2,181 matches
-
Kahn, Christine Manigand, op. cit., p. 70. 22 Christophe Degryse, op. cit., pp. 987-989. 23 Idem, pp. 230-231. 24 Cooperation Politique Europeenne (C.P.E.), Office des Publications Officielles des Comunautes europeennes, Bruxelles Luxembourg, 1988, p. 2. 25 Christophe Degryse, op. cit., p. 13. 26 Barbara Delcourt, Théories de la sécurité, Université Libre de Bruxelles, 2008, p. 2. 27 Idem. 28 Jean-Benoît Pilet, Introduction à la recherche en sciences politiques, Université Libre de Bruxelles, 2009, p. 43. 29 Idem, p.52. 30 Eric Remacle, Histoire des relations
Euroarmata şi apărarea României. Analiză de epistemologie constructivistă privind politica de securitate şi apărare comună a Uniunii Europene by Constantin Manolache () [Corola-publishinghouse/Science/1432_a_2674]
-
60 Raymond Aron, Daniel Lerner, La Querelle de la CED. Essais d'analyse sociologique, A. Colin, Paris, 1956. 61 Pierre Gerbet, La construction de l'Europe, Imprimerie Nationale Editions, Paris, 1994, p. 65. 62 Valérie Peclow, "Consiliul și managementul crizelor", în Barbara Delcourt, Marta Martinelli, Emmanuel Klimis, L'Union européenne et la gestion de crises, Institut d'Etudes Européennes, Editions de l'Université de Bruxelles, 2008, p. 26. 63 H. Muller, "Terrorisme; proliferation: une approche européenne de la menace" , Cahiers de Chaillot, 58
Euroarmata şi apărarea României. Analiză de epistemologie constructivistă privind politica de securitate şi apărare comună a Uniunii Europene by Constantin Manolache () [Corola-publishinghouse/Science/1432_a_2674]
-
newsletter, European Security and Defence Policy, op. cit., p. 43. 111 Richard Gowan, "ESDP and the United Nations", în Giovanni Grevi, Damien Helly, Daniel Keohane, op. cit., p. 117. 112 Thierry Tardy, "UE și ONU: parteneriat în managementul civil al crizelor", în Barbara Delcourt, Marta Martinelli, Emmanuel Klimis, L'Union européenne et la gestion de crises, Institut d'Etudes Européennes, Editions de l'Université de Bruxelles, 2008, pp. 160-169. 113 Kenneth Oye, Cooperation under Anarchy, Princeton University Press, 1986, pp. 228-232. 114 Union
Euroarmata şi apărarea României. Analiză de epistemologie constructivistă privind politica de securitate şi apărare comună a Uniunii Europene by Constantin Manolache () [Corola-publishinghouse/Science/1432_a_2674]
-
of Multilateralism, Communication of the Commission to the Council and European Parliament, COM (2003) 526 final, 10 septembrie 2010. 17 A Safer Europe in a Better World. European Security Strategy, idem, p. 13. 18 Sven Biscop, op. cit., p. 22. 19 Barbara Delcourt, Eric Remacle, "Global governance: a challenge for common foreign and security policy and European security and defence policy", în Mario Telo, The European Union and Global Governance, Routledge, Garnet series, London and New York, 2009, p. 237. 20 Idem, p.
Euroarmata şi apărarea României. Analiză de epistemologie constructivistă privind politica de securitate şi apărare comună a Uniunii Europene by Constantin Manolache () [Corola-publishinghouse/Science/1432_a_2674]
-
Routledge, London, 2012, p. 1. 31 Sven Biscop, Un Haut Représentant a besoin d'une Grande Stratégie, l'Institut Egmont, Bruxelles, 2010, p. 1, disponibil on-line la adresa http://www.alliancegeostrategiq U.E..org/2010/01/06/un-haut-representant-a-besoin-d%E2%80%99une-grande-strategie/ 32 Barbara Delcourt, Marta Martinelli, Emmanuel Klimis, L'Union européenne et la gestion de crises, Institut d'Etudes Européennes, Editions de l'Université de Bruxelles, 2008, p. 68. 33 Jolyon Howorth, Sven Biscop, Bastian Giegerich, Europe: A Time for a Strategy, Egmont
Euroarmata şi apărarea României. Analiză de epistemologie constructivistă privind politica de securitate şi apărare comună a Uniunii Europene by Constantin Manolache () [Corola-publishinghouse/Science/1432_a_2674]
-
respins masiv perspectiva unei redeschideri imediate a negocierilor de adeziune la Uniunea Europeană. 1 Sorin Bocancea, Instituții și politici publice în Uniunea Europeană, Editura Cantes, Iași, 2004, p. 9. 2 Gerrard Quille, "Locul Parlamentului European în procesul de management al crizelor" în Barbara Delcourt, Marta Martinelli, Emmanuel Klimis, op. cit., p. 68. 3 Expresia Parlament European a fost consacrată de Actul Unic European. Tratatul C.E. vorbea despre reprezentanții popoarelor Statelor reuniți în Comunitate. Dar, pe parcursul timpului, șefii de stat și de guvern au decis
Euroarmata şi apărarea României. Analiză de epistemologie constructivistă privind politica de securitate şi apărare comună a Uniunii Europene by Constantin Manolache () [Corola-publishinghouse/Science/1432_a_2674]
-
15. 55 Thierry Tardy, op. cit., p. 17. 56 Idem. 57 Marie-Claude Smouts, Dario Battistella, Pascal Venesson, op. cit., pp. 68-69. 58 Conseil de l'Union Europeénne, Civil-Military Coordination, doc. 12307/02, 24 septembre 2002, p. 4. 59 Marta Martinelli, "Prolegomene", în Barbara Delcourt, Marta Martinelli, Emmanuel Klimis, op. cit., p. 13. 60 Ronald Fisher, Loraleigh Keashley, "The potential complementarity of mediation and consultation within a contingency model of third party intervention", Journal of Peace Research, 1991, 28/1, pp. 29-42. 61 Opérations de
Euroarmata şi apărarea României. Analiză de epistemologie constructivistă privind politica de securitate şi apărare comună a Uniunii Europene by Constantin Manolache () [Corola-publishinghouse/Science/1432_a_2674]
-
5, 2006. 81 Thierry Tardy, op. cit., p. 9. 82 Idem, p. 10. 83 Johan Galtung, Journal of Peace Research, vol. 1, no. 1, 1964. 84 Sami Makki, "Mizele integrării civilo-militare: dinamici transatlantice de militarizare, umanitare și incertitudini europene" în în Barbara Delcourt, Marta Martinelli, Emmanuel Klimis, op. cit., pp. 201-202. 85 Printre fondatorii revistei figurează Kenneth Boulding, Johan Galtung, John Burton. 86 Tom Woodhouse, Oliver Ramsbotham, Peacekeeping and conflict resolution, Cass, London, 2000., pp. 21-22. 87 Oliver Richmond, The transformation of peace
Euroarmata şi apărarea României. Analiză de epistemologie constructivistă privind politica de securitate şi apărare comună a Uniunii Europene by Constantin Manolache () [Corola-publishinghouse/Science/1432_a_2674]
-
Europene, Summitul de la Laeken, 14-15 decembrie, paragraful 6. 100 Antonio Missiroli, "ESDP: how it works", în N. Gnesotto, EU Security and defence policy. The first five years (1999-2004), Paris, European Union Institut for Security Studies (EUISS), 2004, pp. 35-39. 101 Barbara Delcourt, Marta Martinelli, Emmanuel Klimis, op. cit., p. 21. 102 Jean-Paul Perruche, New Impetus for European Security and Defence taking a realistic approach, Conferință operații E.S.D.P., Berlin, 2009, pp. 1-3. disponibil on-line la adresa http://www.daten.euro-defence.eu/2009/perruche.pdf
Euroarmata şi apărarea României. Analiză de epistemologie constructivistă privind politica de securitate şi apărare comună a Uniunii Europene by Constantin Manolache () [Corola-publishinghouse/Science/1432_a_2674]
-
întreprindere americană structurată pe numeroase niveluri ierarhice (Hall și Nougaim, 1968) angajații dau dovadă de o nevoie de reușită tot mai puternică, fiind prezentă chiar și în rândul celor care au beneficiat de numeroase promovări. Într-un alt studiu al Barbarei Goebel și al lui Dolores Brown (1981), subiecții ce aparțineau unor segmente de vârstă diferite (între 9 și 80 de ani) trebuie să clasifice nevoile în ordinea importanței; am putea crede că nivelurile inferioare ale nevoilor vor fi în general
Experimente de psihologie pentru dezvoltarea personală by Alain Lieury () [Corola-publishinghouse/Science/1974_a_3299]
-
Feminism înseamnă credința că ceea ce numim cunoaștere a fost scrisă despre, de către și pentru bărbați, precum și corolarul: toate școlile de cunoaștere trebuie să fie reexaminate și înțelese astfel încât să poată fi dezvăluită măsura în care ele ignoră sau distorsionează genul” (Barbara Arneilxe "„Arneil,Barbara", 1999, p. 3). În spațiul românesc, feminismul și-a făcut apariția încă din prima jumătate a secolului al XIX-lea (1815)36, dezvoltându-se în concordanță cu cel din alte țări europene, dar și cu realitățile culturale
Drumul către autonomie: teorii politice feministe by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Science/1944_a_3269]
-
că ceea ce numim cunoaștere a fost scrisă despre, de către și pentru bărbați, precum și corolarul: toate școlile de cunoaștere trebuie să fie reexaminate și înțelese astfel încât să poată fi dezvăluită măsura în care ele ignoră sau distorsionează genul” (Barbara Arneilxe "„Arneil,Barbara", 1999, p. 3). În spațiul românesc, feminismul și-a făcut apariția încă din prima jumătate a secolului al XIX-lea (1815)36, dezvoltându-se în concordanță cu cel din alte țări europene, dar și cu realitățile culturale, sociale și politice
Drumul către autonomie: teorii politice feministe by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Science/1944_a_3269]
-
vizibilă a condiției femeilor în consecința eforturilor mișcărilor și teoriilor feministexe "„feminist". - Agenda nouă a feminismului se direcționează spre înțelegerea culturii populare și a limbajului. - Stilul de viață postfeminist este produsul independenței economice și sexuale a femeilor (vezi Arneilxe "„Arneil,Barbara", Barbara, 1999, capitolul 7). Feministele consideră că propaganda „postfeministă”, intens mediatizată de altfel, este o trădare a eforturilor lor din ultimii treizeci de ani, o reacție devastatoare, o pierdere a câștigurilor obținute atunci, o „aruncare înapoi, într-o eră prefeministă
Drumul către autonomie: teorii politice feministe by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Science/1944_a_3269]
-
a condiției femeilor în consecința eforturilor mișcărilor și teoriilor feministexe "„feminist". - Agenda nouă a feminismului se direcționează spre înțelegerea culturii populare și a limbajului. - Stilul de viață postfeminist este produsul independenței economice și sexuale a femeilor (vezi Arneilxe "„Arneil,Barbara", Barbara, 1999, capitolul 7). Feministele consideră că propaganda „postfeministă”, intens mediatizată de altfel, este o trădare a eforturilor lor din ultimii treizeci de ani, o reacție devastatoare, o pierdere a câștigurilor obținute atunci, o „aruncare înapoi, într-o eră prefeministă” (Tania
Drumul către autonomie: teorii politice feministe by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Science/1944_a_3269]
-
situate în contexte sociale și politice particulare. În 1995 apar două cărți: Listen Up: Voice from the Next Feminist Generation (ed. Rebeca Walker, Anchor Books, New York) și To Be Real: Telling the Truth and Changing the Face of Feminism (ed. Barbara Findlen, Seal Press, Seattle) și un număr întreg din revista de filosofie feministăxe "„feministă" Hypatiaxe "„Hypatia" (1997), dedicat posibilității unui nou val. Conținutul principal al agendei valului al III-lea este dat de următoarele caraceristici: - Sunt acceptate pluralismul și hibridizarea
Drumul către autonomie: teorii politice feministe by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Science/1944_a_3269]
-
o nouă „generație politicăxe "„generație politică"” (numită Generația X), în contextul căreia nu vârsta contează, nici vechile granițe statale, ci mai degrabă relevanța experiențelor asemănătoare, formate în cadre de istorie asemănătoare, apropiindu-se mai semnificativ de abordările multiculturaliste (Arneilxe "„Arneil,Barbara", 1999). Internalizând în mod particular achizițiile feminismului radical, feminismul valului al treilea reprezintă o celebrare a diferențelor, a alterității, a legăturii femeilor cu naturaxe "„natură" și sfera privatăxe "„sferaprivată". Scopul unui asemenea demers nu este îndepărtarea femeilor de sfera publicăxe
Drumul către autonomie: teorii politice feministe by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Science/1944_a_3269]
-
feminist" voi rezuma caracteristicile fundamentale ale liberalismului și felul în care caracteristicile concură sau nu la un liberalismxe "„liberalism" care asigură și drepturile femeilor, respectiv la criticile feministexe "„feminist" ale liberalismului (vezi și Rosemarie Tongxe "„Tong,Rosemarie", 1989, capitolul I, Barbara Arneilxe "„Arneil,Barbara", 1999, capitolul V). a. Individul este liber și rațional, capabil să facă alegeri coerente cu propriul interes. Capacitatea de raționare distinge oamenii de animale și este fundamentul exercitării cetățeniei. Animalele pot să fie sociale, dar nu politice
Drumul către autonomie: teorii politice feministe by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Science/1944_a_3269]
-
caracteristicile fundamentale ale liberalismului și felul în care caracteristicile concură sau nu la un liberalismxe "„liberalism" care asigură și drepturile femeilor, respectiv la criticile feministexe "„feminist" ale liberalismului (vezi și Rosemarie Tongxe "„Tong,Rosemarie", 1989, capitolul I, Barbara Arneilxe "„Arneil,Barbara", 1999, capitolul V). a. Individul este liber și rațional, capabil să facă alegeri coerente cu propriul interes. Capacitatea de raționare distinge oamenii de animale și este fundamentul exercitării cetățeniei. Animalele pot să fie sociale, dar nu politice (omul este zoon
Drumul către autonomie: teorii politice feministe by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Science/1944_a_3269]
-
echilibrului de gen la angajare și promovare, până când egalitatea de jure va deveni egalitatexe "„egalitate" de facto. Educația preferată de către feminismul liberal este cea androginăxe "„androgin". Patternul tradițional (în țările anglo-saxone de exemplu, vezi Tongxe "„Tong,Rosemarie", 1989, Arneilxe "„Arneil,Barbara", 1999) este ca băieții să fie educați spre raționalitatexe "„raționalitate", ambiție, independență, iar fetele, spre sensibilitate, grijăxe "„grijă" și dependență. În România actuală, de exemplu, valorile educaționale actuale nu diferă prea mult în termeni de gen, dar diferă de cele
Drumul către autonomie: teorii politice feministe by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Science/1944_a_3269]
-
Așa-numita muncă „din dragoste” este de fapt munca gratuită. Tot ce facem în afara unui câștig material este interpretat ca fiind făcut din plăcere sau de drag, sau din autosacrificiuxe "„autosacrificiu" voluntar. Din perspectiva altor feministexe "„feminist" marxiste (de exemplu, Barbara Bergmannxe "„Bergmann,Barbara", 1986), salarizarea pentru munci casnice este și imposibilă, și indezirabilă ca strategie de eliberare a femeilor, aceasta neînsemnând decât o nouă taxă pe care statulxe "„stat" ar percepe-o, inclusiv de la femeile angajate, ceea ce ar încuraja femeile
Drumul către autonomie: teorii politice feministe by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Science/1944_a_3269]
-
din dragoste” este de fapt munca gratuită. Tot ce facem în afara unui câștig material este interpretat ca fiind făcut din plăcere sau de drag, sau din autosacrificiuxe "„autosacrificiu" voluntar. Din perspectiva altor feministexe "„feminist" marxiste (de exemplu, Barbara Bergmannxe "„Bergmann,Barbara", 1986), salarizarea pentru munci casnice este și imposibilă, și indezirabilă ca strategie de eliberare a femeilor, aceasta neînsemnând decât o nouă taxă pe care statulxe "„stat" ar percepe-o, inclusiv de la femeile angajate, ceea ce ar încuraja femeile să rămână casnice
Drumul către autonomie: teorii politice feministe by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Science/1944_a_3269]
-
Proletari din toate țările, uniți-vă!”). Viețile femeilor sunt individualizate și circumscrise sferei politic neinteresante. Doar în teoria politicăxe "„teoriepolitică" feministăxe "„feministă" marxistă este dezvoltată ideea unui spirit de solidaritatexe "„solidaritate" între femei, o suroritatexe "„suroritate" femeiască (vezi Arneilxe "„Arneil,Barbara", 1999, p. 42). Una dintre criticile pertinente ale marxismxe "„marxism"ului feminist este făcută din perspectivă comunitariană de către Jean Betke Elshtainxe "„Elshtain,JeanBetke" în lucrarea Public Man, Private Woman. Women in Social and Political Thought. Ea susține că familiaxe "„familie
Drumul către autonomie: teorii politice feministe by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Science/1944_a_3269]
-
ori, întoarcerea la o politică și mai patriarhală. 3.3. Critici ale feminismului comunitariantc "3.3. Critici ale feminismului comunitarian" Comunitarienii susțin că sinele este mai degrabă produs decât generator de realitate socială. În acest caz, se întreabă Arneilxe "„Arneil,Barbara" (1999, p. 148), cum poate cineva fără statut ontologic în afara relațiilor sociale care îl constituie să critice și să vrea să schimbe cultura în care s-a format? Femeile născute într-o culturăxe "„cultură" sexistă și patriarhală ar fi pur
Drumul către autonomie: teorii politice feministe by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Science/1944_a_3269]
-
prin legislație, în procesul de implementare a acquis-ului comunitarxe "„acquiscomunitar", sau implicit prin diferite politici ale organismelor internaționale și prin diferitele transformări generate de trecerea spre o economie de piață. Există suficiente date (vezi Corrinxe "„Corrin,Chris", 1992, Einhornxe "„Einhorn,Barbara", 1993, Funkxe "„Funk,Nanette", Mullerxe "„Muller,Magda", 1993, Verderyxe "„Verdery,Katherine", 1994, 1996, Nicolaescu, 1996, Rennexe "„Renne,Tanjia", 1997, Miroiu, 1998, 1999, Popescuxe "„Popescu,Liliana", 1999, Galxe "„Gal,Susan" și Kligmanxe "„Kligman,Gail", 2000, Weberxe "„Weber,Renate" și Watson, 2000
Drumul către autonomie: teorii politice feministe by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Science/1944_a_3269]
-
măsură și la feminism. Lozinci de felul: «Suroritatexe "„suroritate"a este globală!» ne sună în urechi foarte asemănător cu lozinca marxistă: «Proletari din toate țările, uniți-vă!» și, pur și simplu, ne par suspecte” (Siklovaxe "„Siklova,Jirina", în Einhornxe "„Einhorn,Barbara", 1993, p. 182). În afara acestor analogii, există și o jenă cultivată și în ideea că feminismul este un atentat la putereaxe "„putere" și autoritatea bărbătească, iar femeile, adevăratele femei (cele care își asumă diferența), nu vor putereaxe "„putere" în chipurile
Drumul către autonomie: teorii politice feministe by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Science/1944_a_3269]