1,486 matches
-
elaborat numeroase alte proiecte utopice. Scrieri paradigmatice rămîn însă Republica lui Platon, văzută drept model al utopiei social-politice, și Utopia lui Th. Morus, model al utopiei literare moderne în varianta socială, la care se adaugă Noua Atlantidă, a lui Francis Bacon, paradigmă a utopiei literare în varianta științifică. Scepticismul ce caracterizează principalele curente de gîndire ale secolului al XX-lea aduce cu sine o scădere semnificativă a numărului de scrieri utopice, practic utopia lăsînd locul distopiei. Studiile referitoare la utopie pun
[Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
Sieber, Sam Dixon), Organizing educational research. An explanation, Prentice- Hall, Englewood Cliffs, N.J., 1964; (în colab. cu Boudon, Raymond) Le Vocabulaire des sciences sociales. Concepts et indices, Mouton, Paris - La Haye, 1965; Qualitative analysis. Historical and critical essays, Allyn and Bacon, Boston, Mass., 1972. Geoffrey Neil LEECH (n. 1936), profesor la Lancaster University, specialist în lingvistică și pragmatică. Principalele contribuții: English in Advertising, Longman, London, 1966; A Linguistic Guide to English Poetry, Longman, London, 1969; Towards a Semantic Description of English
[Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
89.000 lei • Poporul contra democrației, Guy Hemet, 312 p., 83.000 lei • Statul criminal, Yves Ternon, 320 p., 218.000 lei Colecția OGLINZI PARALELE • Nicolae Iorga. O biografie, Nicholas Nagy-Talavera, 478 p., 64.000 lei • Nicolae Titulescu, Walter M. Bacon, 320 p., 52.000 lei • O istorie a istoriografiei române, Frederick Kellogg, 192 p., 25.000 lei • România în secolul al XX-lea, Stephen Fischer-Galați, , 42.000 lei Colecția ABC • Arhitectura în Europa, Gilbert Luigi, 200 p., 43.000 lei
by John Keane [Corola-publishinghouse/Science/1061_a_2569]
-
separarea de Roma, pentru a putea celebra o nouă căsătorie, terenul era bine și din vreme pregătit. Pionierul luptei cu puterile constituite, cu Biserica, cu Aristotel, cu Biblia, cu tot ce era consfințit și stimat de lume, a fost Roger Bacon (1214-1294) "doctorul admirabil" elevul școlii rebele de la Oxford. Inarmat cu matematica, cu metoda experimentală, cu spiritul critic -cu care era înzestrat ca nimeni altul-, el s-a ridicat ca un uriaș al gândirii, în fața căruia secolul său rămânea unul plin
Astrologia odinioara si azi by Constantin Arginteanu [Corola-publishinghouse/Science/295559_a_296888]
-
în fața căruia secolul său rămânea unul plin de barbarie. Valoarea științifică a lucrării "Opus Majus" nu a putut fi micșorată nici de superstițiile autorului, nici de rușinea suferită în închisoare, ca unul ce era bănuit că întreținea legături cu diavolul. Bacon este creatorul opticii moderne (enunțînd egalitatea unghiurilor de reflecție și de incidență), a explicat mareele și a calculat că anul Iulian este mai mare decât trebuie, diferențele adunate fiind de 3 zile în 400 ani. Această judecată l-a înălțat
Astrologia odinioara si azi by Constantin Arginteanu [Corola-publishinghouse/Science/295559_a_296888]
-
se oferea prin această expediție epocală. In locul lui îmbarcîndu-se, în 1519, Andreas de San Martin, spaniol din Sevila. Pronosticul lui Faleiro s-a îndeplinit întocmai: atât Magellan, cât și San Martin au fost asasinați de indigeni, în insula Cebu.) Bacon găsește că este necesar să învețe araba, pentru a-i putea citi și înțelege mai exact pe filosofii mahomedani, din operele cărora sorbea cu nesaț știința astrologică, dintre aur și miraculoasa piatră filosofală, neaflată încă de nimeni. După Roger Bacon
Astrologia odinioara si azi by Constantin Arginteanu [Corola-publishinghouse/Science/295559_a_296888]
-
Bacon găsește că este necesar să învețe araba, pentru a-i putea citi și înțelege mai exact pe filosofii mahomedani, din operele cărora sorbea cu nesaț știința astrologică, dintre aur și miraculoasa piatră filosofală, neaflată încă de nimeni. După Roger Bacon vine Malenchton, savantul profesor și astrolog al Universității din Wittemberg, foarte apreciat la curtea Stuarților, Francisc Bacon, baron de Werulam și alți fruntași ai gândirii care încetățenesc astrologia în insulele Britanice. Curtea engleză a numit astrologi regali, gest pe care
Astrologia odinioara si azi by Constantin Arginteanu [Corola-publishinghouse/Science/295559_a_296888]
-
pe filosofii mahomedani, din operele cărora sorbea cu nesaț știința astrologică, dintre aur și miraculoasa piatră filosofală, neaflată încă de nimeni. După Roger Bacon vine Malenchton, savantul profesor și astrolog al Universității din Wittemberg, foarte apreciat la curtea Stuarților, Francisc Bacon, baron de Werulam și alți fruntași ai gândirii care încetățenesc astrologia în insulele Britanice. Curtea engleză a numit astrologi regali, gest pe care îl urmă și marea regină Elisabeta (1533-1558-1603), față de John Dee (1527-1607). Se cunoaște umătoarea convorbire pe care
Astrologia odinioara si azi by Constantin Arginteanu [Corola-publishinghouse/Science/295559_a_296888]
-
la Oslo, Ileana Cudalb, 280 pag., 100.000 lei • România și cele trei războaie mondiale, Alexandru Popescu, 376 pag., 180.000 lei Colecția OGLINZI PARALELE • Nicolae Iorga. O biografie, Nicholas Nagy-Talavera, 478 pag., 64.000 lei • Nicolae Titulescu, Walter M. Bacon, 320 pag., 52.000 lei • O istorie a istoriografiei române, Frederick Kellogg, 192 pag., 25.000 lei • România în secolul al XX-lea, Stephen Fischer-Galați, 42.000 lei Colecția ISTORIE ȘI DIPLOMAȚIE • Al doilea arbitraj de la Viena, Cornel Grad, 256
Europa comuniştilor by José Gotovitch, Pascal Delwit, Jean-Michel De Waele [Corola-publishinghouse/Science/1433_a_2675]
-
Rambam, William din Ockham, Johannes Gutenberg și Nicolas Copernic. III. Renașterea, care, prin personalitatea paradigmatică a lui Leonardo Da Vinci, a contribuit la progresul biomedicinei. Filosofia, care, prin trei personalități paradigmatice, a contribuit majestuos la progresul biomedicinei (Descartes, Spinoza și Bacon).IV. V. Spiralogia Medicală cuprinde cincisprezece spire: 1. Spira "anatomo-histologia", reprezentată prin: Andreas Vesalius, Sacharias Jansen, William Harvey, John Dalton. 2. Spira "microbiologie-imunologie-epidemiologie", reprezentată prin: Leeuwenhoek, Daniel Gabriel Fahrenheit, Lady Mary Wortley, Edward Anthony Jenner, Louis Pasteur, Joseph Lister, Joshua
[Corola-publishinghouse/Science/84990_a_85775]
-
Amboise, în Franța. Spiralogia bio-filosofiei Bio-filosofia este una din contribuțiile esențiale la dezvoltarea biomedicinei moderne. Progresul biologiei și medicinei din prima jumătate a secolului al XVII-lea poartă amprenta a trei titani ai filosofiei, René Descartes, Baruch Spinoza și Francis Bacon. Aportul filosofiei lor la decodificarea esenței fenomenelor, cu ajutorul raționamentului și a înlăturării îndoielii, au deschis orizonturi noi omenirii. Friedrich Nietzsche 16 leagă conștiința de sentimentul de vină, Karl Marx17 - de relațiile sociale, Immanuel Kant2 dezvoltă relația conștiință-rațiune pură și Sigmund
[Corola-publishinghouse/Science/84990_a_85775]
-
omenirii. Friedrich Nietzsche 16 leagă conștiința de sentimentul de vină, Karl Marx17 - de relațiile sociale, Immanuel Kant2 dezvoltă relația conștiință-rațiune pură și Sigmund Freud preconizează existența subconștiinței. Dintre toți filosofii care abordează diferitele aspecte ale relațiilor conștiință-cunoaștere, Descartes, Spinoza și Bacon, prin abordarea relației conștiință-gândire-rațiune, se apropie cel mai mult de realitatea relațiilor lor cu infrastructura ei cerebrală. René Descartes (1596-1650), filosof, matematician și fizician francez. După absolvirea colegiului iezuit, trece bacalaureatul la vârsta de 15 ani, finalizează studiile la facultatea
[Corola-publishinghouse/Science/84990_a_85775]
-
și "folosit". El lasă omenirii nu numai un model de gândire, ci și un model de rebel martir. Istoria vieții lui Baruch Spinoza se apropie de istoria lui Socrate și Giordano Bruno, genii care-și sacrifică viața pentru adevăr. Francis Bacon (1561-1626) filosof, jurist, om de știință, scriitor și Lord Cancelar englez. Are o carieră diplomatică plină de succes, care-l conduce pe poziții înalte în guvern. Regina Elisabeta l-a poreclit, datorită memoriei sale de excepție, "Tânărul Lord păstrător". Tinde
[Corola-publishinghouse/Science/84990_a_85775]
-
numit Francis, Lord de Verulam, iar, în anul 1621, devine Viconte de St. Alban. În ciuda acestor înalte distincții, intră în dizgrația regelui Iacob I și este închis în turnul Londrei, pentru primire de mită, servilism, disimulare și datorii enorme. Francis Bacon Considerat unul dintre creatorii empirismului, acordă toată atenția experimentului. Este întemeietorul metodei inductive, numită și "metoda baconiană a scientismului". Este cunoscut pentru ideile sale liberale și reformiste. Metoda sa de investigație aduce o contribuție însemnată epocii industriale a primei jumătăți
[Corola-publishinghouse/Science/84990_a_85775]
-
de importanță. Spre exemplu, dacă o armată este biruitoare când este condusă de X și bătută când nu este condusă de X, atunci se poate stabili că X este o cauză determinantă, după care se poate stabili gradul cauzei determinante. Bacon descrie în Novum Organum (Noul Organon) 27 de situații în care fenomenele își evidențiază importanța. Filosoful este un umanist și afirmă că cercetarea științifică este singura cale de a preveni mizeria umană; el este, deci, scientist și raționalist. Scrie un
[Corola-publishinghouse/Science/84990_a_85775]
-
libertatea expresiei este totală. Utopia sa devine realitate după 150 de ani, odată cu declarația de independență a USA, din 4 iulie 1776, a lui Thomas Jefferson 27. La fundamentarea principiilor morale și juridice ale declarației lui Jefferson au contribuit, odată cu Bacon, Locke 28 și Newton. Cei trei au inspirat și Codul lui Napoleon 29. Bacon a fost preocupat de sistemul juridic și a studiat felul în care justiția abordează și aplică "legea nescrisă". La aceste idei ajunge tot prin aplicarea metodei
[Corola-publishinghouse/Science/84990_a_85775]
-
de independență a USA, din 4 iulie 1776, a lui Thomas Jefferson 27. La fundamentarea principiilor morale și juridice ale declarației lui Jefferson au contribuit, odată cu Bacon, Locke 28 și Newton. Cei trei au inspirat și Codul lui Napoleon 29. Bacon a fost preocupat de sistemul juridic și a studiat felul în care justiția abordează și aplică "legea nescrisă". La aceste idei ajunge tot prin aplicarea metodei empirice și inductive. El studiază fenomenul torturii și stipulează că, în cazurile de trădare
[Corola-publishinghouse/Science/84990_a_85775]
-
studiază fenomenul torturii și stipulează că, în cazurile de trădare, aceasta este o metodă permisă. Contemporan cu Shakespeare 30, ei s-au cunoscut direct și se presupune că o mare parte din piesele atribuite marelui scriitor au fost scrise de Bacon. De asemenea, se pare că a avut legături cu organizațiile de rosicrucieni 31 și francmasoni 32. De altfel populația descrisă în cartea sa Noua Atlantidă este compusă din rosicrucieni. Toți acești gânditori sunt preocupați de ideea necesității definirii schimbărilor petrecute
[Corola-publishinghouse/Science/84990_a_85775]
-
gânditori sunt preocupați de ideea necesității definirii schimbărilor petrecute între filosofia greacă și secolul al XVII-lea. Fără a contesta universalitatea filosofiei grecești, simt nevoia unei vederi critice în lumina progreselor științifice realizate între timp. Chiar dacă dintre Descartes, Spinoza și Bacon, Spinoza se arată mult mai sever contra dogmelor metafizice, toți trei cred, în egală măsură, în necesitatea unei abordări critice a filosofiei grecești, convinși fiind de profundele transformări datorate cunoașterii științifice a naturii, timp de un mileniu. Pentru abordarea critică
[Corola-publishinghouse/Science/84990_a_85775]
-
toți trei cred, în egală măsură, în necesitatea unei abordări critice a filosofiei grecești, convinși fiind de profundele transformări datorate cunoașterii științifice a naturii, timp de un mileniu. Pentru abordarea critică a filosofiei, însă, în timp ce Descartes propune o critică teoretică-rațională, Bacon propune o critică empirico-practică. Descartes ridică îndoiala la rang de esență filosofică, datorită inegalității dintre realitate și impresiile obținute prin simțurile percepției. Nimic din ce percepem prin simțurile noastre nu poate fi conform cu realitatea și astfel "toate datele științifice despre
[Corola-publishinghouse/Science/84990_a_85775]
-
concluzie, singurul lucru neîndoielnic este principiul metafizic al gândirii, Cogito, și numai prin el putem deduce anumite adevăruri. Prin această metodă a deducției filosofice se poate ajunge la anumite axiome, cum este de fapt însuși Cogito. Contrar tezei "deducției" carteziene, Bacon preconizează "inducția", în care primează particularitățile lucrurilor, sau empiricul, prin care se ajunge la concluzia esenței. Bacon se îndoiește de abilitatea minții, Cogito, de a deduce adevăruri universale. El scrie în Novum organum: "Omul este servitorul și interpretul naturii, el
[Corola-publishinghouse/Science/84990_a_85775]
-
adevăruri. Prin această metodă a deducției filosofice se poate ajunge la anumite axiome, cum este de fapt însuși Cogito. Contrar tezei "deducției" carteziene, Bacon preconizează "inducția", în care primează particularitățile lucrurilor, sau empiricul, prin care se ajunge la concluzia esenței. Bacon se îndoiește de abilitatea minții, Cogito, de a deduce adevăruri universale. El scrie în Novum organum: "Omul este servitorul și interpretul naturii, el înțelege natura numai prin experiență, adică prin ce observă simțurile, și activitate mentală. Astfel se ajunge la
[Corola-publishinghouse/Science/84990_a_85775]
-
are nici cunoștințe, nici putere". Am putea conchide că diferența dintre cei doi filosofi se reduce la rațiunea deductivă carteziană, față de rațiunea inductivă baconiană. Dar ar mai trebui adăugată o diferență; certitudinea despre adevăr, care, în modelul cartezian există, în timp ce Bacon vorbește despre un imens progres în apropierea de adevăr, fără ca acesta să fie atins. La aceste două păreri, Spinoza adaugă fericirea și bucuria de a ajunge la adevăr. Bacon moare în mod stupid, contractând o pneumonie în cursul "experimentării" efectului
[Corola-publishinghouse/Science/84990_a_85775]
-
o diferență; certitudinea despre adevăr, care, în modelul cartezian există, în timp ce Bacon vorbește despre un imens progres în apropierea de adevăr, fără ca acesta să fie atins. La aceste două păreri, Spinoza adaugă fericirea și bucuria de a ajunge la adevăr. Bacon moare în mod stupid, contractând o pneumonie în cursul "experimentării" efectului de păstrare a cărnii prin înghețare. De la acești trei filosofi, spiralogia biomedicală adoptă bucuria de a descoperi adevărul prin rațiunea deductivă și inductivă a experimentului, ca pârghii care urcă
[Corola-publishinghouse/Science/84990_a_85775]
-
său (vorbește latina, greaca, franceza și engleza). Studiază la Colegiul Eton din Anglia și se dedică cu asiduitate studiului chimiei. Părăsește Irlanda, pe care o descrie ca o țară barbară, pentru a ajunge la Oxford. După citirea cărții lui Francis Bacon Noul Organon, începe să aplice metoda baconiană în investigațiile sale științifice. Insistă asupra instructivității disecțiilor anatomice. Are o contribuție importantă în medicină, prin studiul chimiei respirației și prin contribuțiile sale experimentale la fiziologia acesteia. Trasează jaloanele primelor medicamente de sedare
[Corola-publishinghouse/Science/84990_a_85775]