5,096 matches
-
-nchină cu mișcări încete./ Noaptea le culege trupurile. Luna/ le desface iarăși umbra pe perete.// Unde își lăsară sulițe și slavă?/ Încotro se-ndreaptă tragicul alai?/ Carnea se subție, inima-i bolnavă/ și e plin de ploșniți drumul către rai. („Balada palidelor fețe”, p. 543). În condițiile în care nu aveau nici o posibilitate de a scrie - nu putea fi vorba să dețină creion sau hârtie, dar nici nu erau lăsați să recurgă la alte metode (ca scrisul pe săpun) - deținuților le
O EPOPEE A SUFERINŢEI ŞI A SALVĂRII ROMÂNEŞTI de ALEXANDRU MĂRCHIDAN în ediţia nr. 222 din 10 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360774_a_362103]
-
a făcut împărat sufletul / am risipit / norii lumii / spălând cuvint / în focul plânsului / pentru zidirea / templelor. ( Pentru zidirea templelor) Cu fiecare vers pe care îl scrie, poetul moare câte puțin, iar actul creator presupune lumina celestă a „stelelor mii” din balada Miorița, ( Și la nunta mea/ A căzuto stea...”) căci ”sufletul exilat”, ”sufletul împărat”(Pentru zidirea templelor) al poetului se jertfește pentru creația ca Templu: „ ... Când deschid piatra / cu flacăra privirilor / Pământu-mi spune alergând: / Până și în aceste mari depărtări/ de
LUPTA CU VISUL, ÎNTR-O CRONICĂ DE EXCEPŢIE de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 996 din 22 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/360906_a_362235]
-
dar din ape limpezi și mirifice ce scaldă câmpul și cerul Dobrogei și poartă dorurile, dragostele, jelile pescarilor, mândrilor, mândrulițelor, grindului dintre Dunăre și Marea Neagră. „Firicel de busuioc”, „Murgule, coamă frumoasă”, „Hai, mândro, să doinim iară”, „Mândruliță dobrogeană”, „Inimioară, inimioară”, „Balada lui Zbârlea, pescarul”, „Colo jos sub mal de apă”, „Luai boii să-i înjug”, „Sârba lui Asmanu”, „Ilenuțo, und’ te duci?”, „Soră dragă, Dunăre”, „Lună, lună, soră lună”, „Pe baltă la Jurilovca”, „Hai mândruțo, hai pe baltă”. Acesta-i buchetul
MARIUS BRUTARU de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1252 din 05 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360955_a_362284]
-
cu un talent și cu o versificație extraordinare. Înclinat către povestea de dragoste razachie, cu întorsături și cu înflorituri de limbaj pestrițe, ca o poiană cu gălbenele și cu tămâioase. Compune cu dexteritate dar și cu suflet un fel de balade care povestesc despre iubiri deșucheate și nebune, cu atâta pricepere că ai zice că e Paganini în persoană exersând pe coarda a subțire a cuvântului și a viersului. Ne-am dat seama de la început că omul acesta vesel este în
„ANTON PANN” OPERETA STRĂLUCITOARE A COMPOZITORULUI MARIN VOICAN de ŞTEFAN DUMITRESCU în ediţia nr. 906 din 24 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/364027_a_365356]
-
voi mai avea ocazia de a fi în CI - cele două inițiale ale ziarului sunt și ele predestinate căci inițialele mele sunt C(hiriță) I(oana): Posed un document foarte important (un roman) editat în Franța la 1874 legat de Balada Miorița, carte pe care aș dori să o dăruiesc Academiei Române. într-un cadru festiv și în cadrul unui eveniment mai amplu dedicat limbii și scrisului românesc. Mă voi prezenta acolo cu o delagație flamandă: ei trebuie să știe ce minunate așezăminte
NOU ŞI UNIC ÎN FLANDRA – CURSUL DE LIMBA ROMÂNĂ. IOANA CHIRIŢĂ DUCE ROMÂNISMUL ÎN BELGIA de GABRIELA PETCU în ediţia nr. 1068 din 03 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363065_a_364394]
-
surprinde cu titlul sau de carte dedicat patriei inimii sale - ținuturile mirifice ale Țării Parângului. Prin varii direcții și tendințe de abordare, transgresarea cu rapiditate și stăpânirea (fără dubiu) a speciilor aparținând genului liric, poetul țese, cu rapiditate și migala, balade păstorești ori doine murmurate. De asemenea, el împărtășește în picuri de nectar o limbă ”dulce că un fagure de miere”, grâi presărat cu regionalisme atent ”conservate” - în construcții cvasi-algoritmice - elemente definitorii, ce fac din versurile sale un argument inedit de
A POETULUI GORJEAN ION C. DUŢĂ (NOVACI) de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 1046 din 11 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363185_a_364514]
-
fără nume stau în ramă, Doar ploaia către tine mă îndeamnă, Amurgul rubiniu azi mai înseamnă Povestea unui dor ce se destramă. În ochii tăi s-au furișat izvoare, Cu ele curge doina-n răsărit, Pădurea-și cântă fără încetare Balada unui suflet dezgolit. În noi apune toamna și mă doare Că visul nostru n-a mai înfrunzit. Referință Bibliografică: Sonetul toamnei / Alexandra Mihalache : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1754, Anul V, 20 octombrie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015
SONETUL TOAMNEI de ALEXANDRA MIHALACHE în ediţia nr. 1754 din 20 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/368314_a_369643]
-
-n promoroacă Și toamna nu mai știe ce să facă, Iar viitorul se vestește nud. Doar inima de dragoste e plină, Cum e hambarul toamnei plin de roade, Când se înalță sufletu-n lumină, Și zboară-n cântece și în balade. Prin toamna caldă încă și senină, Iubirea vine și durerea cade. FALEZE Din zi în zi mai triste-avem amieze, Că toamna iar culorile își pierde, Din frunze irosește prea mult verde, Luminile pălesc, nu mai sunt treze. Vin vijelii și
ALTE OPT SONETE DE TOAMNĂ de LEONTE PETRE în ediţia nr. 1757 din 23 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/368304_a_369633]
-
Și iată că, într-o dimineață, trezit ca de obicei pentru concertul său impresionant din zori de zi, cocoșul zări atârnat pe gard un afiș mare pe care scria cu litere roșii: Marele MARINICĂ, vă invită la concertul său extraordinar „Balade pentru toți”, în hambar, la ora cinei. Prețul unui bilet: un cartof și o nucă pentru locurile din spate și o plăcintă cu dovleac și trei alune pentru locurile din față. Mergem și noi? Întrebă un puișor strecurat printre pintenii
POVESTEA PORCUŞORULUI MUZICIAN de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1922 din 05 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368351_a_369680]
-
altă parte, „Poeta de la Văratec” își plânge și acum poetul pe care l-a iubit toată viața și l-a urmat până și-n moarte. Veșnic nemuritor, făcând să vibreze cu vioara lui o întreagă țară, Ciprian Porumbescu își cântă „Balada” și cântecele înflăcărate sunt înscrise „Pe-al nostru steag”. Aceste repere istorice, culturale, artistice, sunt amintite de Virginia Vini Popescu pentru ca românii să nu-și uite marile personalități și să le poarte o neștearsă amintire. Momente emoționante reînvie poeta, legate
O VOCE CONŞTIENTĂ STRIGÂND ÎN PUSTIU de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 1973 din 26 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/368379_a_369708]
-
trebuie să te oprești din drum chiar dacă obstacolele apar la fiecare pas. Și, da... „pășește, pășește ușor,/ în zbor prinzi amintirile presărate/ de cântecul privighetorii.”/ „La ceas de seară/ lumina ta pâlpâie încă!/ Am gura plină cu litere sângerânde./ O baladă a durerilor negre sunt,/ dulcea ei asperitate/ pentru a-i simți atingerile de catifea!”. (Cât strigătul luceafărului ce se stinge în mare). Momentele de blazare și disperare fac parte din structura sensibilă a poetei. Lirismul ia naștere dintr-un amestec
RECENZIE: „DINCOLO DE LUNTREA VISULUI” – POEME DE IRINA LUCIA MIHALCA de VALENTINA BECART în ediţia nr. 2198 din 06 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/368445_a_369774]
-
aspră a amiezii, după ca au cunoscut zborul, mirajul și prăbușirea... „treptat cuvintele s-au stins/ prin gări, în spitale,/ pe fronturi, în războaie./ dar, dar... au mai rămas amintiri/ și umbrele lor/ în inimi/ în cânturi,/ în povești, în balade și doine,/ mici felinare/ în zboruri de fluturi,/ petale de lotus, priviri de copil,/ gânduri-poeme/ în muguri de floare, în raze de soare...” (La început - Cuvântul). Aș completa cu: „nimic nu moare, totul se transformă”. Plecând de la această expresie, valabilă
RECENZIE: „DINCOLO DE LUNTREA VISULUI” – POEME DE IRINA LUCIA MIHALCA de VALENTINA BECART în ediţia nr. 2198 din 06 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/368445_a_369774]
-
și de imagini video, ca apoi să fie postate pe YouTube, pe site-uri de socializare și pe pagini culturale, în rețele de pe calculator. Era digitală vine peste noi, de vrem, sau de nu vrem...! Caracterul sincretic, care definește doinele, baladele populare sau alte creații folclorice, învăluie în forță textele lirice moderne, cu precădere ale poeților tineri, un astfel de exemplu fiind Mihai Dor și poezia sa. Dacă la o postare pe YouTube, beneficiezi de câteva sute de vizualizări, înseamnă că
DULCE- AMARUL DIN POEZIA LUI MIHAI DOR de DOMNIŢA NEAGA în ediţia nr. 2226 din 03 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/368479_a_369808]
-
pentru bucuria pe care mi-ai făcut-o de a mă trimite să mă nasc în România. Pentru Podișul Transilvaniei, pentru spicul auriu al Bărăganului, pentru fața brăzdată de soare și mâinile bătătorite de muncă ale țăranului, pentru doinele și baladele strămoșești, pentru Eminescu, Slavici și Iorga, pentru bordeiul din chirpici și Atheneu, pentru odăjdiile și predicile preoților, pentru Napoca, Apullum, Sarmisegetusa și Callatis, pentru drobul de miel și saramură, pentru Independența din 1877, pentru Părintele Cleopa și Părintele Galeriu, pentru
RUGĂCIUNE DE MULŢUMIRE de FLORIN T. ROMAN în ediţia nr. 1903 din 17 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368464_a_369793]
-
pentru Mariile Olteniei și Floricile Bihorului, pentru izvoarele, brazii, mistreții, urșii și cerbii carpatini, pentru Noica filosoful și Noica monahul, pentru cântecele de nuntă și bocetele de înmormântare, pentru Bulă, Nastratin Hogea și Hagi Tudose, pentru Ciocârlia, Rapsodia românească și Balada lui Ciprian Porumbescu, pentru primăverile înmugurite ale Apusenilor, pentru Psaltire, Ceaslov și Acatistier, pentru Nicolae Furdui Iancu, Iancu de Hunedoara și Ecaterina Teodoroiu, pentru Sihăstria, Nicula, Cozia și Bodrog, pentru roata olarului și roata morii, pentru Unirea de la 1600 și
RUGĂCIUNE DE MULŢUMIRE de FLORIN T. ROMAN în ediţia nr. 1903 din 17 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368464_a_369793]
-
faptelor și al stărilor de spirit, este părintele Prodromos, iar cei „Nouă meșteri mari/ Calfe și zidari” care au pus umărul la ridicarea mănăstirii și a împrejurimilor ei, făcute după buna tradiție strămoșească, merită și ei un loc deosebit în baladă pentru a li se păstra numele pentru vecie: familia inginer Florinel Andrei, ca sponsor principal, familia avocat Nicolae Tunaru, familia inginer Ion Drăgănuș și soția sa, doctorița Ioana Drăgănuș și familia tehnician Ion Cioacă. Lista nu e completă dacă nu
PĂRINTELE IEROSCHIMONAH PRODROMOS BELE ŞI CREAŢIILE SALE de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 1790 din 25 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/367957_a_369286]
-
toate civilizațiile. Ce nu-mi place mie la varianta românească este că oaia îi spune degeaba ciobanului că-l paște nenorocirea, pentru că el nu se apără. Nu poate fi voia Domnului așa! Nimeni n-are interes să vrea răul. Varianta baladei de la granița României cu Serbia este cu totul alta. Divulg doar două elemente cheie: apare pentru prima oară personajul prietenului de nădejde, câinele, căruia baciul îi spune: „No, desară ne-om bate!” În Babilon, la greci, la egipteni și la
INTERVIU CU NICU COVACI de GABRIELA CĂLUŢIU SONNENBERG în ediţia nr. 171 din 20 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367250_a_368579]
-
trist Ți-am scris Baladă-rugă, numele-n Acatist... Să nu te uite neamul cum plângi la mânăstiri Din glasul de vioară, pe roșii trandafiri Ce-și scutură petale de lacrima cea sfântă Se roagă pentru tine , dar ele nu cuvântă... Balada mea desprisă din codri și izvoare Scâncetul tău șoptit mă plânge și mă doare Știu că îmi cânți pământul din care-ai răsărit Și că ți-e dor de munții prin care-ai pribegit... Eu te adun din inimi și
BALADĂ-LUI CPRIAN PORUMBESCU de VIOLETTA PETRE în ediţia nr. 251 din 08 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367353_a_368682]
-
în cântece și doine cuvintele pe care Tănase Todoran le-a rostit în timpul torturilor la care a fost supus pentru credința sa. Acesta a fost și motivul pentru care autorul a redat o parte din: Cântecul lui Todoran (pp.61-63), Balada lui Todoran (pp.64-65) și Todoran (pp.66-67). Capitolul Românii din Țara Năsăudului între emigrare și toleranță (pp.71-76) urmărește rezultatul acțiunilor de catolicizare a românilor năsăudeni prin intermediul uniației. S-a constatat o creștere a emigrărilor românești din cauze religioase
PARINTELE IOAN ALEXANDRU MIZGAN... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 210 din 29 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367330_a_368659]
-
pe toate. Aidoma unei astfel de orgi este recentă „Antologie CuArț 2013”, apărută în 2014, în Editură CuArț din Slatina-Olt, prin grijă poetei Marinela Preoteasa, președinta Ligii Scriitorilor din Olt. Din acel oraș unde râul este cântat de către popor în balade că aceasta: Oltule, rău blestemat, Ce vii așa tulburat Și cu sânge-amestecat, De-aduci trupuri de haiduci Și căpestre de cai murgi?... ...atmosferă ce pulsează și în multe poezii din Antologie, aparținând, de data aceasta, unor cântăreți cu identitate exactă
VITRALII. O ORGĂ ÎNTR-O PĂDURE. CRONICĂ DE ION ANDREIȚĂ LA „ANTOLOGIA CUART 2013 de MARINELA PREOTEASA în ediţia nr. 1565 din 14 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/367430_a_368759]
-
cer, zbor de cocori, Cărări de viscol pustiite Sau îngropate de ninsori Sub tălpi de gheață troienite. Prin firul ierbii verde crud Răsar suavii ghiocei, Isi scutură vesmântul ud Și lacrima din clopoței. Pe serpentinele de gand Aezi din vechile balade, Isi cheamă dorul fredonând Cu glas duios, în serenade. Se prind în horă viorele, Narcise galbene, cochete, Înmiresmate albastrele Și în rochițe violete, Zambilele surâd senin, Privind spre greieri tolăniți, Pe roz petale de malin, Clipind din gene fericiți. Salcâmi
E PRIMĂVARĂ, NU VISEZ! de INES VANDA POPA în ediţia nr. 1505 din 13 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/367442_a_368771]
-
că românizarea autonimului țiganilor să fi fost făcută chiar de poeții populari care i-au auzit pe țigani numindu-se cu numele de "rom". Poezia apare în volumul Literatura populară, Editura Minerva, 1985. Site web: http://www.mihaieminescu.eu/opere/balade/predicatia tiganilor.html#.VsSx2rSLTcs George Coșbuc, la rândul său, nota următoarele: După etimologia cuvântului, "Romanii" însemnează "puternici"... Țiganii se numesc pe iei "Romei" , va să zică tot "puternici", ear pe la începutul acestui veac făloșilor Greci le trăznise prin cap să se boteze "Romeiki
EMINESCU ȘI COȘBUC ȘTIAU CĂ ȚIGANII SE NUMESC ROM de MARIAN NUŢU CÂRPACI în ediţia nr. 2192 din 31 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/367486_a_368815]
-
Toate Articolele Autorului Prof.dr.Constantin Dobrescu Autorul dedică aceste modeste rânduri despre ing. Petre Lucaciu preotului stavrofor Radu Botiș din Ulmeni Maramureșului, distins om de cultură și patriot de excepție, precum și fiicei sale Andreia, care prezintă cu talent și har Balada lui Vasile Lucaciu. Acesta s-a născut la 15 ianuarie 1866, la Baia Mare, ca fiu al preotului institutor Mihail Lucaciu. Era fratele mai mic al lui Vasile Lucaciu (1852-1922), supranumit „leul din Sisești”, om politic și luptător pentru drepturile românilor
INGINER PETRE LUCACIU de RADU BOTIŞ în ediţia nr. 2159 din 28 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/367481_a_368810]
-
și social al acțiunii. Toate momentele-cheie ale revoltei buciumanilor din 1886, context, pregătire, atacul propriu-zis, terorizarea sătenilor și până la arestarea atacanților și perioada de pușcărie au fost adunate de către unul dintre condamnați într-un jurnal - poem, numiț de unii folcloriști baladă, de alții epopee, jurnal conținând 769 de versuri, transmis pe cale orală până în anul 1965 când, profesorul Dimitrie Brabaru îl culege și îl scrie sub titlul “Verșul buciumanilor”. Pornind de la cele redate în jurnal, folcloristul Ovidiu Bârlea scrie un “roman-muzeu” cu
EPOPEEA UNUI FEBRUARIE DE (Z)BUCIUM de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 2221 din 29 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/367489_a_368818]
-
ELOGIUL CRIMEI PRIN PRISMA IMANENȚEI TRAGICULUI Autor: Al Florin Țene Publicat în: Ediția nr. 206 din 25 iulie 2011 Toate Articolele Autorului Elogiul crimei prin prisma imanenței tragicului din literatura populară-o eroare morală și estetică Mitul Meșterului Manole, din balada cu același nume văzut ca elogiu adus jertfei de sine; al “Mioriței”ca act al acceptării tragicului,adică asumarea conștientă a limitei;al baladei”Toma Alimoș”, unde crima este justificată prin obținerea dreptății în afara legii,inclusiv al celor creștinești; la
ELOGIUL CRIMEI PRIN PRISMA IMANENŢEI TRAGICULUI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 206 din 25 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366873_a_368202]