1,331 matches
-
-ului (mișcarea de eliberare a poporului italian), carbonar. După înfrângerea revoluției (1849) a emigrat, ajungând în cele din urmă în Anglia. Domingo Faustino Sarmiento (1811-1888), scriitor și om politic argentinian, cunoscut prin capodopera sa, romanul istoric Facundo o Civilización y Barbarie, 1845 (trad. rom. de Paul Teodorescu, ELU, București, 1967). Alfondo al XIII-lea, rege al Spaniei (1886-1931, până în 1902 sub regența mamei sale María Cristina), a încurajat instaurarea dictaturii lui Primo de Rivera; detronat de revoluția din 1931; moare la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1900_a_3225]
-
Dramaturg naturalist uruguayan (1875-1910), autor de drame și comedii, dar și de zarzuelas (operete) și sainetes (comedii Într-un act). Sarmiento, Domingo Faustino. Scriitor (1811-1888) și fost președinte al Argentinei (1868-1874), autor al romanelor Facundo (capodopera sa) și Civilización y barbarie (Civilizație și barbarie). A călătorit În Europa, unde i-a cunoscut pe Honoré de Balzac și George Sand. Proza viguroasă și analiza ascuțită a societății hispano-americane a epocii l-au consacrat ca pe un precursor al marelui roman latino-american. Sastre
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]
-
1875-1910), autor de drame și comedii, dar și de zarzuelas (operete) și sainetes (comedii Într-un act). Sarmiento, Domingo Faustino. Scriitor (1811-1888) și fost președinte al Argentinei (1868-1874), autor al romanelor Facundo (capodopera sa) și Civilización y barbarie (Civilizație și barbarie). A călătorit În Europa, unde i-a cunoscut pe Honoré de Balzac și George Sand. Proza viguroasă și analiza ascuțită a societății hispano-americane a epocii l-au consacrat ca pe un precursor al marelui roman latino-american. Sastre, Marcos. Scriitor și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]
-
cît o avem, cu tot ce reprezintă, adică: eleganță, rațiune și o mare frumusețe, atunci merită să ne batem. Nu crezi? — De asta sîntem În război? zise Julia. — Dar tu de ce crezi? — Cred că e vorba despre pasiunea noastră pentru barbarie, nu pentru frumusețe. Cred că spiritul care a fost pus În construcția catedralei s-a dovedit a fi prea subțire - ca o foiță de aur, și acum e dat la o parte, se desprinde. Dacă nu ne-a făcut să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2284_a_3609]
-
cu har în misiunea lor. 30. Prin aceste sentimente și prin aceste obiceiuri ale Clerului a triumfat Religia Crucii înaintea tiranilor și a ereticilor, iar Mai-Marele său nevăzut i-a destinat o altă victorie nu mai puțin frumoasă asupra violentelor barbarii. După cum am spus mai sus, prin trimiterea barbarilor din nord să distrugă vechea societate, pentru a demonstra lumii forța cuvîntului lui Cristos, care supraviețuiește distrugerii imperiilor și tuturor lucrărilor omului, și faptul că merită să li se redea viața și
Cele cinci plăgi ale sfintei biserici by Antonio Rosmini [Corola-publishinghouse/Administrative/912_a_2420]
-
el era învățătorul lui Israel, acea conștiință care făcea să crească inima Episcopilor, fie pentru că rămînea oprimată activitatea sa intelectuală de lamentabilele împrejurări ale vremurilor, care erau pline de măceluri, de devastări și de nenorociri. Odată încetate invaziile și așezați barbarii în ținuturile cucerite, noii învățători începură să compună și ei cărți în care se reflecta caracterul condiției lor; și, așadar, vechii Episcopi reușiră cu o autoritate mai mică, o măreție în ceea ce spuneau și o siguranță în gîndire, în vreme ce slujitorii
Cele cinci plăgi ale sfintei biserici by Antonio Rosmini [Corola-publishinghouse/Administrative/912_a_2420]
-
fie temperată și aproape contrabalansată de umilința pe care elementul uman al aceleiași Bisericii i l-a fost încredințat, pentru ca tot binele să-i fie atribuit lui Dumnezeu și lui Cristos și nu omului. Atunci cînd Dumnezeu a îngăduit ca barbarii cuceritori însărcinați cu marea poruncă a distrugerii Imperiului Roman și puși în mișcare, fără să-și dea seama, pentru a deveni ucenici ai Bisericii, a fost introdus Feudalismul care a sfîrșit prin stingerea libertății aceleiași Bisericii, de unde au provenit toate
Cele cinci plăgi ale sfintei biserici by Antonio Rosmini [Corola-publishinghouse/Administrative/912_a_2420]
-
lor se numeau, așadar, mănăstiri. Eu consider că mănăstirile se înscriu printre principalele mijloace de care s-a servit Providența pentru a păstra Religia în cele mai frămîntate timpuri. Acestea erau refugiile doctrinei și ale pietății, în vreme ce ignoranța, viciul și barbariile inundau restul lumii. În cadrul lor se urma străvechea tradiție de oficiere a serviciilor divine, în practica virtuților creștine ale căror pilde îndemnau tinerii să ducă viața pe care o duceau și cei din vechime. Aici erau păstrate cărțile de secole
Cele cinci plăgi ale sfintei biserici by Antonio Rosmini [Corola-publishinghouse/Administrative/912_a_2420]
-
se ocupe de afacerile seculare, împotriva propriei lor voințe. Un renumit istoric ne indică un alt motiv pe care îl putem adăuga acelora deja menționate: "Romanii aveau cel mai mare dispreț și cea mai mare antipatie împotriva acelor noi domni (barbarii) care, dincolo de grosolănia și ferocitatea lor firești, erau toți păgîni și eretici. Dimpotrivă, în rîndul popoarelor a crescut credința și respectul față de Episcopii care erau toți romani și, adesea, persoane din rîndul celor nobili și al celor mai bogați". La
Cele cinci plăgi ale sfintei biserici by Antonio Rosmini [Corola-publishinghouse/Administrative/912_a_2420]
-
ochi de smarald și cu blăni lânoase, purtate acum în smocuri de păr, în care se bătuciseră scaieții Bărăganului: din tufișurile spinoase de trandafiri sălbăticiți și de rugi de smeură le pândeau haite de câini comunitari, care se multiplicaseră în barbarie, după ce politica trecutei stăpâniri dărâmase satele vecine, silindu-i pe țăranii din Bărăgan să se mute în blocuri scălâmbe și înghesuite, lăsându-și javrele să socializeze în grupuri flămânde și din ce în ce mai numeroase. Adaptarea la mediu înarmă pisicile cu noi mijloace
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
scrumierei și aprinde imediat alta. Ce pot să-ți spun? Un haos sanguin unde văzând de ce este capabilă ființa umană ajungi să te întrebi dacă nu cumva omul este greșeala și nu floarea creației. Toate regulile civilizației dispar, rămâne doar barbaria. Pare odios, dar dacă nu te simți adecvat situației, ajungi repede pacientul unui spital de nebuni. Ironic, nu? Gânditorii sfârșesc închiși într-o cameră având gratii de fier la ferestre, iar nebunii devin factori ai normalității. Răul este în noi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1514_a_2812]
-
fost incendiată? Când biblioteca din Alexandria a fost arsă, câte dintre cunoștințele umanității au dispărut pentru totdeauna? Nimeni nu poate să spună, dar pierderile au fost și sunt irecuperabile. Pentru că numai prin cunoaștere și cultură specia umană e despărțită de barbarie. Demență curată, domnul meu, războaiele ... nebunie ..." În timpul bombardamentelor se așeza cu soția tot timpul în același loc, pe băncuța din coridorul de trecere, strâmt și rece, înghesuit cu lucruri vechi ale celorlalți locatari. Era incomod, mirosea a vechi, a mucegai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1514_a_2812]
-
reguli. Iar cea mai importantă este ca niciodată să nu împuște pe cei de la Crucea Roșie. Dincolo de ordinele care trebuie executate, uciderea unor oameni care uită siguranța propriei vieți salvând-o pe a altora, complet necunoscuți, i se pare o barbarie, un asasinat odios. De când începuse războiul văzuse cum multe se stricaseră, mai ales oamenii. Ori el nu-și dorește altceva decât să rămână un simplu soldat, în nici într-un caz criminal cu acoperire legală. Trece lent cu luneta puștii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1514_a_2812]
-
regreți Din buzunarul mantalei, Schultz scoate un cuțit lung, cu lamă subțire și puțin curbată. Face un semn către șoferul său. Bruno, crestează-i ochii! Scharführer-ul se apropie lățind un rânjet răutăcios pe fața de buldog. Opriți-vă, este o barbarie! Cu tot corpul, asemenea unui lup, Schultz se întoarce încet spre von Streinitz. În privirea lui sticlește un licăr periculos. Privirea fanaticului impenetrabil la orice argumentație logică, capabil conform principiului "crede și nu cerceta" să-și ucidă propria mamă în numele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1514_a_2812]
-
partidă de oină, spre amuzamentul celor care se îmbulzesc bucuroși să privească. Și toate acestea printre ruine, mașini distruse, cratere de bombe și mirosul parșiv al morții care aluneca peste ei nebăgat în seamă. Priveliștea comună a războiului, care arată barbaria și sălbăticia omului față de om. Mai rău ca fiarele. Homo homini lupus est148 spunea poetul latin Plaut. Nu se poate insultă mai mare pentru nobilul animal care, în comparație cu rasa umană, nu face nimic dăunător semenilor lui. Dostoievski, prin Ivan Karamazov
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1514_a_2812]
-
buretele peste kolakiile și bizantinismul acestor damblagii. Poporul nostru au rămas nepăsător la reformele grecești, rusești, franțuzești, și nu-și dă nici azi bucuros copiii la școală, pentru că simte ce soi de școli avem. Ci înainte acest sentiment de sănătoasă barbarie era predomnitor. Radu Vodă cel Mare adusese în țară pe sf. Nifon patriarhul, ca să ne puie la cale. Se-ntreba și el ce-o mai fi și civilizația si voia s-o vadă cu ochii. Dar sfântul, venind, începu să
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
mai sus decum îi va fi găsit episcopul Albrecht la a[nul] 1200. Astfel misiunea istorică de care se face atâta vorbă nu-i o misiune care-și are originea în afară, ea e rezultatul unui gol sufletesc, a unei barbarii spoite cu frac și mănuși, a unui deșert care, de-ar stăpâni pământul, tot nu s-ar umple. Cerul deasupra-l schimbi, nu sufletul, marea trecînd-o. Pot să treacă și Dunărea și Carpații și Adrianopol, să ia Roma veche, precum
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
s-o facă pe calea lor obicinuită a atentatelor, scenelor de ulițe, turburărilor etc., iar acele încercări încep a-și arunca umbrele de pe acum. Noi, cari sîntem siguri că victoria principiilor liberale-socialiste însemnează moartea oricării culturi și recăderea în vechea barbarie, vom combate tendențele lor, ori în ce punct s-ar fi ivind. Lucrul stă astfel. Cultura omenirii, adecă grămădirea unui capital intelectual și moral nu seamănă cu grămădirea capitalelor în bani. E drept că cei ce trăiesc astăzi se folosesc
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
cu cunoștințe jumătățite, gemidocți sau inculți cu totul, caută a o amuța asupra claselor superioare, a căror superioritate consistă în naștere, avere sau știință. Cultura oricărei nații e împresurată de-o mulțime oarbă, gata a recădea în orice moment în barbarie. Această mulțime nu se recrutează mai niciodată la țară, între țărani, ci tocmai în orașe, între acei oameni produși în condiții nefavorabile și trăind în ele, cari [sînt] crescuți închirciți fizicește și intelectual, cari n-au mintea clară și sănătoasă
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
am da tot dreptul să-mpuște în canalia liberală care-ar cerca să-i esploateze în modul barbar în care esploatează pe țăranul român. A introduce starea noastră de lucruri în Dobrogea am zis de la început că ar fi o barbarie. Să cităm un alt exemplu. În țara aceasta s-a făcut rechiziții și pentru ruși și pentru... liberali. Nu zicem pentru armată, căci armata n-au văzut aproape nimic din rechizițiile roșilor. S-au înțolit și din ele pe când armata
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
plumb fete în vârstă aproape copilărească și băietani de pe băncile școlii, pentru nimicuri, pentru credințe cari au trebuit să se nască ca idealuri nerealizabile în întunericul acelor internate în care semicultura și pospăiala e un mijloc pentru o mai adâncă barbarie decât aceea a unui popor primitiv. Și acestea nu le spunem noi; le spune un rus chiar, un profesor de universitate, d. Dragomanov, care a fost destituit din catedra sa de la Chiev pentru că a încercat a scrie asupra limbii malorosiane
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
deși aceasta e credința generală. Tocmai credința asta a contagiozității formează paginele cele mai negre în istoria ciumei. Această credință aducea stagnațiune în comerț și industrie, rumpea legăturile cele mai gingașe și mai sfinte, degenera în egoism și în adevărată barbarie. [21 ianuarie 1879] ["VORBIND ÎN UNUL DIN N-RII NOȘTRI TRECUȚI... "] Vorbind în unul din n-rii noștri trecuți despre ceea ce se numește mișcarea din Moldova am spus ca nu d. Cogălniceanu a inventat-o, ci d-nia lui s-a făcut
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
lipsă de cugetare ar fi putut dicta așadar acea pretinsă dorință ultimă pe care "Romînul" o apără cu atâta foc în contra istoriei noastre de veacuri, opuind toleranței noastre recunoscute intoleranța greoaie și ignorantă a unor instincte de neorânduială și de barbarie spirituală și morală. În epoca noastră de nedisciplină a minților, în care mulți rostesc cuvinte ce nu le pricep, se-ntîmplă într-adevăr ca liberi-cugetători să fie numiți acei ce sufăr de halucinațiuni dezordonate, dar acel nume se aplică în mod
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
Association, publică în "Times", sub data de 8 august, următoarea scrisoare: Domnul meu! Consiliul societății Anglo-Jewish Association primește de la corespondenți vrednici de crezare din diferite parți ale României comunicațiuni care-l silesc a presupune că autoritățile esercitează contra evreilor aceeași barbarie cu inimă împietrită care s-au manifestat în anii 1868 și cei următori. Domnul Iassy, prefectul județului, au emis o circulară pentru suprimarea vagabondajului. Exmisiunea celor fără de căpătâi se-ndreptează mai cu seamă contra evreilor. Din Focșani societatea noastră a primit
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
bucura de discursurile asmuțătoare a presei evreiești. Un popor c-o puternică mândrie națională n-ar fi îngăduit nicicând înjurăturile epigonilor lui Boerne; un popor cu datini pe deplin formate și-ar fi păzit limba cu mai multă trezvie contra barbariei gazetelor umoristice jidovești. Înainte de toate însă destrămarea fatală a vieții noastre bisericești, gustul de batjocură și materialismul multor creștini au dat vânt prezumțiunii jidovești. În sferele frivole și lipsite de credință ale evreilor e o părere stabilită că marea majoritate
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]