2,212 matches
-
trei tipuri în ceea ce privește clivajele politice. Cazurile sloven, ungar și ceh par să reia sistemul de partide din Benelux și Elveția, multipolar în Slovenia și Cehia (aici însă într-o măsură mai moderată), iar în Ungaria bipolar. Polonia, Slovacia și țările baltice resimt încă efectele comunismului și tranziției: clivajul proprietari/muncitori e absent, în schimb fiind prezente celelalte trei clivaje menționate de Rokkan și, mai ales, două clivaje consecutive de la sfârșitul perioadei socialismului real. Anumite sisteme de partide se caracterizează printr-o
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Science/916_a_2424]
-
detonatorul unor activități populare mai importante, al căror rezultat a fost apariția Deșteptării Naționale. Noi relații s-au stabilit intre partidul comunist care era la guvernare și vasta mișcare populară, Frontul Popular Leton. La fel ca în celelalte două republici baltice și în țările Europei Centrale și Orientale, în Letonia începuse un lung proces de negociere între partidul comunist și opoziție 11. În 1988 erau trei forțe politice importante în Letonia: Partidul Comunist Leton (LKP), Frontul Popular Leton (LTF) și Mișcarea
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Science/916_a_2424]
-
1 S.M. Lipset și S. Rokkan, "Introduction", in S.M. Lipset și S. Rokkan (ed.), Party System and Voter Alignments: Cross-National Perspectives, The Free Press, New York, 1967, p. 6. 2 O. Norgaard, cu D. Hindsgaul, L. Johansenn și H. Vilumsen, The Baltic States after Independence, Edward Elgar, Chelentham, 1996. 3 H. Smith-Sivertsen, "Latvia", in Handbook of Political Change in Eastern Europe, 1998, p. 89. 4 J.C. Thomas, The Decline of Ideology in Western Political Parties, Sage Publications, London, 1975. 5A. Pizzorno, "Parties
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Science/916_a_2424]
-
octombrie, 2001, rezultatele urmate de un asterisc sunt sondaje din 1990-1991; toate celelalte sunt sondaje din 1995-1997). Pentru Lituania: harta confesională (R. Žilinkaite și D. Goldenis, "State and Church in Lithuania" in R. Balodis (ed.), State and Church in the baltic states: 2001, Riga, Religia Brivibas Asociacija, 2001, p. 67) și apartenența religioasă (L. Halman, op. cit., p. 74). Pentru Letonia: harta confesională și apartenența religioasă (R. Balodis (ed.), op. cit., p. 16). * Potrivit informațiilor organizațiilor religioase * * Potrivit statisticilor oficiale ale Ministerului de
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Science/916_a_2424]
-
unde Biserica Catolică a apărat identitatea națională poloneză și valorile acesteia pe parcursul împărțirilor teritoriului țării între Rusia, Prusia și Austro Ungaria, pe parcursul războaielor mondiale și comunismului. Biserica Catolică a Lituaniei e cea mai legată de identitatea națională dintre toate țările baltice, dar mișcarea națională lituaniană a avut în mod tradițional o aripă laică și anticlericală. B. Tradițiile monoconfesionale / competitive Identitatea națională slovacă s-a manifestat, ca și în Polonia, prin intermediul Bisericii Catolice. Dar, ca și în cazul Cehiei, au existat momente
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Science/916_a_2424]
-
T. Zarycki, "Politics in the Periphery: Political Cleavages in Poland Interpreted in their Historical and International Context", Europe-Asia Studies, 7, 2000, pp. 858, 860; K. Enstad, "Poland", in F. Aarebrot și T. Knutsen (ed.), Politics and Citizenship on the Eastern Baltic Seaboard. The Structuring of Democratic Politics from North-West Russia to Poland, Kristiansand, Hoyskoleforlaget, 2000, p. 145; P. Mojzes, "Religious Topography of Eastern Europe", Journal of Ecumenical Studies, 1/2, 1999, 7-43, acces la 25 martie 2002, Academic Search Premier Through
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Science/916_a_2424]
-
Topography of Eastern Europe", Journal of Ecumenical Studies, 1/2, 1999, 7-43, acces la 25 martie 2002, Academic Search Premier Through http://www.utlib.ee/ ee/ajakirjad.html. 9 H. Johnston, "Religion and Nationalist Subcultures in the Baltics", Journal of Baltic Studies, 2, 1992, p. 140; J. Anderson, Religion, state and politics in the Soviet Union and successor states, Cambridge University Press, Cambridge, 1994, p. 90. Sub regimul sovietic, adeziunea la catolicism era considerată drept un simbol al identității naționale în
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Science/916_a_2424]
-
Religion, state and politics in the Soviet Union and successor states, Cambridge University Press, Cambridge, 1994, p. 90. Sub regimul sovietic, adeziunea la catolicism era considerată drept un simbol al identității naționale în Lituania. (R. Misiunas și R. Taagepera, The Baltic States, Years of Dependence 1940-1990. Expanded and Updated edition, C. Hurst& Co, London, 1993, p. 254). 10 La sfârșitul secolului XIX cea mai mare parte a intelectualilor lituanieni se formase la universitățile rusești, și, în general, aceștia susțineau ideologia socialistă
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Science/916_a_2424]
-
relationship between State and Church in the Czech Republic, Paper for ECPR 28th Joint Session of Workshops, Copenhagen, 14-19 aprilie 2000, p. 17). 36 P. Landemoen, "Lithuania", in F. Aarebrot și T. Knutsen (ed.), Politics and Citizenship on the Eastern Baltic Seaboard. The structuring of Democratic Politics from North-West Russia to Poland, Kristiansand, Hoyskoleforlaget, 2000, pp. 111, 112, 121. 37 J. Broun, "The Catholic Church After Communism", East-West Church & Ministry Report, 4 (Vara 1996), 2-4, acces la 2 ianuarie 2003, http
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Science/916_a_2424]
-
afirma că această "relicvă de tendințe totalitare" reprezintă o amenințare pentru democrație în aceeași măsură cu fundamentalismul islamic (K. Girnius, op. cit.). 38 K. Girnius, op. cit. 39 J. Novagrockiene, "The Development and Consolidation of the Lithuanian Political Party System", Journal of Baltic Studies, XXXII/2, vara 2001, p. 149. 40 T.D. Clark, "Introduction: The Democratic Consolidation of the Lithuania's State Institutions", Journal of Baltic Studies, XXXII/2, vara 2001, pp. 133-134. 41 F. Aarebrot și T. Knutsen (ed.), Politics and Citizenship
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Science/916_a_2424]
-
Girnius, op. cit. 39 J. Novagrockiene, "The Development and Consolidation of the Lithuanian Political Party System", Journal of Baltic Studies, XXXII/2, vara 2001, p. 149. 40 T.D. Clark, "Introduction: The Democratic Consolidation of the Lithuania's State Institutions", Journal of Baltic Studies, XXXII/2, vara 2001, pp. 133-134. 41 F. Aarebrot și T. Knutsen (ed.), Politics and Citizenship on the Eastern Baltic Seaboard. The structuring of Democratic Politics from North-West Russia to Poland, Kristiansand, Hoyskoleforlaget, Nordic Academic Press, 2000, p. 311
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Science/916_a_2424]
-
vara 2001, p. 149. 40 T.D. Clark, "Introduction: The Democratic Consolidation of the Lithuania's State Institutions", Journal of Baltic Studies, XXXII/2, vara 2001, pp. 133-134. 41 F. Aarebrot și T. Knutsen (ed.), Politics and Citizenship on the Eastern Baltic Seaboard. The structuring of Democratic Politics from North-West Russia to Poland, Kristiansand, Hoyskoleforlaget, Nordic Academic Press, 2000, p. 311. 42 K. Girnius, op. cit. 43 J. Luxmoore, "Latvia's archbishop hopes protest will prompt government re-think", Ecumenical News International, 1 decembrie
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Science/916_a_2424]
-
45 O cercetare asupra formării clivajelor conform alegerilor parlamentare din 1999 în Estonia a scos în evidență șase clivaje, însă nici un clivaj religios (B. Grofman, E. Mikkel și R. Taagepera, "Fission and Fusion of Parties in estonia, 1987-1999", Journal of baltic Studies, 4, 2000, p. 348). Principalele linii de despărțire sunt cea etnică, cea de tipul urban/ rural și cea socio-economică (F. Aarebrot și T. Knutsen (ed.), op. cit. P. 309; B. Grofman, E. Mikkel și R. Taagepera, "Fission and Fusion of
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Science/916_a_2424]
-
linii de despărțire sunt cea etnică, cea de tipul urban/ rural și cea socio-economică (F. Aarebrot și T. Knutsen (ed.), op. cit. P. 309; B. Grofman, E. Mikkel și R. Taagepera, "Fission and Fusion of Parties in Estonia, 1987-1999", Journal of Baltic Studies, 4, 2000, p. 60). 46 Potrivit spuselor premierului Mart Siiman în 1998 ("Riik on alati valmis konstruktiivseks koostööks kirikuga", Eesti Kirik, 1 iulie 1998). Următorul premier, Mart Laar, a avut propuneri similare (Tiiu Pikkur, "Kirik on kutsutud teenima inimest
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Science/916_a_2424]
-
putem să presupunem că aceste categorii indică adevăratul nivel al neliniștii dintr-o societate. Guvernele dictatoriale din lumea întreagă înăbușesc exprimarea neliniștii. Existența acesteia a fost demonstrată de crizele din Germania de Est, Cehoslovacia, Polonia, Ungaria, România și din statele baltice din 1989-1990. Prin compararea diverșilor indicatori dintr-un index, semnificația sociologică a diferitelor date statistice poate fi întărită. Prea adesea indicatori izolați sunt încă tratați prin metode statistice complexe, chiar și atunci când o prelucrare statistică simplă a acestor indicatori ar
Comparaţii şi explicaţii în ştiinţa politică şi sociologie by Mattei Dogan [Corola-publishinghouse/Science/918_a_2426]
-
10 centrale europene nou-înființate. Centrele europene ale G.P.U. au fost identificate în Paris, Stockholm, Salonic, Praga, Amsterdam, Luxemburg, Zürich, Geneva și Viena. Trei dintre acestea reprezentau centre de spionaj pentru țări sau regiuni aflate în vecinătate: Helsinki pentru țările baltice, Salonic pentru Peninsula Balcanică și Praga pentru Polonia, Ungaria România și Italia. Sarcinile primite de agenții sovietici au vizat atât supravegherea propriilor reprezentanțe diplomatice, cât și combaterea dușmanilor U.R.S.S. în străinătate. Printre cei din urmă se numărau emigranții ruși
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
politico-economic. Frontul de Est, cel mai important, atât din punct de vedere al securității naționale cât și din punct de vedere al întinderii teritoriului aflat în zona de responsabilitate a cuprins: - Biroul 1 - U.R.S.S.; - Biroul 2 - Polonia și țările baltice; - Biroul 3 - China, Japonia și Manciuria; - Biroul 4 - politico-economic. În scopul verificării datelor obținute prin agentura Fronturilor, conducerea Serviciului a antamat diferiți agenți, în general persoane cu funcții oficiale în străinătate, care au fost instruite și au primit sarcini informative
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
necesar că suveranitatea și independentă unor state să fie respectată. Ne exprimăm sprijinul pentru eforturile statelor participante la C.S.C.E. de a înlătura, pe cale pașnică, prin negocieri, problemele moștenite din trecut, cum ar fi staționarea forțelor armate străine pe teritoriile statelor baltice, fără consimțămîntul necesar al acestor țări. De aceea, în conformitate cu principiile de bază ale dreptului internațional și pentru a preveni orice posibil conflict, adresăm un apel statelor participante să încheie, fără întîrziere, acorduri bilaterale adecvate, inclusiv grafice, pentru o retragere în
DECLARAŢIE din 9-11 iulie 1992. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/121353_a_122682]
-
și pentru a preveni orice posibil conflict, adresăm un apel statelor participante să încheie, fără întîrziere, acorduri bilaterale adecvate, inclusiv grafice, pentru o retragere în scurt timp, în ordine și completă, a unor astfel de trupe străine de pe teritoriile statelor baltice. 16. Degradarea mediului înconjurător ne amenință pe toți de mulți ani. Pericolul accidentelor nucleare constituie o preocupare presantă. De asemenea, în mai multe zone ale C.S.C.E. există pericole pentru mediul înconjurător ca urmare a activităților industriei de apărare. 17. Actuala
DECLARAŢIE din 9-11 iulie 1992. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/121353_a_122682]
-
Articolul 2 Sediul legal Organizația are sediul legal în Budapesta (1051 Budapesta V., Roosevelt ter 7-8 Lanchid Irodahaz), Ungaria. Articolul 3 Teritoriul de operare Teritoriul pe care operează Organizația este Europa și, în special, țările central- si est-europene și țările baltice. Articolul 4 Dată înființării Înființarea Organizației s-a hotărât în cursul celei de-a treia Conferințe a administrațiilor fiscale din țările est- si central-europene și din țările baltice, desfășurată la Varșovia la 30 octombrie 1996. Articolul 5 Durată și clauzele
ORDONANTA nr. 33 din 30 ianuarie 1998 pentru aderarea României la Statutul Organizaţiei Intereuropene a Administraţiilor Fiscale, adoptat la Casta Papiernicka, Slovacia, la 29 septembrie 1997. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/120192_a_121521]
-
Organizația este Europa și, în special, țările central- si est-europene și țările baltice. Articolul 4 Dată înființării Înființarea Organizației s-a hotărât în cursul celei de-a treia Conferințe a administrațiilor fiscale din țările est- si central-europene și din țările baltice, desfășurată la Varșovia la 30 octombrie 1996. Articolul 5 Durată și clauzele pentru dizolvare 5.1. Organizația are durată nelimitată. 5.2. Organizația poate fi dizolvată printr-o rezoluție adoptată de o adunare generală sau extraordinară, cu o majoritate de
ORDONANTA nr. 33 din 30 ianuarie 1998 pentru aderarea României la Statutul Organizaţiei Intereuropene a Administraţiilor Fiscale, adoptat la Casta Papiernicka, Slovacia, la 29 septembrie 1997. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/120192_a_121521]
-
cazul dizolvării, toate proprietățile Organizației vor fi transferate unei alte organizații cu obiective similare. Articolul 6 Prima zi de functionare 1 martie 1997. Articolul 7 Jurisdicția Organizației Jurisdicția Organizației este Europa și, în special, țările est- si central-europene și țările baltice. Articolul 8 Limba oficială a Organizației Organizația își desfășoară lucrările în limba engleză. Articolul 9 Personalitatea juridică Pentru a-și exercita funcțiile și a-și îndeplini scopul, Organizația are, pe teritoriul Republicii Ungaria, personalitate juridică cu capacitate deplină de a
ORDONANTA nr. 33 din 30 ianuarie 1998 pentru aderarea României la Statutul Organizaţiei Intereuropene a Administraţiilor Fiscale, adoptat la Casta Papiernicka, Slovacia, la 29 septembrie 1997. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/120192_a_121521]
-
servicii speciale de natură semnificativă, care pot fi solicitate de membri. Articolul 11 Scopul Organizației 11.1. Misiunea Organizației este de a oferi un forum care să-i asiste pe membrii săi din țările central- si est-europene și din țările baltice în procesul de îmbunătățire a activității administrației fiscale, în funcție de necesitățile fiecărei țări membre. 11.2. În îndeplinirea obiectivelor sale majore, Organizația încearcă: a) să îmbunătățească gradul de conformare fiscală și încasarea impozitelor și să acorde asistență membrilor prin schimb de
ORDONANTA nr. 33 din 30 ianuarie 1998 pentru aderarea României la Statutul Organizaţiei Intereuropene a Administraţiilor Fiscale, adoptat la Casta Papiernicka, Slovacia, la 29 septembrie 1997. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/120192_a_121521]
-
membru al Organizației Articolul 12 Obținerea calității de membru 12.1. Membrii fondatori ai Organizației sunt administrațiile fiscale ale țărilor care au participat la cea de-a treia Conferință a administrațiilor fiscale din țările central- si est-europene și din țările baltice, desfășurată la Varșovia la 30 octombrie 1996, si care și-au confirmat înregistrarea în Organizație la conferința sau în termen de 6 luni de la încheierea acesteia. 12.2. Membrii plini, denumiți în continuare membri, ai Organizației sunt administrațiile fiscale ale
ORDONANTA nr. 33 din 30 ianuarie 1998 pentru aderarea României la Statutul Organizaţiei Intereuropene a Administraţiilor Fiscale, adoptat la Casta Papiernicka, Slovacia, la 29 septembrie 1997. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/120192_a_121521]
-
altor țări care sunt invitate sau solicită admiterea la Organizație și a caror solicitare este acceptată de adunarea generală. 12.3. Adunarea generală poate accepta ca membri asociați administrațiile fiscale ale țărilor (altele decât țările central- si est-europene și țările baltice) care solicită să fie astfel de membri și ale căror solicitări sunt aprobate de Consiliul executiv. 12.4. Autoritatea guvernamentală în drept din fiecare țară desemnează persoanele cu funcții executive din administrația fiscală proprie, care vor participa la adunarea generală
ORDONANTA nr. 33 din 30 ianuarie 1998 pentru aderarea României la Statutul Organizaţiei Intereuropene a Administraţiilor Fiscale, adoptat la Casta Papiernicka, Slovacia, la 29 septembrie 1997. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/120192_a_121521]