918 matches
-
(n. 30 ianuarie 1926, Graz, Austria - d. 2002, Cluj-Napoca) a fost o prim-balerină a Operei Naționale din Cluj. A ajuns în România ca refugiată. A studiat cu Roman Morawski (Cursaru, p. 113) și apoi, cu Oleg Danovski. (NOTĂ Cursaru, p. 114) A fost a treia soție a istoricului de artă Raoul Șorban și
Larisa Șorban () [Corola-website/Science/335664_a_336993]
-
cu Roman Morawski (Cursaru, p. 113) și apoi, cu Oleg Danovski. (NOTĂ Cursaru, p. 114) A fost a treia soție a istoricului de artă Raoul Șorban și a păstrat numele lui după divorț. (NOTĂ Cursaru, p. 113) A fost prim-balerină a Operei Naționale din Cluj. Rolurile sale cele mai cunoscute au fost Giselle, Coppélia, Esmeralda (NOTĂ Iorga, p. 76), Odette-Odile („Lacul lebedelor”), Cenușăreasa, Anotimpurile, Menaru („Întoarcerea din adâncuri” de Mihail Jora), Paraschiva („Domnișoara Nastasia” de Cornel Trăilescu), Femeia în negru
Larisa Șorban () [Corola-website/Science/335664_a_336993]
-
de balet din 1953, 1955, 1957, alături de Irinel Liciu și de Valentina Massini (NOTĂ Cursaru, p. 116). După pensionare (1977) (NOTĂ Cursaru, p. 113), a predat la Liceul de Coregrafie clujean, printre discipolele sale fiind și Simona Noja, devenită prim-balerină a Operei din Viena.
Larisa Șorban () [Corola-website/Science/335664_a_336993]
-
acest mod și-a constituit identitatea stilistică a acestei perioade de creație, printr-o paletă simplă, alcătuită din alb, negru și câteva griuri colorate reci. Accentele cromatice calde erau rarisime, ele având rolul de a centra vizual compoziția. O dată cu tematica balerinelor, s-au produs transformări importante în abordarea cromatică a compozițiilor. Din anul 2001, cromatica s-a încălzit continuu lăsând loc în structura creației lui a galbenului, roșului și portocaliului. Siluetele balerinelor au fost puse în diferite ipostaze, în atmosfere contemplative
Corneliu Ionescu () [Corola-website/Science/335818_a_337147]
-
având rolul de a centra vizual compoziția. O dată cu tematica balerinelor, s-au produs transformări importante în abordarea cromatică a compozițiilor. Din anul 2001, cromatica s-a încălzit continuu lăsând loc în structura creației lui a galbenului, roșului și portocaliului. Siluetele balerinelor au fost puse în diferite ipostaze, în atmosfere contemplative și grațioase, mai ales în posturi statice, imaginile pe care artistul le-a creat de atunci încoace devenind pentru opera sa cele mai cunoscute din toată activitatea creativă pe care a
Corneliu Ionescu () [Corola-website/Science/335818_a_337147]
-
pentru opera sa cele mai cunoscute din toată activitatea creativă pe care a parcurs-o în întreaga sa carieră. Începând din anul 1989, Corneliu Ionescu a început să fie cunoscut de către iubitorii de artă plastică din România ca fiind pictorul balerinelor. El a fost comparat adesea cu Edgar Degas, și a și devenit un fel de Degas autohton, care fără să ia în considerare riscul căderii în monotonie și manierism, a reușit să-și găsească succesul concentrându-se pe un singur
Corneliu Ionescu () [Corola-website/Science/335818_a_337147]
-
și cu noi posibilități de abordare variate și numeroase, care l-au impus, nu o dată, în fața consumatorului de artă. Începând din anul 1989, Corneliu Ionescu a început să fie cunoscut de către iubitorii de artă plastică din România ca fiind pictorul balerinelor. El a fost comparat adesea cu Edgar Degas, și a și devenit un fel de Degas autohton, care fără să ia în considerare riscul căderii în monotonie și manierism, a reușit să-și găsească succesul concentrându-se pe un singur
Corneliu Ionescu () [Corola-website/Science/335818_a_337147]
-
unui profesor cicălitor și autoritar. Criticul de artă Corneliu Ostahie a identificat asemănările și deosebirile dintre cei doi: Ca urmare a succesului pe care l-a avut în anul 1989 la Galeriile de Artă ale Municipiului București cu lucrările cu balerine, Corneliu Ionescu a înțeles că siluetele feminine pe care le-a introdus până atunci în compozițiile cu naturi statice, tocmai pentru a diversifica tematica, i-au oferit oportunitatea de a-și relansa demersul său artistic. Începând cu precauție și mai
Corneliu Ionescu () [Corola-website/Science/335818_a_337147]
-
demersul său artistic. Începând cu precauție și mai apoi cu multă hotărâre, pictorul a început operațiunea inversă de a scoate obiectele naturilor statice din compoziții și a căutat noi moduri de abordare în reprezentarea personajelor feminine întruchipate de acum, în balerine. A simplificat semnificativ identitatea modelelor feminine, a păstrat în același timp fundalurile neutre și a exploatat efectul de separare al clarobscurului. Începând cu tematica balerinelor, s-au produs transformări importante în abordarea cromatică a compozițiilor. Din anul 2001, cromatica s-
Corneliu Ionescu () [Corola-website/Science/335818_a_337147]
-
și a căutat noi moduri de abordare în reprezentarea personajelor feminine întruchipate de acum, în balerine. A simplificat semnificativ identitatea modelelor feminine, a păstrat în același timp fundalurile neutre și a exploatat efectul de separare al clarobscurului. Începând cu tematica balerinelor, s-au produs transformări importante în abordarea cromatică a compozițiilor. Din anul 2001, cromatica s-a încălzit continuu lăsând loc în structura creației lui Corneliu Ionescu a galbenului, roșului și portocaliului. Siluetele balerinelor au fost puse în diferite ipostaze, în
Corneliu Ionescu () [Corola-website/Science/335818_a_337147]
-
de separare al clarobscurului. Începând cu tematica balerinelor, s-au produs transformări importante în abordarea cromatică a compozițiilor. Din anul 2001, cromatica s-a încălzit continuu lăsând loc în structura creației lui Corneliu Ionescu a galbenului, roșului și portocaliului. Siluetele balerinelor au fost puse în diferite ipostaze, în atmosfere contemplative și grațioase, mai ales în posturi statice, imaginile pe care artistul le-a creat de atunci încoace devenind pentru opera sa cele mai cunoscute din toată activitatea creativă pe care a
Corneliu Ionescu () [Corola-website/Science/335818_a_337147]
-
grațioase, mai ales în posturi statice, imaginile pe care artistul le-a creat de atunci încoace devenind pentru opera sa cele mai cunoscute din toată activitatea creativă pe care a parcurs-o în întreaga sa carieră. Primele lucrări cu tematica balerinelor, Corneliu Ionescu le-a făcut în anul 1989 și le-a expus în luna decembrie în Galeriile de artă ale Municipiului București de pe strada Academiei. Mulți străini aflați în acea vreme în București, au cumpărat toate picturile pe care artistul
Corneliu Ionescu () [Corola-website/Science/335818_a_337147]
-
le-a expus pe simeze. Cererea a fost atât de mare încât l-a determinat pe Ionescu să picteze zi și noapte pentru acoperirea cererii. În acest fel, în opera lui Corneliu Ionescu s-a strecurat așa zisul mit al balerinelor, care în final s-a impus ca o pecete în ceea ce-i privește opera. Din declarațiile sale: „"... Nu ideea în sine de balerine mă pasionează neapărat, ci ideea de frumos, de grație, cum pot, plecând de la aceste forme, să sporesc
Corneliu Ionescu () [Corola-website/Science/335818_a_337147]
-
acoperirea cererii. În acest fel, în opera lui Corneliu Ionescu s-a strecurat așa zisul mit al balerinelor, care în final s-a impus ca o pecete în ceea ce-i privește opera. Din declarațiile sale: „"... Nu ideea în sine de balerine mă pasionează neapărat, ci ideea de frumos, de grație, cum pot, plecând de la aceste forme, să sporesc creativitatea imaginii"”. Dansatoarele sunt surprinse în lucrările sale în diferite ipostaze umane, calde, firești, stând parcă fiecare pe unde poate, în culise, lângă
Corneliu Ionescu () [Corola-website/Science/335818_a_337147]
-
conflictelor care apar în zona figurativului. Privind pictura lui Corneliu Ionescu se vede o abordare modernă cu vizibile tendințe de sinteză și simplificare a formelor, fapt care dă discursului lui o încărcătură spirituală aparte. Fie că pictează un arlechin, o balerină, un peisaj sau o natură statică, efectul pictural este controlat aproape cu minuție didactică. Corneliu Ionescu se poziționează în apropierea pretențiilor burgheze, acolo unde senzualitatea nudului este înlocuită de mișcarea tinerească a formelor feminine pe armonii muzicale. Reprezentarea anatomică este
Corneliu Ionescu () [Corola-website/Science/335818_a_337147]
-
efectul pictural este controlat aproape cu minuție didactică. Corneliu Ionescu se poziționează în apropierea pretențiilor burgheze, acolo unde senzualitatea nudului este înlocuită de mișcarea tinerească a formelor feminine pe armonii muzicale. Reprezentarea anatomică este asemănătoare în timp ce cromatica este complexă. Tema "Balerinelor" cochetează cu seducția frivolă a privitorului avizat, care în final alimentează zelul creativ al artistului ce se definește printr-o pecete stilistică inconfundabilă. Lucrările sale se află în colecții particulare din România, Italia, Franța, Germania, Austria, Suedia, Japonia, Elveția, Canada
Corneliu Ionescu () [Corola-website/Science/335818_a_337147]
-
Navy” împreună cu fratele său. Aici Kiesza a invatat singură să cânte la chitară. Între timp, a participat la „Miss Universe Canada”. Kiesza a luat parte la „Young Canadians”, unde practică dansuri tap și jazz, precum și teatru; A fost instruită că balerina de la o vârstă foarte fragedă, însă la numai 15 ani, o accidentare la genunchi i-a pus capăt carierei. Când aceasta avea 18 ani, divorțul părinților săi a determinat-o să-și scrie primul cântec că o modalitate de a
Kiesza () [Corola-website/Science/332795_a_334124]
-
and Soul, No Comment, No Name, Blondy, Morometzii. A participat în numeroase emisiuni TV ca artist și compozitor al interpreților, fiind totodată realizator de generice. Prezent de zece ori în finala națională Eurovision, mai întâi cu Nicola în1992, cu piesa Balerina, apoi Doar amintiri în 1994, Undeva departe în 1996, I feel good în 1999, I do în 2002. În anul 2003 câștiga selecția cu piesa Don’ț break my heart, interpretată de Nicola, și reprezintă România la Eurovision în Letonia
Mihai Alexandru () [Corola-website/Science/333837_a_335166]
-
-lea. S-a înrolat în armata Prusiei și a devenit comandant al regimentului 6 de cuirasieri. Wilhelm era cunoscut pentru caracterul libertin. În două ocazii Wilhelm a lipsit de la comanda armatei prusace și a cerut-o în căsătorie pe celebra balerină Marie Taglioni; era considerat "oaia neagră" a familiei. Sub presiunea familiei, la 9 decembrie 1865, el s-a căsătorit cu verișoara sa Prințesa Alexandrine a Prusiei, fiica Prințului Albert și a Prințesei Mariana de Orania-Nassau. Fratele mai mare al lui
Wilhelm de Mecklenburg-Schwerin () [Corola-website/Science/333126_a_334455]
-
și măști. Zborul Îngerului Dintre nenumăratele baluri spicuim "Tiepolo", de la Palazzo "Pisani Moretta", transformat într-o „Grădină a placerilor", ce-i drept suprarealista, cu participarea a peste 80 de artiști, în 8 ore de spectacole fanteziste și de acrobație, cu balerine, fauni, costume de rafinată elegantă, în lumina a peste 1.500 de lumânări, inspirat de atmosfera magică a Veneției secolului al XVIII-lea. Bălul cel mai elegant, cu măști și costume, este Bălul Dogilor, produs de Antonia Sauter, considerat unul
Bongiorno, Siora Maschera by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105785_a_107077]
-
15 discuri de Aur și unul de platina Mai toți concurenții au avut costume din catifea, bordoul fiind culoarea serii. Aflată pentru a doua oară pe scena de la Ariston, actrița Virginia Raffaele, după ce anul trecut a imitat-o pe celebra balerina Carla Fracci, a fost aplaudată acum pentru prezență scenica, întruchipând-o pe Sandra Milo, într-un omagiu adus filmului lui Fellini, 8 și jumătate. Se poate imagina istoria muzicii italiene fără Claudio Villa? Nu, nu se poate. Cu siguranta, Villa
Învingătorul ediției Sanremo 2017: Francesco Gabanni by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105794_a_107086]
-
de guvernanții noștri ca fiind singura șansă de a intra în rândul națiunilor evoluate. Avem gigantice personalități culturale cu care ne putem mândri. Pentru ei cultura era nu numai în cărți, ci și în aerul pe care îl respirau. Prim-balerina Alina Cojocaru Cultura nu poate învinge întotdeauna răul, nu elimină sărăcia, ea dovedindu-se de multe ori neputincioasă în fața inegalităților care bântuie lumea de azi, dar poate ajuta spiritul să-i facă față și să cultive în el ideea că
Cu Eminescu deschidem toate porțile spiritului by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105854_a_107146]
-
în contrast cu temperamentul care le însoțea. Fiindcă regina noastră nu este o femeie suavă, ci una energică. Ea poate fi abruptă în reacții, tăioasă în replici, iute în gesturi și plină de un aplomb rebel. Agilitatea sa nu este una de balerină, ci una de felină. Ana a României nu răspunde vieții și lumii, ci le provoacă. Gata mereu să se alăture unei demonstrații de stradă, Regina preferă să călărească decât să brodeze, să meargă cu jeepul sau cu bicicleta în loc să gătească
Majestatea Sa Regina Ana împlinește 92 de ani () [Corola-website/Journalistic/101820_a_103112]
-
ziarist, dacă știți că în consiliile de administrație sau adunările generale ale companiilor cu capital majoritar de stat sunt desemnate rude, amante etc., ați răspuns că nu aveți nimic împotrivă dacă sunt specialiști, dar că "nu se poate numi o balerină în CA la un șantier naval". Și ați adus ca secretar de stat un medic microbiolog, desigur tehnocrat, care să coordoneze activitatea de comerț exterior și relații internaționale. Și l-ați propus și în CA la GDF Suez ("pentru că are
Scrisoare deschisă către Costin Borc: Chiar așa de proști ne credeți? by Crișan Andreescu () [Corola-website/Journalistic/102752_a_104044]
-
m-a avertizat de acum peste 20 de ani că mi-am ales o profesie pe care trebuie să o fac perfect, zilnic, fără să se vadă nimic din problemele personale. „O să fii ca un actor de teatru, ca o balerină la Operă. Pe oameni nu-i interesează ce simți tu în afara scenei. Spectacolul trebuie să fie impecabil" - mi-a explicat clar când i-am transmis entuziasmată că voi prezenta un program de știri. Așa că aștept concediul când vreau sa plâng
Andreea Esca, a clacat: Numai atunci pot să plâng by Cristina Alexandrescu () [Corola-website/Journalistic/101679_a_102971]