2,242 matches
-
lui, dar de mâncat n-a mâncat-o ; tare frumoasă era, așa că a luat-o de nevastă” (82, p. 315). Într-o variantă românească a legendei Sf. Gheorghe (secolul al XVII-lea), prințesa-victimă e împodobită „ca la nuntă” și oferită balaurului de soție (171, p. 126). Motivul a supraviețuit și în credințele și presupusele practici ale vrăjitoarelor din Europa medievală, doar că cel „legat” erotic (pentru a-i câștiga bunăvoința și colaborarea) nu mai este balaurul (Draco), ci înlocuitorul creștin al
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
ca la nuntă” și oferită balaurului de soție (171, p. 126). Motivul a supraviețuit și în credințele și presupusele practici ale vrăjitoarelor din Europa medievală, doar că cel „legat” erotic (pentru a-i câștiga bunăvoința și colaborarea) nu mai este balaurul (Draco), ci înlocuitorul creștin al acestuia (Dracul). Timp de cinci veacuri, între secolul al XIII-lea (în anul 1275, la Toulouse, a avut loc prima ardere pe rug a unei vrăjitoare condamnate pentru presupuse relații carnale cu diavolul) și secolul
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
el înapoi de rușine, s-au retras, după cum se spune, și valurile” (cf. 84, p. 160). Una dintre cele mai interesante legende privind „legarea” pe cale erotică a monstrului este cea a Sfintei Martha care leagă cu centura sa virginală înfricoșătorul balaur Tarasque. În acest caz, cele două toposuri („legarea” și „legarea erotică”) s-au suprapus într-o formă spectaculoasă. Scoaterea centurii de castitate și legarea monstrului Tarasque sunt gesturi a căror semnificație simbolică nu este decât foarte vag mascată. Sf. Martha
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
cele două toposuri („legarea” și „legarea erotică”) s-au suprapus într-o formă spectaculoasă. Scoaterea centurii de castitate și legarea monstrului Tarasque sunt gesturi a căror semnificație simbolică nu este decât foarte vag mascată. Sf. Martha își dăruiește propria virginitate balaurului, în vederea „legării” magico-erotice a acestuia. Punând în discuție posibilitatea supraviețuirii în forme folclorice a tradiției arhaice referitoare la preoții-anahoreți daco-geto-misieni, merită să comentez unele mărturii istorice și arheologice care fie au fost neglijate de cercetători, fie au fost abordate din
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
comentez unele mărturii istorice și arheologice care fie au fost neglijate de cercetători, fie au fost abordate din alte perspective decât cea a studiului de față. Se știe - sau cel puțin se bănuiește - rolul major pe care l-a jucat balaurul în mitologia geto-dacilor. Nu deținem totuși informații documentare precise în această privință. Cu atât mai mult, nu ne este permis să neglijăm unele texte antice care cuprind oarecare informații (chiar dacă vagi și ambigue) referitoare la această problemă și, mai ales
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
Cu atât mai mult, nu ne este permis să neglijăm unele texte antice care cuprind oarecare informații (chiar dacă vagi și ambigue) referitoare la această problemă și, mai ales, privitoare la relația care ne interesează acum în mod deosebit, aceea dintre balaur și preot. Textele despre care aminteam se referă la Galerius (ajuns împărat al Romei) și la mama acestuia (o preoteasă dacă). Iată pe scurt biografiile celor două personaje istorice, pe care a încercat să le contureze, încă de la începtul secolului
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
în Tracia și în spațiul danubian” (41, p. 41 ; vezi, tot aici, și bibliografia problemei). Tot un istoric latin din secolul al IV-lea e.n., Victor Sextus Aurelius, notează că preoteasa Romula, mama împăratului Galerius, era în relație erotică cu balaurul (matrem compressam dracone). Autorul latin scrie că Galerius s-a vrut un Alexander redivivus : el „a îndrăznit să afirme cu obrăznicie că mama sa l-a conceput în chipul Olimpiadei, născătoarea lui Alexandru cel Mare, împere- chindu-se cu un balaur
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
balaurul (matrem compressam dracone). Autorul latin scrie că Galerius s-a vrut un Alexander redivivus : el „a îndrăznit să afirme cu obrăznicie că mama sa l-a conceput în chipul Olimpiadei, născătoarea lui Alexandru cel Mare, împere- chindu-se cu un balaur” (Victor Aurelius, De vita et moribus imperatorum romanorum, 40, 17). Ținând cont de grandomania în general a împăraților romani din epocă - și Galerius nu a făcut excepție (el a afirmat, de exemplu, că este „născut din zei” ; cf. Lactantius) -, nu
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
așa încât nici Galerius (mort în anul 311), nici Lactantius (mort în jurul anului 325) nu puteau s-o fi cunoscut. Oricum, fie într-un caz, fie în celălalt, este foarte probabil că unei credințe „barbare” (preoteasă geto-dacă în relație magico-erotică cu balaurul), cu semnificație prea puțin sau deloc cunoscută, i s-a suprapus „clișeul” legendei nașterii miraculoase a lui Alexandru Macedon, legendă care își începuse deja prodi gioasa carieră pe care i-o cunoaștem (159). Mă opresc aici cu exemplificarea și comentarea
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
de plăcuțe de argint descoperite la Letnița (o numesc convențional plăcuța nr. 1) apare, stând în picioare, un personaj feminin (161) care ține în mâna dreaptă o pateră cu mâner canelat, în timp ce cu mâna stângă ține (mân- gâie ?) gâtul unui balaur tricefal. Această reprezentare iconografică pare a fi simi lară cu cea de pe o faleră de argint (circa secolul al II-lea î.e.n.), descoperită împreună cu alte piese la Lupu (comuna Cergău, județul Alba), pe care este figurat (din față) un personaj
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
-lea î.e.n.), descoperită împreună cu alte piese la Lupu (comuna Cergău, județul Alba), pe care este figurat (din față) un personaj feminin ținând într-o mână un vas cu toarte și în cealaltă un șarpe mare. Dar, spre deosebire de acesta din urmă, balaurul tricefal de la Letnița este reprezentat arcuit și sprijinit în coadă, într-o poziție verticală și într-o mișcare ascensională care sugerează înălța rea în văzduh, sub privirile personajului feminin care (probabil) înfăptuiește un ritual de sacrificiu prin libație, cu ajutorul paterei
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
un ritual de sacrificiu prin libație, cu ajutorul paterei (vezi 106, planșe). Pe o altă plăcuță de argint (o numesc convențional plăcuța nr. 2) este figurat tot un personaj feminin (cu părul lung și sânii marcați), care ține de căpăstru un balaur cu cap de cal, cu coamă stilizată sau cu coroană („regele balaurilor” ?). Cercetătorii care s-au ocupat de descifrarea acestui tezaur au identificat personajul feminin de pe plăcuța nr. 1 fie cu zeița Cora, fie cu Hecate (protectoarea vrăjitoarelor), iar pe
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
o altă plăcuță de argint (o numesc convențional plăcuța nr. 2) este figurat tot un personaj feminin (cu părul lung și sânii marcați), care ține de căpăstru un balaur cu cap de cal, cu coamă stilizată sau cu coroană („regele balaurilor” ?). Cercetătorii care s-au ocupat de descifrarea acestui tezaur au identificat personajul feminin de pe plăcuța nr. 1 fie cu zeița Cora, fie cu Hecate (protectoarea vrăjitoarelor), iar pe cel de pe plăcuța nr. 2 cu o nereidă (nimfă a mării) întruchipând
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
vrăjitoarelor), iar pe cel de pe plăcuța nr. 2 cu o nereidă (nimfă a mării) întruchipând o semizeiță sau (Marea) zeiță tracă (106, pp. 365-366). Părerea mea este că ar putea fi vorba de reprezentarea unor zeițe care îmblânzesc (leagă magic) balauri hidroatmosferici. Această ipoteză este susținută de lipsa unor atribute simbolice divine și, mai ales, de sacrificiul prin libație operat de personajul feminin figurat pe plăcuța nr. 1. Un alt argument este simplitatea hainelor purtate de cele două perso- naje feminine
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
naje feminine. Veșmânt similar poartă preotesele reprezentate pe rhyton-ul de la Poroina, județul Mehedinți (107, pp. 154-157), dar și femeile gete și dace figurate pe Tropaeum Traiani de la Adamclisi și, respectiv, pe Columna lui Traian. Interesant este faptul că ambii balauri nu sunt reprezentați, ca de obicei, într-o postură agresivă, ci, dimpotrivă, într-una de supunere totală. Personajele antropomorfe nu înfruntă monștrii (așa cum înfruntă balaurul atmosferic un călăreț arcaș de pe cnemida nr. 1 din mormântul princiar getic de la Agighiol, județul
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
Tropaeum Traiani de la Adamclisi și, respectiv, pe Columna lui Traian. Interesant este faptul că ambii balauri nu sunt reprezentați, ca de obicei, într-o postură agresivă, ci, dimpotrivă, într-una de supunere totală. Personajele antropomorfe nu înfruntă monștrii (așa cum înfruntă balaurul atmosferic un călăreț arcaș de pe cnemida nr. 1 din mormântul princiar getic de la Agighiol, județul Tulcea, secolul al IV-lea î.e.n. ; cf. 107, p. 45), ci îi leagă fie la propriu (cu căpăstru), fie magic (prin actul libației). Revenind la
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
județul Tulcea, secolul al IV-lea î.e.n. ; cf. 107, p. 45), ci îi leagă fie la propriu (cu căpăstru), fie magic (prin actul libației). Revenind la plăcuța nr. 2, consemnez faptul că poziția oblic- -ascen dentă a preotesei și a balaurului hipocefal (ambii figurați din profil), precum și lipsa terminației din registrul inferior al plăcuței (terminație realizată printr-un chenar din semiove pe care se sprijină, de regulă, personajele din celelalte plăcuțe) dau privitorului sentimentul că cele două personaje ar pluti prin
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
chenar din semiove pe care se sprijină, de regulă, personajele din celelalte plăcuțe) dau privitorului sentimentul că cele două personaje ar pluti prin aer. Mai mult decât atât, preoteasa pare că stă călare (cu picioarele de aceeași parte) pe spinarea balaurului, conducându-l cu ajutorul căpăstrului. Această postură a fost remarcată și de I.H. Crișan și de M. Oppermann (163), care au comentat recent tezaurul de la Letnița. „Un personaj feminin de pe o altă plăcuță - notează I.H. Crișan -, care călărește un cal de
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
personaj feminin de pe o altă plăcuță - notează I.H. Crișan -, care călărește un cal de mare (hippokampos) cu corp de șarpe și cap de cal” (106, p. 236). Desigur, poziția călare a preotesei rămâne discutabilă din cauza stângăciei reprezentării, dar însăși reprezentarea balaurului cu cap de cal și cu căpăstru este, după părerea mea, un indiciu că monstrul este (sau, cel puțin, poate fi) călărit. îmblânzirea balaurului prin punerea căpăstrului și încălecarea lui au determinat, printr-un fenomen natural de ficțiune mitică, diminuarea
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
106, p. 236). Desigur, poziția călare a preotesei rămâne discutabilă din cauza stângăciei reprezentării, dar însăși reprezentarea balaurului cu cap de cal și cu căpăstru este, după părerea mea, un indiciu că monstrul este (sau, cel puțin, poate fi) călărit. îmblânzirea balaurului prin punerea căpăstrului și încălecarea lui au determinat, printr-un fenomen natural de ficțiune mitică, diminuarea aspectului ofidian al acestuia, în favoarea celui cabalin. Și pentru că mentalitatea mitică nu-și schimbă în mod esențial, de-a lungul timpului, coordonatele care o
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
aspectului ofidian al acestuia, în favoarea celui cabalin. Și pentru că mentalitatea mitică nu-și schimbă în mod esențial, de-a lungul timpului, coordonatele care o jalonează și legile care o guvernează, se regăsește acest fenomen în credințele populare românești referitoare la balaurul norilor și la solomonarul care îi pune căpăstrul și-l călărește prin văzduh : „Unii mai cred că bălaurul are cap de cal și trup de șarpe” (8, p. 134). Încălecarea balaurului „ca pi cal” (33, p. 125 ; 164, p. 23
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
regăsește acest fenomen în credințele populare românești referitoare la balaurul norilor și la solomonarul care îi pune căpăstrul și-l călărește prin văzduh : „Unii mai cred că bălaurul are cap de cal și trup de șarpe” (8, p. 134). Încălecarea balaurului „ca pi cal” (33, p. 125 ; 164, p. 23 ; 20, p. 54) și punerea căpăstrului pe capul acestuia sunt gesturi atât de pline de semni- ficații majore și, în fond, atât de esențiale în economia scenariului, încât caracterul (aproape obligatoriu
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
cal” (33, p. 125 ; 164, p. 23 ; 20, p. 54) și punerea căpăstrului pe capul acestuia sunt gesturi atât de pline de semni- ficații majore și, în fond, atât de esențiale în economia scenariului, încât caracterul (aproape obligatoriu) ofidian al balaurului poate fi complet detronat, ca într-o legendă culeasă în anul 1977( !) într-un sat din Munții Apuseni. „Zgrimințeșu [= solomonarul] prinsă a zâce vorbe neînțălese și deodată apa s-o tulburat și o ieșit on cal alb ca neaua. Omu
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
într-un sat din Munții Apuseni. „Zgrimințeșu [= solomonarul] prinsă a zâce vorbe neînțălese și deodată apa s-o tulburat și o ieșit on cal alb ca neaua. Omu i-o țipat frâu în cap și-o pornit. Păre că zboară. [...] Balaur de gheață, numa că era sub formă de cal, că așe l-o chemat zgrimințeșu” (18, p. 166). Balauri sub formă de cai înaripați, călăriți prin nori de vrăjitori cu puteri meteoro- logice (graboncijas dijak), se regăsesc și în vechi
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
și o ieșit on cal alb ca neaua. Omu i-o țipat frâu în cap și-o pornit. Păre că zboară. [...] Balaur de gheață, numa că era sub formă de cal, că așe l-o chemat zgrimințeșu” (18, p. 166). Balauri sub formă de cai înaripați, călăriți prin nori de vrăjitori cu puteri meteoro- logice (graboncijas dijak), se regăsesc și în vechi legende sârbo- -croate (25, pp. 438 și urm.). În unele legende românești, vehiculul ascensional al solomonarului este o căruță
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]