1,143 matches
-
o frumoasă maramureșeancă din Șomcuța Mare, cu toate datinile pămîntului, mai ales că este și un mare dansator al jocurilor noastre populare pe care le cunoaște mai bine decît mulți localnici. După nuntă, va face o călătorie în țara de baștină pentru a-și revedea părinții, cu care s-a împăcat sub povara dorului și pentru a le prezenta pe frumoasa lui soție. Iată cum Maramureșul, în afară de bucuria revederii, mi-a oferit o poveste frumoasă care are, în plus, meritul de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1495_a_2793]
-
ce am putut lua și încălzindu-mi deseori restriștile. Când am plecat de acolo știam că mă voi întoarce azi știu că nu am să mai văd acele locuri și acele minuni ale vieții omenești. După sosirea la locul de baștină, luni la rând, pare că eram căzut din nouri. A urmat splendoarea și tristețea solemnă a toamnelor în locul unde era hărăzit să trăiesc. Pe acolo, la noi, toamnele sunt ca un imens oftat al naturii. Aici, la Huși, atelierul meu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1449_a_2747]
-
momentului, cel din Irak. Au mai fost câteva, dar cele mai celebre sunt ultimele trei: doi muncitori care au stat închiși vreo trei luni într-o închisoare americană de la fața locului și ministrul de Externe, Mihai Răzvan Ungureanu, ieșean de baștină. Primii doi au filmat nu știu ce într-o bază militară, iar al treilea a căzut făcând naveta între cele două palate, uitând să împartă informațiile în mod egal. Dar nu acest fapt este cel mai important; muncitorii pleacă și vin, miniștrii
Curierul diplomatic by Mihai Baciu [Corola-publishinghouse/Science/939_a_2447]
-
să o jertfească, răspunsul Ifigeniei nu îi deslușește originea și, ca atare, nici nu evidențiază legătura de sânge dintre cei doi tineri : Pe drept aș fi, dacă aș face-o. În chip similar, când Pilade se interesează de locul de baștină al celei care îi va jertfi (Din ce neam te tragi, deșarto ?), Ifigenia îi respinge curiozitatea neavenită : Ce-ți pasă ție, veneticule ? Un moment mai târziu, Pilade e pe punctul de a furniza detalii cu privire la originea lui ( Dacă ai cunoaște
În dialog cu anticii by Alexandra Ciocârlie () [Corola-publishinghouse/Journalistic/836_a_1585]
-
transformă din lacedemonian în atenian. Modificarea nu este întâmplătoare, ci sporește dramatismul relațiilor dintre filosof și fostul său concetățean ajuns în slujba tiranilor Siracuzei, ins care-l va implora la un moment dat să-i înlesnească înapoierea în orașul de baștină. Preluat ca atare sau cu anumite variații, materialul documentar furnizat de textele antice stă la baza reconstrucției livrești imaginate de dramaturgul modern. Prima călătorie siciliană a lui Platon este prilejuită de invitația adresată de Dionis cel Bătrân, tiranul prea puțin
În dialog cu anticii by Alexandra Ciocârlie () [Corola-publishinghouse/Journalistic/836_a_1585]
-
duși de evreii unguri!" "Nuuu, păi, e de necrezut!" Începe să ciulească urechea: "Unde vrei să ajungi?" "Ei bine, cred că tu ai fi un pivot mai bun decât Istvan pentru a înlătura ceea ce e de nedorit. Ești român de baștină și nu poți fi bănuit de antisemitism din moment ce soția ta e evreică... Trebuie să ți se ceară să scrii un omagiu!" " Să mă pretez la jocul ăsta?..." "Vrei să promovezi, da sau ba?" Ar cam fi timpul..." Atunci reflectează! Dinspre
by Georgeta Horodincă [Corola-publishinghouse/Memoirs/1098_a_2606]
-
ideea că cineva trebuie să fie erou pentru a fi evocat. Cred că în Basarabia, pentru cât au suferit românii, sunt puțini care nu pot fi evocați ca eroi. Mama mea, Agafia Bordeniuc, a urmat Școala în satul ei de baștină, Alunișul, a continuat la Bălți și apoi la Iași. A fost învățătoare timp de 34 de ani, într-un regim de teroare și abuzuri. S-a stabilit în comuna Grinăuți, aproape de satul ei natal și s-a căsătorit cu tatăl
DORUL DE MAMĂ. In: MEMORIILE REFUGIULUI (1940 - 1944) by Vitalia Vangheli-Pavlicenco () [Corola-publishinghouse/Memoirs/799_a_1706]
-
întâmpla ca din joacă să intru într-un “conflict” serios cu copiii gazdei, care vedeau în mine un nepoftit, care încearcă să le acapareze joaca. În prima perioadă după refugiul nostru, deoarece am plecat în mare grabă din localitatea de baștină unde am lăsat tot ce ne aparținea, acum după tot acel coșmar, ne-am trezit aici ca niște naufragiați pe o insulă bântuită de furtuni, iar lipsa mijloacelor de subzistență a devenit în scurt timp o grea problemă pentru părinții
PE URMELE UNUI REFUGIU. In: MEMORIILE REFUGIULUI (1940 - 1944) by Gheorghe Moruzea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/799_a_1691]
-
evident invers, cei ce nu acceptau compromiterea erau înjosiți, arestați, condamnați, eliberați din serviciu. Astfel au fost schilodite atâtea destine, destrămate familii, copii rămași orfani, bătrâni neajutorați etc. Excesiva politizare a societății a sporit exodul populației, fiind încurajați să părăsească baștina vorbitorii de limbă română. Poliția, mass-media, biserica, sindicatele involuntar au devenit mijloace de dominare și manipulare în masă. Cultul personalități lui Voronin a permis înspăimântarea oamenilor, populația se temea să-și revendice drepturile la studii, cuvânt, independență, proprietate etc. Republica Moldova
SĂ NU OBOSIM SĂ FIM ROMÂNI. In: MEMORIILE REFUGIULUI (1940 - 1944) by Valeriu Ostaş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/799_a_1708]
-
Mitru, venit din altă lume, doar cunoscuse bună parte din perioada fastă a interbelicului, s-ar fi afișat contemporanilor numai cu mijloacele gazetăriei adevărate de altădată, neavând acum voința de a se adapta la noile condiții ale epocii. Vasluian de baștină, ieșean prin adopție, iubea urbea trecutului cu toate ulițele, liliecii înfloriți, teii cu aromă lirică, crinii și rozele, trăia boema sa, atât cât mai era prin anii '60-'80 ai veacului lăsat în urmă. Sincer și "naiv" ca un joc
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1462_a_2760]
-
unui pieptene. Fiecare jucător avea propria tehnică. Loviturile centrale erau ușoare, cele tangente erau spectaculoase deoarece, depinzând de poziția „mingii”, dar mai ales de îndemânarea jucătorului. Fiecare jucător reprezenta o echipă, a cărei denumire devoala caracteristicile fizice, preocupările, locul de baștină sau modul de comportare al acestuia. Încă îmi mai amintesc niște nume de echipe: Niki Bohosievici (Nasos Katovițe) avea un nas ascuțit și era de neam polonez; Nelu Popescu (Ț.K.V.A. Borțozo) era cam grăsuț în anul I; Mișu
Din viaţa, activitatea şi gândurile unui profesor by Mihai TOMA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101007_a_102299]
-
Au fost numeroase situații (mai ales în mediul rural), în care locuitorii au oferit cu toată bunăvoința camere și alimente refugiaților. După 23 august 1944 locuitorii din teritoriul Moldovei (rămas la statul român) s-au întors la locurile lor de baștină; pentru cei din Basarabia, nordul Bucovinei și ținutul Herței, rămași numai cu puterea minții și a brațelor, începea o nouă etapă dramatică: presiunile insistente ale Moscovei de a se întoarce în “patria socialistă”, mai ales pentru acei care au rămas
DIN ISTORIA REFUGIULUI, 1940 - 1944. In: MEMORIILE REFUGIULUI (1940 - 1944) by Ion Agrigoroaiei () [Corola-publishinghouse/Memoirs/799_a_1665]
-
timpul să treacă fără să producă roade și fără de vreun folos". Așa cum spune și proverbul: "Ulciorul trebuie umplut cât timp plouă". Costișenii țin mult la satul lor, deși mic și pentru mulți, poate neînsemnat. Pentru ei, dragostea pentru locul de baștină e o adevărată virtute. Iubesc pământul, huma cea sărăcăcioasă, iubesc coasta și valea, râul și lunca. Se simt legați cu zeci de ițe de tot ce-i înconjoară. Nu întâmplător, atâția oameni de seamă s-au ridicat din mijlocul lor
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
la bursele acordate traducătorilor străini în România. Stau câteva săptămâni la Cotroceni, se întâlnesc cu studenți, merg la teatru, vizitează muzee, costă o grămadă de bani, dar când e vorba să facă ceva (cu mici excepții) în țara lor de baștină, nu fac nimic. De ce? Fiindcă fiecare țară are interes să-și propage propria cultură și nu să cheltuiască bani pe alte culturi. Dacă acestor bursieri li s-ar acorda cel puțin costul de tipar ar mai face ei ceva, dar
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
de onoare! Nu mă desțărasem, mă aflam tot în Țara Zarandului, la Brad, dar la Băița inexplicabil n-am mai călcat. A fost Atlantida mea... Ca literator, de inspirație aproape exclusiv citadină, m-am îndatorat de asemenea foarte puțin toposului baștinei, fiorului tragic al istoriei moțești sau vieții băieșilor din "Băile" și "Băițele" patrulaterului aurifer Brad, Abrud, Sâcărâmb, Roșia Montană, pe care totuși le știam pe față și pe dos. Ușor masochist cum sunt, mă gândesc dacă nu cumva este acesta
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
toamnă”, „Nervi de primăvară”; Duiuliu Zamfirescu semnează un articol de fond intitulat „Bucovina” în ziarul cu nr.65/1919. Bucovina a stat mereu la dispoziția cititorilor cărora le-a cerut să-i scrie ce se întâmplă în localitățile lor de baștină. Număr de număr s-a solicitat aflarea de corespondenți pentru informarea largă a populației. Din Bucovina ori de peste Carpați, din țară ori din străinătate, românii au fost informați cu de toate, într-o curată și armonioasă limbă română. * „Orfanii neamului
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
ca și tipografia. El își continua activitatea aici din 28 iunie 1940. Revista FătFrumos aflată și ea în al 16-lea an, scria în nr. 1 din ianuarie-februarie 1941, și tot la București strămutată: „Înăbușit de puroi, în locul lui de baștină, țâșnind însă imediat, plin de vigoare, în celălalt capăt de țară, Glasul Bucovinei, din crunta și eroica lui pribegie, răspunde nu numai nevoilor 120 materiale și tehnice ale acestor cumplite vremi, ci rămâne, în bună parte, înlocuitorul unora dintre revistele
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
-și găsiră călăuzi și fură astfel siliți a da ajutor acelor pe care-i numeau încă și cu respect și în batjocură „boieri”. Dar iată că dl. Aurel Onciul, un om încă tânăr (...) se întoarce în Bucovina, de unde era de baștină și, unindu-se cu o rudă, care era și el un om grăbit, dl. Florea Lupu, se puse în fruntea acestei a doua, întemeind așa zisul „partidul democrat”. „Boierii, fură atacați cu înverșunare de foaia de scandal Voința poporului. Împotriva
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
ființă / un codru, o doină, un plai / Ne ține aceeași credință / sădită în datini, în grai”... Paginile de demografie, cu tabele și statistici care explică „de ce s-au împuținat românii” prin moarte, măcel, arestare și împușcare, deportare și neîntorși la baștină, puși la munci silnice, desconsiderați fizic și moral, cu sute și mii de nume, de la copii la bătrâni, fete și femei, fără deosebire de pregătire intelectuală, nu demobilizează ci încrâncenează și îndeamnă la neuitare și continuă documentare... Ridicați în miez
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
de altfel sînt și alți scriitori descriși în paginile de memorialistică ale volumului de povestiri). Între 1948 și 1953, va fi deținut politic, în principal la Pitești. După eliberarea din închisoare, va primi domiciliu obligatoriu (D.O.) în satul de baștină. În 1954 își va relua studiile și va lucra ca profesor de liceu pînă la pensie, fiindu-i închisă cariera universitară din cauza dosarului de fost deținut politic. Din aceeași cauză, nici cărțile nu-i vor fi publicate. Primul volum îi
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
mă adresez. Eu am avut o primăvară f. proastă pentru boala mea . Și nici acuma nu am un timp mai bun. Sper Însă ca la Varatic să mă mai liniștesc și să am puterea de a ajunge În orașul de baștină. Vă dorim sănătate la amândoi, atât soția mea cât și eu și vă Îmbrățișăm cu tot dragul. M. V. Pienescu </citation> <citation author=”PIENESCU Mircea V.” loc=”București” data =”7.VII.1974” desc=”C.P.”> Stimate Eugen Dimitriu, Mai curând de cât
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1279]
-
totuși, un cadru mai plin de viață... VITALIE CIOBANU: E o după-amiază ploioasă, mohorâtă, și singurul lucru mai bun pe care îl pot face este să plec la festivalul Yanka Kupala - poetul național al belarușilor, la Vyazynka, localitatea sa de baștină, unde se va ține și un spectacol teatralizat, cu genericul „Belarusia - înfruntând secolele și frontierele”. Nu că m-aș da în vânt după clasicii locului, dar e singura posibilitate de a ieși din oraș, de a mai vedea și altceva
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
a fost încă găsit, dar să nu-mi fac nici o grijă, se rezolvă, mai ales că mai stăm încă o zi la Minsk... Mă plimb pe malul râului mai multe ore, până sosesc la hotel și autobuzele cu scriitori de la baștina lui Yanka Kupala. Le spun cum „m-am odihnit”. Mă apropii din nou de recepție, împreună cu VITALIE CIOBANU și Andrei Bodiu, care „îmi sar în ajutor” (Vitalie, calm, le sugerează angajaților de la hotel s-o sune acasă pe recepționera care
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
o va însuși. De altminteri când se vorbește de provincialisme moldovenești, trebuie să se înțeleagă nu numai Moldova ci și Ardealul și Banatul. După cum mi-am dat samă personal, Moldoveni sunt nepoții și strănepoții ardelenilor, neamul avându-și în Ardeal baștina. Dacă pentru ortoepie trebuie să recunoaștem prioritatea provinciei din jurul Capitalei, apoi pentru vocabular lucrurile se schimbă, cuvinte, zicători, proverbe, tropi, trebuiesc atribuite marei majorități a poporului nostru din Ardeal și Moldova. A. impulsiune = forță care îndeamnă a săvârși ceva. impulsiv
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
ci la rugămintea acestora, iar dacă în salvconductele precedente domnul îi promisese că-i va întoarce toate satele, acum era dispus să-i restituie numai trei sate din cele peste 50 câte avusese Mihul. Cele trei sate nu erau de baștină, de moștenire, ci sate cumpărate de Mihul în 1453 de la nepoții lui Neagoe. La 10 august 1470, domnul îi acorda lui Mihu cel de-al patrulea salv-conduct. De data aceasta făgăduia că-i va întoarce patru sate. Printre cei care
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]