5,989 matches
-
și instituționale despre care e greu să știi ce vor deveni în patruzeci sau șaizeci de ani pentru a da o definiție economico-socială a bătrâneții. Schimbările demografice au loc în cadrul transformărilor socio-politice, culturale și economice. Deci nu trebuie să analizăm bătrânețea și consecințele sale într-un context cum e cel al așa-numiților "treizeci de ani glorioși". Un întreg ansamblu de mutații se manifestă acum, și marea transformare societală e făcută din multiple fațete ce nu pot fi disociate fără a
Demografie şi societate by Phillippe Barthélemy, Roland Granier, Martine Robert [Corola-publishinghouse/Administrative/1396_a_2638]
-
importante: persoanele exonerate de căutarea unui loc de muncă nu mai au obligația de a-și menționa calitatea de căutător de serviciu, ele dispun de formalități ușurate, iar această dispensă permite păstrarea drepturilor sociale de asigurare de boală, asigurare pentru bătrânețe, pensionare completă și cumul de puncte de pensionare. Dacă vârsta legală de ieșire la pensie este de 60 de ani în Franța, ea este de 65 de ani în cvasi-totalitatea țărilor, cu excepția Norvegiei, unde este de 67 de ani. În afară de
Demografie şi societate by Phillippe Barthélemy, Roland Granier, Martine Robert [Corola-publishinghouse/Administrative/1396_a_2638]
-
puțin cinci copii duce la atribuirea "pe viață" a unui permis de familie numeroasă pentru părinți. În al treilea rând, există prestații legate de faptul că viața profesională a fost întreruptă pentru creșterea copiilor. Așa se întâmplă cu asigurarea de bătrânețe a părinților casnici care este atribuită, desigur cu condiția să existe resurse, unor persoane care-au ales această modalitate de a-și supraveghea copiii în cursul vieții lor active trecute. Această regulă nu se aplică persoanelor ce au lucrat cu
Demografie şi societate by Phillippe Barthélemy, Roland Granier, Martine Robert [Corola-publishinghouse/Administrative/1396_a_2638]
-
îmbătrânirii asupra cheltuielilor de sănătate, este necesar să amintim că îmbătrânirea individuală nu înseamnă îmbătrânire demografică. Povara sa potențială pentru sectorul de sănătate rămâne în realitate încă greu de aflat. Îmbătrânirea populației și îmbătrânirea individuală Cum s-ar putea defini bătrânețea? Termenii care o evocă sunt uneori în opoziție (senior vârsta a patra). Cum să i se determine începutul? Categoria statistică a celor de "peste 60 de ani" este comodă pentru distincția "tinerilor" de "bătrâni" în sânul unei populații, dar în
Demografie şi societate by Phillippe Barthélemy, Roland Granier, Martine Robert [Corola-publishinghouse/Administrative/1396_a_2638]
-
Categoria statistică a celor de "peste 60 de ani" este comodă pentru distincția "tinerilor" de "bătrâni" în sânul unei populații, dar în cele din urmă ea este puțin relevantă. Evoluția semantică exprimă de altfel bine incertitudinile din zona noțiunii de bătrânețe. În privința cheltuielilor de sănătate, este mare tentația de a le lega de îmbătrânirea biologică. Totuși omul nu este numai o ființă biologică, el mai este și o "ființă socială". Indicatorii tradiționali de îmbătrânire a populației (vârstă medie, vârstă mediană, ponderea
Demografie şi societate by Phillippe Barthélemy, Roland Granier, Martine Robert [Corola-publishinghouse/Administrative/1396_a_2638]
-
ființă socială". Indicatorii tradiționali de îmbătrânire a populației (vârstă medie, vârstă mediană, ponderea celor ce depășesc 60 de ani, raportul numărului de persoane în vârstă față de cele tinere), utilizați de demografi pentru realizarea proiecțiilor privind îmbătrânirea unei populații, fixează reprezentarea bătrâneții. Or, pentru stabilirea unei corelări între cheltuielile de sănătate și îmbătrânirea unei populații, trebuie ca aceasta din urmă să fie cunoscută în mod corect. Evoluție semantică și reprezentare socială Expresiile ce califică persoanele din partea superioară a piramidei vârstelor au fost
Demografie şi societate by Phillippe Barthélemy, Roland Granier, Martine Robert [Corola-publishinghouse/Administrative/1396_a_2638]
-
a patra", "seniori", "cei mai în vârstă". Această evoluție semantică traduce de fapt două lucruri. Pe de o parte, vârsta cronologică nu introduce indivizii într-un grup omogen, aceștia neavând aceleași caracteristici, așteptări și nevoi. Pe de altă parte, percepțiile bătrâneții s-au transformat de-a lungul deceniilor. "Bătrânii" de altădată au devenit "pensionari" odată cu generalizarea sistemului de pensii. În cursul anilor 1970, "vârsta a treia" a apărut odată cu cluburile, universitățile sau călătoriile cu același nume. Această denumire voia să vehiculeze
Demografie şi societate by Phillippe Barthélemy, Roland Granier, Martine Robert [Corola-publishinghouse/Administrative/1396_a_2638]
-
ani, în stare relativ bună de sănătate. Reprezentarea socială a evoluat astfel, chiar dacă persoana în vârstă este încă percepută foarte clar ca o greutate pentru națiune (ceea ce și este, e adevărat, prin faptul că statul ia asupra lui "riscul de bătrânețe" și că în Franța asigurarea privată de invaliditate nu este încă foarte extinsă). Bătrânul sărac dintr-un azil face parte din acele viziuni ale trecutului exprimând mizerie. Procesul de îmbătrânire individuală Îmbătrânirea populației este deseori descrisă ca o problemă socială
Demografie şi societate by Phillippe Barthélemy, Roland Granier, Martine Robert [Corola-publishinghouse/Administrative/1396_a_2638]
-
pensionarea legală la 60 de ani), categorisirile comune sau formulările de către statistici (cei de 60 de ani și mai mult), piață (seniorii) și reprezentările pe care le au indivizii sau societatea despre cei mai înaintați în vârstă? Trebuie știut că bătrânețea (o stare care se constată), deși este legată de îmbătrânire (proces care durează pe tot parcursul existenței), nu este un fenomen natural, ci cultural (social). Înaintarea în vârstă, care este expresia timpului cronologic, nu înseamnă senescența, care este expresia desfășurării
Demografie şi societate by Phillippe Barthélemy, Roland Granier, Martine Robert [Corola-publishinghouse/Administrative/1396_a_2638]
-
din franțuzoaice trecuți de 15 ani își sărbătoreau a șaizecea aniversare. În 1985, vor fi 82 și respectiv 92%. În două secole, s-a operat o schimbare importantă: un adult tânăr nu avea o șansă din două să atingă pragul bătrâneții la sfârșitul secolului al XVIII-lea, în timp ce la sfârșitul secolului al XX-lea avea mai mult de opt șanse din zece (9 din 10 pentru o adolescentă). Se mai poate susține astăzi în continuare că a sărbători 60 de ani
Demografie şi societate by Phillippe Barthélemy, Roland Granier, Martine Robert [Corola-publishinghouse/Administrative/1396_a_2638]
-
XVIII-lea, în timp ce la sfârșitul secolului al XX-lea avea mai mult de opt șanse din zece (9 din 10 pentru o adolescentă). Se mai poate susține astăzi în continuare că a sărbători 60 de ani înseamnă să atingi pragul bătrâneții? În ceea ce privește mediul familial al persoanelor trecute de 60 de ani, schimbări mari sunt notabile. Ținând seama de creșterea speranței de viață, astăzi patru, dacă nu chiar cinci generații trăiesc în același moment în sânul familiei. Femeia, tânără pensionară de 60
Demografie şi societate by Phillippe Barthélemy, Roland Granier, Martine Robert [Corola-publishinghouse/Administrative/1396_a_2638]
-
determină o singură variabilă, numită "prag evolutiv", în funcție de modificările realităților vârstei (ibid.). Un fel de vârstă echivalentă cu o perioadă ce urmează este calculată plecând de la trei schimbări de ordin demografic, măsurabile pe termen lung: probabilitatea de a ajunge la bătrânețe pentru un adult tânăr, vârsta la care îi mai rămân zece ani de trăit și probabilitatea de a supraviețui cinci ani. Primul element dă un fel de echivalență a orizontului de vârstă pe care o persoană poate spera să-l
Demografie şi societate by Phillippe Barthélemy, Roland Granier, Martine Robert [Corola-publishinghouse/Administrative/1396_a_2638]
-
satisfăcătoare. În 1985, probabilitatea masculină a celor de 65 de ani de a supraviețui 5 ani era de 0,865. Aceeași probabilitate îl privea, în 1900, pe un francez de 56 de ani. Noi indicatori Pentru că pragul de intrare în bătrânețe se deplasează în decursul timpului, indicatorii tradiționali ai îmbătrânirii unei populații nu sunt pertinenți. A trage concluzia că populația franceză îmbătrânește pentru că vârsta medie a crescut nu este satisfăcător, dacă admitem că vârsta de intrare în bătrânețe s-a mărit
Demografie şi societate by Phillippe Barthélemy, Roland Granier, Martine Robert [Corola-publishinghouse/Administrative/1396_a_2638]
-
de intrare în bătrânețe se deplasează în decursul timpului, indicatorii tradiționali ai îmbătrânirii unei populații nu sunt pertinenți. A trage concluzia că populația franceză îmbătrânește pentru că vârsta medie a crescut nu este satisfăcător, dacă admitem că vârsta de intrare în bătrânețe s-a mărit. Bourdelais propune un indicator sintetic pentru a reevalua îmbătrânirea populației franceze (ibid.). Acesta are în vedere o vârstă evolutivă care este cea a persoanelor a căror stare de sănătate este învecinată. Se face o medie ponderată din
Demografie şi societate by Phillippe Barthélemy, Roland Granier, Martine Robert [Corola-publishinghouse/Administrative/1396_a_2638]
-
precauții. Îmbătrânirea nu duce în mod mecanic la o creștere a acestor cheltuieli. A anticipa sarcinile de sănătate este un lucru complex căci asta face să intervină un număr important de factori imposibil de stăpânit. Pragul de intrare în sânul bătrâneții este împins fără încetare din cauza ameliorării stării de sănătate a celor trecuți de 60 de ani. Problema de a ști dacă această ameliorare se explică prin cheltuielile de sănătate angajate în trecut nu este tranșată și ne putem întreba asupra
Demografie şi societate by Phillippe Barthélemy, Roland Granier, Martine Robert [Corola-publishinghouse/Administrative/1396_a_2638]
-
nivelul economisirii prin simpla scădere a consumului din venit. Această propunere înseamnă că tipul de comportament al fiecărui consumator depinde de vârsta și poziția sa în ciclul vieții. Viața este împărțită în perioada de tinerețe, perioada vârstei mature și perioada bătrâneții, perioade ce condiționează comportamentele de consum și de economisire. În decursul primei perioade, veniturile profesionale și de transfer sunt slabe, persoana se îndatorează pentru ca ceea ce consumă să atingă totalul judecat drept corespunzător într-o perioadă în care se instalează în
Demografie şi societate by Phillippe Barthélemy, Roland Granier, Martine Robert [Corola-publishinghouse/Administrative/1396_a_2638]
-
lanț are aspecte pur economice (e normal ca generațiile succesive să contribuie la finanțarea dotărilor publice care servesc prin natura lor mai multor generații), el are și aspecte sociale (este logic ca persoanele mature să finanțeze formarea copiilor lor și bătrânețea părinților), el are în fine și aspecte legate de echitate, diferențele între venituri trebuind păstrate în niște proporții limitate, datorită faptului că persoanele ce muncesc mai mult câștigă mai mult. Zecile de indicatori care ne-au fost lăsați moștenire de
Demografie şi societate by Phillippe Barthélemy, Roland Granier, Martine Robert [Corola-publishinghouse/Administrative/1396_a_2638]
-
o realitate deplin culturală. Înaintarea în vârstă, expresie a timpului cronologic, nu este senescența, expresie a scurgerii timpului biologic. La fel, vârsta socială nu este vârsta cronologică. Indicatori noi ai îmbătrânirii unei populații sunt necesari fiindcă pragul de intrare în bătrânețe este împins din cauza ameliorării stării de sănătate a celor "de peste 60 de ani". Realitatea vârstei transformându-se odată cu reînnoirea generațiilor, impactul său asupra cheltuielilor de sănătate este nesigur. Îngreunarea acestor cheltuieli, așa cum s-a constatat în prezent, se explică prin
Demografie şi societate by Phillippe Barthélemy, Roland Granier, Martine Robert [Corola-publishinghouse/Administrative/1396_a_2638]
-
în faza adultă, producem mult mai mult decât consumăm, pentru a rambursa sumele avansate de care am beneficiat în tinerețe și pentru a acumula rezerve (creșterea economisirii) în perspectiva unei pensionări, a cărei durată este în creștere; în faza de bătrânețe, micșorarea veniturilor disponibile duce la aprovizionarea din economiile acumulate anterior reducându-le astfel ponderea. Natura cheltuielilor de consum se modifică, și ea, cu vârsta: cumpărăm bunuri casnice când suntem tineri, folosim mai curând ajutoare la domiciliu când vârsta impune starea
Demografie şi societate by Phillippe Barthélemy, Roland Granier, Martine Robert [Corola-publishinghouse/Administrative/1396_a_2638]
-
172, 250, 252, 261, 271 Ajutoare pentru locuință, 159-160, 164, 278 Ajutoare pentru familii, 168, 182, 186 Ajutoare pentru transporturi, 158, 160, 278 Alocații familiale, 95, 158, 162-163 Altruism, 264-265, 267, 281 Anchetă privind locul de muncă, 101 Asigurare pentru bătrânețe, 112, 161 B Baby-boom, 27, 29, 31-35, 45, 49-51, 60, 92, 95, 108, 120, 189, 198, 219, 235, 237, 271, 276, 279 Bătrânețe, 92-97, 216-223, 240-241 C Capacitate de angajare, 107-108, 205 Capital uman, 87-88, 90, 134-137, 139-140, 147, 197-198
Demografie şi societate by Phillippe Barthélemy, Roland Granier, Martine Robert [Corola-publishinghouse/Administrative/1396_a_2638]
-
Alocații familiale, 95, 158, 162-163 Altruism, 264-265, 267, 281 Anchetă privind locul de muncă, 101 Asigurare pentru bătrânețe, 112, 161 B Baby-boom, 27, 29, 31-35, 45, 49-51, 60, 92, 95, 108, 120, 189, 198, 219, 235, 237, 271, 276, 279 Bătrânețe, 92-97, 216-223, 240-241 C Capacitate de angajare, 107-108, 205 Capital uman, 87-88, 90, 134-137, 139-140, 147, 197-198, 243, 280 Capitalizare, 92, 128, 191, 203, 206, 208, 211-213, 250 Căutarea unui loc de muncă, 100-106 Cheltuieli fiscale, 164 Ciclu de viață
Demografie şi societate by Phillippe Barthélemy, Roland Granier, Martine Robert [Corola-publishinghouse/Administrative/1396_a_2638]
-
românești care circulau Încă În paralel În părțile de Ardeal ocupate. Bărbatul l-a asigurat că va scăpa de front, adăugînd un lucru În care multă vreme moșu’ nu a crezut: „GÎndești acum, i-a spus ghicitorul, gîndești că la bătrînețe te va ține feciorul dumitale cel mare, Silviu. Află că nu Silviu te va ține, ci Valeriu. Mai află că ai să trăiești 82 de ani.“ Silviu se prăpădise de cîțiva ani cînd Îmi erau povestite toate astea, răpus de
O vara ce nu mai apune by Radu Segiu Ruba () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1375_a_2743]
-
ci să accepte doar că Dumnezeu le-a trimis pe cap o Încercare pe care trebuie s-o ducă pînă la capăt? Nu Înțelegeam resortul gîndirii bătrînului. Îi eliminase dintru Început pe părinții mei, propunîndu-mi azilul la țară, fie la bătrînețe cînd ai mei vor fi dispărut, fie mai devreme pentru că, o fi socotit el fără să apuce s-o spună, În sat mi s-ar putea găsi vreo Întrebuințare. Cel dintîi folos pe care aș fi putut să-l aduc
O vara ce nu mai apune by Radu Segiu Ruba () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1375_a_2743]
-
maximă, orice raționament „la rece” fiindu-i inaccesibil. Klauck propune o explicație „mic burgheză”. După supozițiile profesorului de la Chicago, Iuda s-ar fi întors după Răstignire în cetatea sa de baștină, unde ar fi continuat să trăiască liniștit „până la adânci bătrâneți”, fără a mai avea vreun contact cu ucenicii lui Isus. Un asemenea scenariu mi se pare nerealist din mai multe rațiuni. În primul rând, el forțează mărturia lui Matei, interpretând-o simbolic, nu istoric. Or, nu există nici un motiv pentru
[Corola-publishinghouse/Administrative/1996_a_3321]
-
urme să lași pe piatră ? Bătrânul cobora treptele și mi se părea mie, sau se gârbovise și se împuținase nu știu cum... doar adineauri se ținea parcă mai drept, mai în putere... și uite acum la el ! Ce ți-e și cu bătrânețea... Nu-mi prea vine să cred ce se spune despre el, așa-s poveștile pe la noi : fiecare așteaptă și așteaptă și tot așteaptă și până la urmă moare așteptând. Nu cred că-l mai văd... uite cum fâlfâie veșmântul în jurul lui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1546_a_2844]