al destinului care nu este decît o "expresie a morții noastre zilnice"149. Numai că așa începea, crede Cioran, adevărata vitalitate a ființei umane, un donquijotism nesimulat și deloc suspect (el vorbea de bărbăția noastră). Acesta era în fond omul disperat, cel ce va transforma pînă la urmă, dacă vrea să facă din viața sa ceva fecund, pătimirea ca atare în destin. Pentru omul cioranian astfel conceput, exista doar etica sacrificiului și voluptatea pătimirii
Cel de-al treilea sens by Ion Dur () [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]
-
lupta dusă de marile personalități pentru eliberarea țării: Mircea cel Bătrân, Mihai Viteazul, Ștefan cel Mare, Petru Rareș. Tot aici Îl amintim și pe Vasile Alecsandri cu poemele istorice Dan, căpitan de plai și Dumbrava Roșie. În primul poem glorifică bărbăția, curajul și priceperea În luptă a doi bătrâni, foști oșteni În armata lui Ștefan, În timp ce În cea de-a doua, inspirată dintr-o legendă a lui Neculce, Îl are În centrul atenției pe domnitorul Ștefan cel Mare În lupta Împotriva
SIMPOZIONUL JUDEŢEAN REPERE ÎN ISTORIE by Juncă Geraldina Deniss () [Corola-publishinghouse/Science/91758_a_93534]
-
sunt: Psaltirea îngrijește ca o mamă de cei bolnavi, iar pe cei sănătoși îi păzește întregi. Locurile pustii le populează cu oameni, care neîncetat laudă pe Dumnezeu. Psalmii, chiar și din inimile de piatră storc lacrimi. Căci, psalmii sunt măreția bărbăției, exactitatea dreptății, însemnătatea înfrânării, desăvârșirea judecății, chipul în care trebuie să rabde necazurile și tot ce se poate spune despre lucrurile cele bune. în Psaltire, se poate găsi teologia cea mai înaltă, prezicerea venirii în trup a Mântuitorului, anunțarea judecății
RUGĂCIUNEA, CALE SPRE DESĂVÂRŞIRE ŞI MÂNTUIRE by Ion CÂRCIULEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91546_a_107349]
-
și curajoși.” Așadar, când ești chemat spre biruință duhovnicească, trebuie să te ții bărbătește. Iar când nu ești chemat, trebuie să taci și să aștepți timpul unei asemenea biruințe, arătând prin aceasta că nu dorești slavă deșartă, ci o adevărată bărbăție. Fericitul Augustin ne aduce aminte că „nu Dumnezeu ne duce în ispită, ci îngăduie să fie duși cei care, potrivit iconomiei Sale tainice, sunt lipsiți de ajutorul Său, fiindcă nu s-au făcut vrednici de El. Pe de altă parte
RUGĂCIUNEA, CALE SPRE DESĂVÂRŞIRE ŞI MÂNTUIRE by Ion CÂRCIULEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91546_a_107349]
-
noi uneltirile celui viclean, să ne rugăm să nu ne vină ispita de bună voie, să nu cădem din starea de iubire de Dumnezeu. Iar atunci când Dumnezeu va îngădui să vină peste noi ispite fără de voie, să le răbdăm cu bărbăție și să ne arătăm punând mai presus de fire - atunci când ne este supusă la grele suferințe - pe Făcătorul firii. Fie ca toți cei care chemăm numele Domnului nostru Iisus Hristos să fim feriți aici de desfătările amăgitoare ale celui viclean
RUGĂCIUNEA, CALE SPRE DESĂVÂRŞIRE ŞI MÂNTUIRE by Ion CÂRCIULEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91546_a_107349]
-
dăruit- o, mie, nevrednicului Tău rob. Prin puterea binecuvântării Tale, fă-mă vrednic, în toată vremea și în tot locul, de a vorbi și a lucra întru slava Ta cu suflet curat, cu smerenie, răbdare și dragoste, cu blândețe, pace, bărbăție și înțelepciune și de a fi totdeauna pătruns de prezența Ta. în nemărginita Ta bunătate, Doamne, arată-mi calea voii Tale și dăruiește-mi să pășesc fără de păcat sub privirea Ta. Doamne, Tu Care cercetezi inimile, știi de ce am
RUGĂCIUNEA, CALE SPRE DESĂVÂRŞIRE ŞI MÂNTUIRE by Ion CÂRCIULEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91546_a_107349]
-
însă fără stridențe, de o manieră sportivă și mondenă"9, deși "emanația de senzualitate" pe care Călinescu o pune pe seama simbolului șarpelui din viziunea gnosticilor, "o vizează îndeosebi pe Dorina, corespondentul tipologic al lui Egor"10), Ovid S. Crohmălniceanu ("simbolul bărbăției"11) și că semantismul său transpare în lexemele alcătuitoare: Matei Călinescu, Ștefan Borbely și Lăcrămioara Berechet (cu perspective de interpretare diferite). Eugen Simion remarca în romanul Lumina ce se stinge semnificația numelui lui Manuel, mântuire, precum și frecvența inițialei M din
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
mama o chema în realitate Arethusa. Pe tatăl meu, Ioan; dar prietenii îi spuneau Jenică. Nici mama nu-l chema cum mi-ar fi plăcut mie; îi spunea Nelu"1. Numele tatălui identificat în numele personal Andrei (explicat prin substantivul andreia "bărbăție, curaj", anér, gen. andrós, bărbat), nume recurent la Eliade, sau în cognomenul a cărui semnificație este aceeași cu a adjectivului severus, de la care s-a format, reprezentat în limba română de neologismul sever 2 traduce ceea ce este potrivit cu natura virilă
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
abia așteaptă să o facă se vădea a fi o trecere fără perdea în tabăra multhulită a gardienilor. Taci, dar tăcerea asta îți sapă glasul până când, încercând să ți-l regăsești, constați că s-a dus pe apa Sâmbetei, ca bărbăția căreia i-a trecut vremea, și te trezești scâncind a prunc năclăit de spârc, și bâlbâindu-te din toate sfincterele, și tot întrerupându-te ca să constați cât de proastă e impresia făcută în jur și cât te-a înghițit deja
Țara cea mai de jos by Alin Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
împotriva ungurilor. Papa Urban al V-lea era informat de călugării germani Paul de Schweidnitz (Silezia) și Nicolae de Mehlsack, vicarul provinciei rutene a franciscanilor, înainte de 29 iulie 1370, că nobilul bărbat Lațcu (dux Moldaviensis) și poporul său luptaseră cu bărbăție împotriva dușmanilor crucii (crucis hostes asserentium iugiter se pugnare) când ridica orașul Siret la rangul de civitas, pentru a înființa o nouă Episcopie catolică. După moartea lui Cazimir al III-lea (5 noiembrie 1370), Ludovic, încoronat și rege al Poloniei
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
experimentați dintre tovarășii de învățătură găsesc plăcere în a-i iniția, într-un stabiliment din apropiere, pe nou-veniți, dornici să-și piardă cât mai repede stânjenitoarea virginitate. Raitele prin bordeluri, unde tinerii se iau la întrecere în a-și dovedi bărbăția, sunt un obicei împământenit. Laurii îi revin celui care se arată cel mai îndrăzneț. "Când eram tânăr [...], povestește tot Flaubert, mergeam la bordel cu prietenii, o alegeam pe cea mai urâtă și țineam s-o sărut în fața tuturor, fără să
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
recitalurilor, cum o făcea un Tudor George, glăsuind la București nu în sat la mine: „O, fătul-meu, deșteaptă-te din morți Fii demn de „personajul”care-l porți! Fii demn de gestul tău, de stirpea ta! Fii demn de bărbăția-ți! Sus! În șa! La bot-de-cal, mai toarnă-i tejghetare! Bețivii mor ca arborii-n picioare!” Sau cum ar fi cuvântat același poet în cazul cuiva care i-ar fi cerut evidențele, bilanțurile: „Deăi scrisă, astăzi, clipa cea divină La
Întoarcere în timp by Despa Dragomi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1236_a_2192]
-
aduse iertarea pe care el credea că nu i-o va mai dă. Gura ei îl săruta lacoma pe întreg corpul, sânii ei îi ațâțau și mai mult dorințele, iar brațele ei lunecau pe spate, pe coapse, atingându-i enigmatic bărbăția. Îi simți degetele lungi care îl masau ușor pe creștetul ei. Era ca un vis prea minunat ca să fie adevărat. Deci ea tot îl mai plăcea, îl preferă tot pe el, îi caută protecția în continuare. -O să vii și
AGENT SECRET, LAURA by LUMINI?A S?NDULACHE () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83482_a_84807]
-
sentimentul unei împăcări cu noi înșine, spuse ea, dar nu-l pot exprima. El continuă. -Să știi că bănuiam că se va întâmpla acest lucru. -Eu nu, răspunse Lăură. -Cred că te-ai înșelat. -Cum așa? -N-ai avut încredere în bărbăția mea... -Te vreau mai aproape. Mi-ai demonstrat că ești bărbat. Mi-ai oferit mult, toate plăcerile posibile.. -Adica? -Adică, te-ai întrecut chiar cu măsura.. -Cum așa? -Femeile au și ele limitele lor. Ele știu în același timp să
AGENT SECRET, LAURA by LUMINI?A S?NDULACHE () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83482_a_84807]
-
corifeul se miră că ea nu face nimic să împiedice propria moarte : Femeie prea nefericită și totodată prea-nțeleaptă [...] dacă știi într-adevăr ce soartă te așteaptă, de ce, ca o junincă, pe care-o mână zeii, să mergi cu-atâta bărbăție la altar ? Casandra arată însă că o tentativă de fugă nu ar schimba cursul fatal al evenimentelor : Nimic nu poate să mă scape, de ce aș mai câștiga, străinilor, o clipă ? Soarta fetei lui Priam este să cunoască adevărul asupra dezastrelor
În dialog cu anticii by Alexandra Ciocârlie () [Corola-publishinghouse/Journalistic/836_a_1585]
-
sovietic, autor al opusculului Marxismul și problemele lingvisticii din 1950 : Dacă în zilele voastre unul dintre cei mai mari tirani ai lumii și-a scris cu sângele popoarelor tezele despre lingvistică, aceasta se datorește poate și faptului că, în zilele bărbăției mele, un tiran ceva mai mic decât el a dat foc Romei pentru a scanda un hexametru (p. 13). Și Petronius și publicul actual au primit cu entuziasm prefăcut producțiile dictatorilor, competența artistică fiind o circumstanță agravantă a lașității celor
În dialog cu anticii by Alexandra Ciocârlie () [Corola-publishinghouse/Journalistic/836_a_1585]
-
pe ulițe, în sala teatrului, la adăpostul unui cordon de baionete, îmbuibații regimului, beți de sânge și de trufie, sărbătoreau gloria șefului lor. cetățeni, Sângele fraților voștri n-a curs în zadar, va fi roditor, durerile țării vor găsi în bărbăția voastră alinare și mântuire! Curagiu, înainte pentru lege și pentru țară!“ [14 martie 1888] Semnați N. Blaremberg, D. Brătianu, G.M. Burileanu, D. Butculescu, C. Boerescu, Lascăr Catargiu, Const. Corjescu, C. Ciocazan, C. Kogăl niceanu, I. Demetriad, [Dimitropolu, Al. Djuvara], I.
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
de astăzi consacră o epocă de cincisprezece ani, plină de lupte grele, de fapte mari. Sub puternicul scut al Constituțiunii, România a crescut, s-a dezvoltat, s-a întărit. Stăruința Națiunii, vitejia armatei și credința care am avut-o în bărbăția poporului au împlinit dorințele noastre cele mai ardinte prin proclamarea Regatului, care este garanția cea mai sigură pentru viitor. Primesc dar cu mândrie, ca simbol al independenței și al tăriei României, această Coroană, tăiată dintr-un tun stropit cu sângele
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]