1,151 matches
-
artistică. 4. (Muz.; În forma invențiune) Mică piesă muzicală În stil contrapunctic, imitativ, specifică barocului. Invenția tehnică este realizată uneori de aceeași persoană care este descoperitor În știință, fiind, deci, și inventator În tehnică. Astfel, Evangelista Toricelli (1608-1647) a inventat barometrul după 57 Tudor Vianu, ibidem, p.265. 58 Solomon Marcus, Invenție și descoperire, București, Editura Cartea Românească, 1989, p.5. Creativitate și progres tehnic 70 descoperirea comportamentului coloanei de mercur Închis Într un tub, care-i aparținea; Benjamin Franklin (1706-1790
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
artistică. 4. (Muz.; În forma invențiune) Mică piesă muzicală În stil contrapunctic, imitativ, specifică barocului. Invenția tehnică este realizată uneori de aceeași persoană care este descoperitor În știință, fiind, deci, și inventator În tehnică. Astfel, Evangelista Toricelli (1608-1647) a inventat barometrul după 57 Tudor Vianu, ibidem, p.265. 58 Solomon Marcus, Invenție și descoperire, București, Editura Cartea Românească, 1989, p.5. Creativitate și progres tehnic 70 descoperirea comportamentului coloanei de mercur Închis Într un tub, care-i aparținea; Benjamin Franklin (1706-1790
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
alt fragment extras dintr-un articol despre tineri (vezi cap.11): Nu te atinge de universitatea mea, de radioul meu, de prietenul meu... "Eu ... și ceilalți", subliniază Joel-Yves Le Bigot, președinte al Institutului copilului, care realizează, în fiecare an, un "barometru" al tinerilor de 15-25 de ani. Le Monde, 30 septembrie 1987 Spre deosebire de a doua frază care poartă toate mărcile discursului direct (italice, ghilimele, verb introductiv), prima nu poartă mărcile discursului raportat: nu există verb introductiv, ghilimele sau italice. Nimic nu
Analiza textelor de comunicare by Dominique Maingueneau [Corola-publishinghouse/Science/885_a_2393]
-
de sănătate generate de tabagism conduc la aproximativ 650.000 de decese pe an. Aproape jumătate din acestea se înregistrează în rândul persoanelor cu vârste cuprinse între 35 și 69 de ani sub vârsta speranței medii de viață. (Comisia europeană, Barometrul Special Special 332, 2010, http://ec.europa.eu/health/tobacco/docs/ebs332 en.pdf) Conform statisticilor din raportul " Alcoolul în Europa: O problemă de sănătate publică", elaborat de către dr. Peter Anderson, specialist în politici privind consumul de alcool și tutun al
Devianța socială la tineri. Dependența de substanțe by Mihaela Rădoi () [Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
întrebări ca să descoperi motivația Nu vă luați după mulțime deoarece ce cred toți nu e neapărat și corect. Părerea generală ce stă la baza mesajului transmis, dacă autorul mesajului este cunoscut ca o persoană care spune adevărul... nu este un barometru care indică adevărul. De-a lungul secolelor, tot felul de idei s-au bucurat de popularitate, iar mai târziu sa dovedit că erau greșite. Urmează principiul biblic: „Să nu te iei după mulțime ca să faci rău”. Dumnezeu este adevărul și
Caleidoscop by P.D. Bâlbă () [Corola-publishinghouse/Science/91786_a_93254]
-
cele două părți sociale: guvernanții și guvernații. Corpurile intermediare care realizează contactul între cele două părți constituie esența democrației pluraliste. Ele sunt extrem de diverse: asociații profesionale, religioase, colectivității locale, sindicate și partide politice. Partidele joacă în această schemă rolul de barometru al schimbării sociale. Aceasta, dintr-o perspectivă directă, constituie una dintre posibilitățile de analiză a lor. O a doua perspectivă apare ca un corolar logic la prima alternativă: partidele politice nu pot fi văzute ca segmente separate de corpul social
Justiție și coeziune socială () [Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
putea să nu-și dea seama de această regulă a neregularității”. În convorbirile pe care le-a avut cu Pablo Casals, J.M. Corredor citează opinia unui muzician de valoare despre rubato: „Această libertate ritmică trecătoare destăinuie întotdeauna, aproape ca un barometru, adevărul sau minciuna, elanul muzical simțit - sau fabricat - al celui care dirijează, cântă la instrument sau din voce”. la această apreciere evocată de Corredor, renumitul violoncelist răspunde: „... rubato în sine e un procedeu de expresie atât de firesc încât s-
Repere structurale în activitatea duo-ului pianistic by Pânzariu Marin () [Corola-publishinghouse/Science/91608_a_93176]
-
mari anchete: New Democracies Barometer (NDB)2 și World Values Survey (WVS).3 În paralel, a început încă din 1994 să se desfășoare semestrial o anchetă finanțată de Fundația pentru o Societate Deschisă din România și care poartă numele de Barometrul de Opinie Publică (BOP). Alături de alte valori sociale și politice, BOP înregistrează și atitudini referitoare la democrație. Înainte de a prezenta câteva valori înregistrate de aceste anchete, să discutăm despre primele descoperiri ale sociologilor după 1989. Una dintre primele cercetări a
Capital social şi valori democratice în România: Importanţa factorilor culturali pentru susţinerea democraţiei by Dragoş Dragoman [Corola-publishinghouse/Science/906_a_2414]
-
guvernare. Problemele cu care se confruntă democrația sunt sistemul economic deficitar (38,6 % sunt de acord), nehotărârea în luarea deciziilor (44,4 % sunt de acord) și incapacitatea de a menține ordinea (38,4 % sunt de acord). 2.1.2.3 Barometrul de Opinie Publică Nu există în România o anchetă periodică în care să se înregistreze constant atitudinile față de democrație. Singurul instrument de care ne putem folosi pentru a estima nivelul susținerii democrației definită idealist sau realist este Barometrul de Opinie
Capital social şi valori democratice în România: Importanţa factorilor culturali pentru susţinerea democraţiei by Dragoş Dragoman [Corola-publishinghouse/Science/906_a_2414]
-
2.3 Barometrul de Opinie Publică Nu există în România o anchetă periodică în care să se înregistreze constant atitudinile față de democrație. Singurul instrument de care ne putem folosi pentru a estima nivelul susținerii democrației definită idealist sau realist este Barometrul de Opinie Publică (BOP) finanțat de Fundația pentru o Societate Deschisă. BOP este o anchetă semestrială ce înregistrează începând din 1994 opiniile, valorile, atitudinile cetățenilor români referitoare la diverse aspecte ale realității sociale. Fără a menține permanent o tematică de
Capital social şi valori democratice în România: Importanţa factorilor culturali pentru susţinerea democraţiei by Dragoş Dragoman [Corola-publishinghouse/Science/906_a_2414]
-
Acest sondaj face parte din cercetarea mai largă World Values Survey (WVS) 2005-2006, care s-a desfășurat în 50 de țări, dintre care 17 europene. Sondajul face parte, în același timp, dintr-un program mai amplu desfășurat de FSD, denumit Barometrul de Opinie Publică (BOP).5 Eșantionul utilizat este de 1776 de repondenți cu vârsta de 18 ani și peste. Eșantionul este stratificat, probabilist, tri-stadial și este reprezentativ pentru populația adultă neinstituționalizată a României, cu o eroare tolerată de ± 2,3
Capital social şi valori democratice în România: Importanţa factorilor culturali pentru susţinerea democraţiei by Dragoş Dragoman [Corola-publishinghouse/Science/906_a_2414]
-
și asociațiilor civice. Românii, în opinia autorilor, petrec mai puțin timp cu prietenii și consideră prietenii și cunoștințele mai puțin importanți decât o fac vest-europenii. Încrederea pe care ei o acordă asociațiilor civice este una constant redusă, așa cum demonstrează datele barometrelor de opinie care măsoară încrederea în diverse instituții, precum Barometrul de Opinie al Fundației Pentru o Societate Deschisă din România.6 În cazul României și al Moldovei autorii demonstrează că cei mai activi voluntari sunt și oamenii cei mai încrezători
Capital social şi valori democratice în România: Importanţa factorilor culturali pentru susţinerea democraţiei by Dragoş Dragoman [Corola-publishinghouse/Science/906_a_2414]
-
timp cu prietenii și consideră prietenii și cunoștințele mai puțin importanți decât o fac vest-europenii. Încrederea pe care ei o acordă asociațiilor civice este una constant redusă, așa cum demonstrează datele barometrelor de opinie care măsoară încrederea în diverse instituții, precum Barometrul de Opinie al Fundației Pentru o Societate Deschisă din România.6 În cazul României și al Moldovei autorii demonstrează că cei mai activi voluntari sunt și oamenii cei mai încrezători în ceilalți. Aceștia sunt mai dispuși să accepte drepturile minorităților
Capital social şi valori democratice în România: Importanţa factorilor culturali pentru susţinerea democraţiei by Dragoş Dragoman [Corola-publishinghouse/Science/906_a_2414]
-
celor care răspund că se poate avea încredere în cei mai mulți dintre oameni este de 7,1 %, iar a celor care consideră că este mai bine să fi atent în relațiile cu ceilalți de 90,7 %. Comparația poate fi făcută cu Barometrele de Opinie Publică realizate la comanda Fundației pentru o Societate Deschisă la nivel național, în care încrederea socială variază considerabil. Tabelul 5.1.2 Nivelul încrederii sociale în sondajele naționale din România 1998-2005 Sondaj Institut % 1998 Iunie CURS 12,4
Capital social şi valori democratice în România: Importanţa factorilor culturali pentru susţinerea democraţiei by Dragoş Dragoman [Corola-publishinghouse/Science/906_a_2414]
-
Acest sondaj face parte din cercetarea mai largă World Values Survey (WVS) 2005-2006, care s-a desfășurat în 50 de țări, dintre care 17 europene. Sondajul face parte, în același timp, dintr-un program mai amplu desfășurat de FSD, denumit Barometrul de Opinie Publică (BOP).8 Eșantionul utilizat este de 1776 de respondenți cu vârsta de 18 ani și peste. Eșantionul este stratificat, probabilist, tri-stadial și este reprezentativ pentru populația adultă neinstituționalizată a României, cu o eroare tolerată de ± 2,3
Capital social şi valori democratice în România: Importanţa factorilor culturali pentru susţinerea democraţiei by Dragoş Dragoman [Corola-publishinghouse/Science/906_a_2414]
-
1.1. Măsurarea democrației. Definiții idealiste vs. definiții realiste / 50 2.1.2. Atașamentul față de regimul democratic în România / 59 2.1.2.1. New Democracies Barometer / 61 2.1.2.2. World Values Surveys / 63 2.1.2.3. Barometrul de Opinie Publică / 64 2.1.2.4. CURS, CSD, GfK / 71 2.2. Cultura politică și susținerea democrației / 73 2.2.1 Cultura politică în România urbană / 79 2.2.1.1 Cultură politică și cultură civică / 81 2
Capital social şi valori democratice în România: Importanţa factorilor culturali pentru susţinerea democraţiei by Dragoş Dragoman [Corola-publishinghouse/Science/906_a_2414]
-
și iubindu-L. Referindu-se la superioritatea și necesitatea rugăciunii, Sf. Ioan Gură de Aur scria: „Nimic nu egalează rugăciunea. Ea face posibil ceea ce este imposibil, ușor ceea ce este dificil”. Rugăciunea este expresia vieții Duhului în noi, este „respirația Duhului, barometrul vieții spirituale. întreaga Biserică respiră prin intermediul rugăciunii.” Aceste afirmații ale Sf. Teofan Zăvorâtul relevă „viziunea comunitară” asupra rugăciunii în comparație cu cea exclusiv dialogală. Iată de ce, rugăciunea aceasta, înțeleasă ca lucrare trinitară globală, are o dimensiune liturgică, fiind inclusă
RUGĂCIUNEA, CALE SPRE DESĂVÂRŞIRE ŞI MÂNTUIRE by Ion CÂRCIULEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91546_a_107349]
-
la probleme cum numai scriitorii buni o au. Prin tipul acesta de carte scrisă de un universitar ce ajunge cetățean al lumii, cetățeanul unei țări ajunge să-și cunoască propria țară înfiptă în inima lumii. Scriitorul își asumă rolul de barometru al societății în care trăiește. El ia contact cu aerul rarefiat al înălțimilor, după Nietzsche zicând. Aduce și celui aflat jos, la baza societății, repere despre lumea în care trăiește. Și eseurile lui Radu Pavel Gheo sunt exemplare în acest
Responsabilitatea de a fi intelectual by Valeria Roşca () [Corola-publishinghouse/Science/91718_a_93229]
-
suntem membru al acestui partid-partide) a ieșit din circulație, dar și de ce ele nu pot nici măcar să revină în actualitate. Chiar și în textele politologice. Ceea ce este extrem de semnificativ. Deoarece circulația și semantica vocabularului politic echivalează cu cel mai sigur barometru al nivelului și tendințelor unei societăți în plină tranziție(?) sau nu. 9. Politologia românească: aspecte și tendințe Continuăm să credem și cu toată convingerea că aspectul cel mai original și creator al culturii române post-decembriste este apariția preocupărilor și studiilor
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
ultimele decenii ale secolului al XVIII-lea și la începutul secolului al XIX-lea, Principatele Române au început să joace un rol din ce în ce mai important în cadrul general al chestiunii orientale. Poziția lor strategică făcea ca Bucureștii și Iașii să reprezinte un “barometru fidel al climatului politic din capitala turcă”, după expresia unui diplomat austriac. Rusia a fost prima Mare Putere care a profitat de prevederile articolului 16 din Tratatul de la Kuciuk-Kainardji, din 1774, și ale Convenției de la Ainali-Kavak, din 1779, care confereau
REPREZENTANŢELE DIPLOMATICE BRITANICE îN PRINCIPATELE ROMÂNE (1803-1859) by CODRIN VALENTIN CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91650_a_93525]
-
create suficiente modele-cadru de raportare în vederea creșterii gradului de comparabilitate între organizațiile raportoare (ex. Social Accountability SA8000151, AA1000 Assurance Standard, Standardul International Global Reporting Initiative). Institutele de cercetare a pieței, ONG-uri, universități, instituții internaționale ș.a. monitorizează și publică anual barometre naționale, regionale și internaționale despre gradul de moralitate a afacerilor. Constrângerile și presiunile sociale au convins entitățile-profit să-și depășească dubiile referitoare la utilitatea unor raportări de îndeplinire a standardelor sociale și să treacă la întrebarea "cum am putea să
Globalizare etică. Responsabilitate socială corporativă by AURICA BRIŞCARU [Corola-publishinghouse/Science/951_a_2459]
-
de branduri" ("Brand Influencers"). Cine sunt aceștia? Sunt oamenii care pun "locomotiva" (Bandwagon) în mișcare; ei pot fi instrumente de construcție a sentimentelor pozitive sau negative în jurul unui brand, atât la nivel corporativ, cât și la nivel de produs/serviciu. Barometrul de Încredere Edelman (Edelman's Trust Barometer) confirmă ponderea rolului "influențătorilor" în formarea atitudinilor și convingerilor consumatorilor (aceștia au mai multă încredere în ceea ce spune o "persoană ca mine" despre companii decât au în management sau în alt angajat al
Globalizare etică. Responsabilitate socială corporativă by AURICA BRIŞCARU [Corola-publishinghouse/Science/951_a_2459]
-
care au cea mai mare relevanță pentru oameni în general și pentru vârstnici în special: veniturile, cheltuielile, sănătatea, familia și locuința. Datele utilizate provin din documentele statistice și analizele secundare ale unor cercetări realizate în cadrul ICCV și INS, precum și din Barometrele de opinie publică ale unor instituții de profil. Ne referim la „vârstnici” (60 de ani și peste) sau la „pensionari”, în funcție de sursa datelor, ca la categorii interșanjabile din punctul de vedere al obiectivelor noastre. Deși nu toți vârstnicii sunt pensionari
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2350_a_3675]
-
Fără îndoială că în ochi lor am avut mai multă prețuire în momentul când împrejurări aspre m-au împins profesor de desen la una din școlile secundare din oraș. Eram profesor și când, mai mult în glumă și ca să pun barometrul, le-am făcut o mică expoziție, oamenii au apreciat cumpărând și pentru asta le rămân recunoscător că, datorită acestui act de apreciere, cu puținii bani obținuți pot pleca în 1929, pentru scurt timp, la Paris. Așa că voiajul de studii în
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1449_a_2747]
-
literară și arta plastică ,,Autori: Copiii! Premiile au fost acordate de revista ,,Cronică” și Fundația Culturală ,,Primăvara Lumii”. La a XXXa aniversare a Concursului și la ediția a XX-a a Marilor Premii „Alexandru Malin Tăcu”, Alină Tăcu publică În Barometrul cultural editat de cotidianul „Flacăra Iașului” din mai 2006, un editorial jubiliar: „Lumea ca metaforă și culoare”: „Concursul național „Lumea ca metaforă și culoare Autori: copiii!” atinge anul acesta o vîrsta impresionantă: 30 de ani. Ideea s-a născut În
Mălin: vestitorul revoluției by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1671_a_3104]