1,481 matches
-
scop în sine ci este o etapă necesară pentru a ajunge la crearea unei noi lumi științifice prin introducerea metodei inductive. Este etapa care are drept scop purificarea minții, pregătirea intelectului pentru știința adevărată. Cunoașterea dată de științe, anterioară lui Bacon, este considerată de acesta insuficientă pentru a te apropia de adevărata natură (cum numește filosoful englez lumea formelor naturale). Fostul imaginar devine ineficient în a explica realitatea și trebuie renunțat la el. Autoritatea excesivă ce li s-a atribuit unor
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
te apropia de adevărata natură (cum numește filosoful englez lumea formelor naturale). Fostul imaginar devine ineficient în a explica realitatea și trebuie renunțat la el. Autoritatea excesivă ce li s-a atribuit unor filosofi oprește din drumul spre cunoaștere, spune Bacon. "Cauza și rădăcina unică a aproape tuturor relelor în știință este că, în timp ce admirăm în mod greșit si preamărim puterile spiritului omenesc, nu căutăm adevăratele lui ajutoare"36. Aici apare la nivel teoretic ruptura de vechile teorii prin cenzura științei
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
erori, și noile cunoștințe ce sunt singurele reale. Așa procedează orice cenzor ce dorește să fie luat în serios. Ei anunță și chiar cred acest lucru că toată cunoașterea anterioară era doar o mare eroare ce trebuia depășită. Cenzura lui Bacon se realizează la două niveluri diferite: la nivelul cunoștințelor prin eliminarea informațiilor pe care le deținem și la nivelul metodicii prin înlocuirea modalității de a cunoaște lumea cu ajutorul unui nou instrument. Idolii baconieni împiedică cunoașterea datorită faptului că se interpun
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
cunoștințelor prin eliminarea informațiilor pe care le deținem și la nivelul metodicii prin înlocuirea modalității de a cunoaște lumea cu ajutorul unui nou instrument. Idolii baconieni împiedică cunoașterea datorită faptului că se interpun între minte și realitate. Pentru a reprezenta aceasta Bacon folosește metafora oglinzii, care arată într-un mod plastic diferența dintre ceea ce este cunoașterea și posibilitățile acesteia. 2.3.1. Metafora oglinzii între cunoaștere și cenzură Pentru a înțelege de ce a folosit Bacon această metaforă trebuie să-i identificăm originile
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
minte și realitate. Pentru a reprezenta aceasta Bacon folosește metafora oglinzii, care arată într-un mod plastic diferența dintre ceea ce este cunoașterea și posibilitățile acesteia. 2.3.1. Metafora oglinzii între cunoaștere și cenzură Pentru a înțelege de ce a folosit Bacon această metaforă trebuie să-i identificăm originile ei. Aceasta nu a fost folosită doar pentru imaginea deosebită proiectată ci mai ales pentru că reprezenta una dintre tradițiile simbolice ale Evului Mediu și Renașterii. Ea a fost una dintre metaforele cel mai
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
deformează nu mai reprezintă decât un pas. Pornind de la această imagine, prin extrapolare, rolul opticii a devenit deosebit, pentru că era considerată ca știința care poate dezvălui adevărul. Lucrările de optică erau centrale pentru știința epocii. În acest context, viziunea lui Bacon subliniază cenzura pe care o realizează formele de cunoaștere din trecut. El consideră că modul în care funcționează mintea omenească ne oprește în demersul nostru de a cunoaște realitatea. "Se poate spune chiar, în aceasta privință, că mintea este o
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
ajută cunoaștere ci dimpotrivă ne îndepărtează de aceasta. Multitudinea de fațete care distorsionează cunoașterea sunt reprezentate de cunoștințele diverse pe care le avem, încărcătură care în loc să ne apropie de realitate, ne îndepărtează de aceasta. Aceasta este prima observație a lui Bacon cu privire la instrumentele noastre de cunoaștere. Trebuie să acceptăm faptul că propria noastră minte intervine în demersul omului de a cunoaște realitatea. Recunoașterea faptului că există o structură bine închegată la nivelul unui imaginar colectiv ce influențează cunoașterea științifică și care
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
o conotație negativă adânc implantată în conștiința englezilor din perioada secolelor XVI-XVII. Fie că e vorba de catolicism sau de protestantism nicio religie nu acceptă în mod oficial idolii. Mai mult, trecerea de la catolicism la anglicanism poate fi considerată pentru Bacon un model prin cenzura realizată de această formă de protestantism. Folosind termenul idol, Bacon surprinde două aspecte: idol ca obiect de cult (deoarece ideile vechilor filosofi erau atât de respectate încât deveniseră obiecte de cult), dar și idol ca fantasmă
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
e vorba de catolicism sau de protestantism nicio religie nu acceptă în mod oficial idolii. Mai mult, trecerea de la catolicism la anglicanism poate fi considerată pentru Bacon un model prin cenzura realizată de această formă de protestantism. Folosind termenul idol, Bacon surprinde două aspecte: idol ca obiect de cult (deoarece ideile vechilor filosofi erau atât de respectate încât deveniseră obiecte de cult), dar și idol ca fantasmă, nălucă. El dorește să cenzureze știința, și să scoată din mijlocul ei toate "obiectele
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
îndepărtându-l pe acesta de cunoaștere. Dublul sens al idolilor este perfect surprins prin rolul lor: ei sunt vechi rămășițe ce ne opresc de la cunoașterea reală și totodată fantasme ce ne îndepărtează de cunoaștere, precum o "Fata Morgana". Prin idoli Bacon surprinde imaginarul științific existent în epoca sa și încearcă să-l elimine. Dar această idee de cenzură a unor componente ale cunoașterii umane ce ne împiedică relaționarea cu ceea ce este considerat a fi realitatea nu este o încercare nouă. Vom
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
mai intervine și purificare care este realizată prin justiție. Dar dincolo de imaginea descrisă de misticul medieval, care vede salvarea ca revelație, există și o viziune științifică prin enunțarea erorilor și dorința de îndepărtare a acestora. Aceasta este dezvoltată de către Roger Bacon, o teorie asemănătoare cu cea a idolilor lui Francis. Roger Bacon, în Opus Majus (1266), ridică problema obstacolelor în sesizarea adevărului: Există patru obstacole în sesizarea adevărului, care sunt o piedică pentru oricine, chiar pentru cel învățat, și care numai
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
imaginea descrisă de misticul medieval, care vede salvarea ca revelație, există și o viziune științifică prin enunțarea erorilor și dorința de îndepărtare a acestora. Aceasta este dezvoltată de către Roger Bacon, o teorie asemănătoare cu cea a idolilor lui Francis. Roger Bacon, în Opus Majus (1266), ridică problema obstacolelor în sesizarea adevărului: Există patru obstacole în sesizarea adevărului, care sunt o piedică pentru oricine, chiar pentru cel învățat, și care numai cu mare greutate îngăduie cuiva să obțină titrul clar avut pentru
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
obiceiului, prejudecata curentă, ascunderea propriei noastre ignoranțe însoțită de etalarea ostentativă a științei pe care o posedă (s.a.). Oricine este încurcat în aceste dificultăți și orice treaptă le întâmpină"46. Cele patru cauze ale erorii sunt asemănătoare idolilor lui Francis Bacon și nu ne îndoim că acesta s-a inspirat atunci când le-a dezvoltat. Totuși ele nu au avut o influență majoră în epocă pentru că lumea științifică nu era încă pregătită să renunțe la propriul său imaginar. Acesta nu își epuizase
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
dezvoltat. Totuși ele nu au avut o influență majoră în epocă pentru că lumea științifică nu era încă pregătită să renunțe la propriul său imaginar. Acesta nu își epuizase încă resursele, dimpotrivă era în plină expansiune. Inclusiv modalitatea în care Roger Bacon enunță prima cauză a erorii arată că el nu dorește o cenzură completă. "Supunerea față de o autoritate greșită și nevrednică" nu înseamnă renunțarea la supunerea față de orice autoritate și lasă locul acceptării unor anumitor preluări ce sunt considerate vrednice. Această
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
Această idee a autorității vrednice lasă locul unor interpretări subiective cu privire la ceea ce este vrednic sau nevrednic, și nu trimite la o cenzură completă ce implică cercetarea directă a naturii. Rămâne loc pentru imaginea deja existentă în știință. Cenzura lui Roger Bacon nu este totală iar măsurile pe care le-a luat nu sunt radicale. Se oprește doar la a enunța aceste surse ale erorii, fără a căuta o soluție pentru îndepărtarea lor. Se consideră că doar cunoașterea cauzelor erorii poate duce
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
a luat nu sunt radicale. Se oprește doar la a enunța aceste surse ale erorii, fără a căuta o soluție pentru îndepărtarea lor. Se consideră că doar cunoașterea cauzelor erorii poate duce singură la înlăturarea acestora, considera filosoful medieval. Roger Bacon încearcă o cenzură, dar aceasta s-a dovedit a fi incompletă pentru că nu era timpul pentru o astfel de cenzură. În schimb cenzura lui Francis Bacon a avut un succes deplin. Unul dintre motive este că Francis Bacon nu este
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
doar cunoașterea cauzelor erorii poate duce singură la înlăturarea acestora, considera filosoful medieval. Roger Bacon încearcă o cenzură, dar aceasta s-a dovedit a fi incompletă pentru că nu era timpul pentru o astfel de cenzură. În schimb cenzura lui Francis Bacon a avut un succes deplin. Unul dintre motive este că Francis Bacon nu este doar un cenzor al imaginarului epocii sale, ci și un constructor de imagini desăvârșit. Combinate, ideea cenzurii cu denumirea de idol, ajută la acceptarea erorilor despre
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
medieval. Roger Bacon încearcă o cenzură, dar aceasta s-a dovedit a fi incompletă pentru că nu era timpul pentru o astfel de cenzură. În schimb cenzura lui Francis Bacon a avut un succes deplin. Unul dintre motive este că Francis Bacon nu este doar un cenzor al imaginarului epocii sale, ci și un constructor de imagini desăvârșit. Combinate, ideea cenzurii cu denumirea de idol, ajută la acceptarea erorilor despre care vorbim potrivindu-se perfect cu mediul în care își lansează Bacon
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
Bacon nu este doar un cenzor al imaginarului epocii sale, ci și un constructor de imagini desăvârșit. Combinate, ideea cenzurii cu denumirea de idol, ajută la acceptarea erorilor despre care vorbim potrivindu-se perfect cu mediul în care își lansează Bacon lucrarea: începutul secolului al XVII-lea în Anglia. 2.3.3. Idolii baconieni și cenzura totală Conform concepției baconiene cunoașterea naturii se realizează prin intermediul simțurilor, care aflându-se în relație directă cu imediatul formează o imagine de bază asupra acestuia
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
Însă cunoașterea științifică, datorită complexității ei, pare cea mai afectată de mulțimea de imagini fantastice care există în minte. Acestea sunt considerate drept sursa a tot felul de teorii fanteziste, fără nici o legătura cu adevărata natură a lucrurilor, așa cum considera Bacon a fi știința teoretică ce exista în vremea sa. Mentalul nu distorsionează adevărul pentru că ar fi prin natura sa sursă de eroare, ci pentru că el acceptă tot felul de "surse ale răului" exterioare care ne îndepărtează de adevăr. Prin această
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
vremea sa. Mentalul nu distorsionează adevărul pentru că ar fi prin natura sa sursă de eroare, ci pentru că el acceptă tot felul de "surse ale răului" exterioare care ne îndepărtează de adevăr. Prin această acceptare a posibilității de a cunoaște realitatea, Bacon nu poate fi considerat sceptic sau agnostic, ci doar un cenzor a unei forme de imaginar deja existente. Sursele erorii trebuie eliminate, dar pentru ca acest lucru să fie posibil ele trebuie mai întâi cunoscute și conștientizate. Trebuie să le cunoaștem
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
ne întoarcem la simplitatea începutului. În acel moment o nouă metodă ar avea șanse de reușită în crearea unei noi imagini asupra lumii care să nu mai fie supusă distorsiunii realizate de idoli. Cenzura pe care urmează să o realizeze Bacon este o cenzură radicală, neacceptând nici un fel de informații deja existente. Nu acceptă noțiunile științifice deja formate, precizând că limbajul existent nu ajută știința, ci o împiedică în încercarea sa de dezvoltare: "În noțiunile noastre, atât cele logice, cât și
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
primele etape ale cenzurii. Ea nu este o noutate. Încă din perioada medievală, prin Raymond Lullus, se considera că este nevoie de un limbaj specific pentru a putea descoperi și ordona natura. Diferența dintre concepția noului limbaj în cazul lui Bacon și cel medieval sau renascentist constă în faptul că limbajul baconian își pierde puterea de a schimba lumea. Limbajul său trebuie realizat printr-o corespondență între realitate și limbaj, ceea ce i-ar oferi putere în cercetare. Statutul special pe care
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
să putem cunoaște lumea în realitatea sa. De aceea, dincolo de cenzura imaginilor deja formate sau a posibilităților de cunoaștere a realității, este nevoie și de o cenzură a metodicii ce urmează a fi aplicată. Al doilea pas ce îl realizează Bacon în această cenzură constă în neacceptarea metodei deductive pentru că este unul din principalele mijloace de menținere a imaginii deja formate asupra realității. Este metoda prin care nu se mai poate aduce nimic nou în cunoaștere servind mai mult "să statornicească
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
aduce nimic nou în cunoaștere servind mai mult "să statornicească și să fixeze erorile decât să cerceteze adevărul"51. Odată cu cenzura metodei deductive sunt eliminate și alte mijloace de cercetare cum ar fi "anticipațiile" și "explicațiile". Prin acești doi termeni Bacon se referă la sistemul de argumentare folosind ipotezele: lansarea ipotezei și susținerea acesteia. Unul dintre cele mai întâlnite reproșuri la adresa lui Bacon este că nu a folosit ipoteza ca metodă a dezvoltării științifice 52. El nu numai că neagă posibilitatea de
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]