8,717 matches
-
trecută, atît pe firul istoriei factuale, cît și pe firul poveștii care o cuprinde acum deplin. Începînd cu povestea și formula consacrată oricărui început de basm, "A fost odată", filmul se încheie tot cu sigiliul unei formule consacrate a lumii basmului. Întoarcerea prințesei în regatul ei, lasă în urmă mici semne pentru cei care "știu unde să privească", cum spune acest sfîrșit rămas pe o notă lirică pe care o accentuează o excelentă coloană sonoră, muzica fiind alcătuită de Javier Navarrete
Despre fauni şi labirinturi by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/9868_a_11193]
-
al refuzului, pe care revoltații și abstinenții de la societate interbelici și l-ar fi putut lua înaintaș. Cartea pe care o am în față e scrisă pe vîrste. Întîi, Cum am învățat românește, o năzbîtie de școală începînd ca un basm ("pe cînd uitasem că sîntem români și că avem și noi o limbă, pe cînd ne lipsea cărți și tipografie..."), care dă o idee despre ce va fi însemnat, în secolul națiunilor, românul pentru un elev de azbuche. Pe urmă
Români vechi şi noi by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/9883_a_11208]
-
toată această lume? Nu neapărat de îmbătrînire, desigur - deși, s-o recunoaștem, e un atu să fii frumos. Lumea fuge, de fapt, de moarte. Încearcă să se autosugestioneze că, împingînd limitele biologice, îndepărtează și moartea. Toți trăim un fel de basm subliminal, în care există Ťtinerețe fără bătrînețeť și - firește - Ťviață fără de moarteť. Doar că, oricît de subliminal, e totuși numai un basm... Și atunci, care să fie explicația discriminării de vîrstă (Ťage-ismulť, cum se spune prin alte părți)? Disconfortul de
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/9932_a_11257]
-
de moarte. Încearcă să se autosugestioneze că, împingînd limitele biologice, îndepărtează și moartea. Toți trăim un fel de basm subliminal, în care există Ťtinerețe fără bătrînețeť și - firește - Ťviață fără de moarteť. Doar că, oricît de subliminal, e totuși numai un basm... Și atunci, care să fie explicația discriminării de vîrstă (Ťage-ismulť, cum se spune prin alte părți)? Disconfortul de a vedea chipuri care desfigurează frumosul basm auto-amăgitor? Protecția inconștientă împotriva terorii de a îmbătrîni, la rîndul tău? Teama de moarte? Cine
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/9932_a_11257]
-
bătrînețeť și - firește - Ťviață fără de moarteť. Doar că, oricît de subliminal, e totuși numai un basm... Și atunci, care să fie explicația discriminării de vîrstă (Ťage-ismulť, cum se spune prin alte părți)? Disconfortul de a vedea chipuri care desfigurează frumosul basm auto-amăgitor? Protecția inconștientă împotriva terorii de a îmbătrîni, la rîndul tău? Teama de moarte? Cine știe... În orice caz, îmi permit o sugestie: uitați-vă atent la toate imaginile care ne înconjoară - de la televiziuni la reclame. Sînt oglinzile inocente ale
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/9932_a_11257]
-
redeșteptate pentru o clipă magică. Ca învățător, o recomand fie pentru activități în completare la multe obiecte, fie ca auxiliar la obiectul științe ale naturii. Lecturile din cartea Întâmplări în livada bunicului atrag prin diversitatea lor formând o lume de basm în universul searbăd al copiilor de astăzi. Autoarea, Vicol Ecaterina, iubește copiii, iubește natura, iubește livada în care a copilărit. Are o nostalgie a copilăriei ce a rămas acolo, printre copacii dantelați în primăveri duioase și auriți în toamne lungi
ÎNTÂMPLĂRI ÎN LIVADA BUNICULUI by ECATERINA VICOL () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1228_a_1878]
-
Diana Gradu Oglindă, oglinjoară, / Cine e cea mai frumoasă din țară?" nu mai este întrebarea exclusivă a Reginei din basmul Fraților Grimm, ci dezvăluie o obsesie veche de când lumea și perpetuează căutarea unui model de frumusețe absolută. Formulă riscantă, trebuie să recunoaștem, pentru că fiecare epocă îl are pe al său. Câte regine nu străbat lumea în care trăim? Și dacă
Despre corp și alte năluciri by Diana Gradu () [Corola-journal/Journalistic/8945_a_10270]
-
mai frumoasă" - femeile-regine de azi știu că frumusețea și trupul nu mai sunt doar o problemă de imagine. Nici una dintre ele nu mai vrea să o omoare pe Albă-ca-Zăpada, ci să-și cultive corpul, să îl facă să trăiască. Din basm rămâne oglinda, obiect cu virtuți magice, indispensabil (auto)identificării (altminteri am fi toți niște rățuște urâte într-o lume de lebede) și dătătoare de speranță și încredere. Desigur, ce e prea mult strică, Narcis ne pândește. În zilele noastre nimeni
Despre corp și alte năluciri by Diana Gradu () [Corola-journal/Journalistic/8945_a_10270]
-
în domeniul relațiilor externe și culturale ale României cu țările din această îndepărtată zonă geografică, precum și pe o temeinică și impresionantă documentare, este alcătuit, mai întâi, dintr-un studiu amplu oferindu-ne apoi o sugestivă antologie din proza negro-africană, "de la basm la roman", cum se subintitulează volumul. Versiunea românească a scrierilor antologate este realizată de prestigioși traducători, ca Antoaneta Ralian, Radu Cârneci, M. T. Biju, Corneliu Bărbulescu, Sânziana Barangă, Barbu Solacolu, Livia Storescu, Elisabeta și Mihai Miroiu, Ileana Constantinescu. Textele sunt
Literatura negro-africană by Teodor Vârgolici () [Corola-journal/Journalistic/9010_a_10335]
-
și agresive, care dau timpului alt răgaz în a vedea, a observa și altfel, și altceva decît se întîmplă curent. Este un joc esențial. Pe care ni-l permitem tot mai puțini. Și tot mai rar. Întoarcerea la poveste, la basm ține, la urma urmelor, și de disponibilități interioare, de o preocupare profundă, neliniștitoare. De libertate. Acolo, în acel spațiu spiritual, poți găsi răspunsuri, poți pune întrebări, poți să-ți însoțești gîndul în cele mai năstrușnice aventuri. Este felul în care
Cucurigu! Boieri mari! by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/9012_a_10337]
-
laborator de cercetare, la Rîmnicu Vîlcea, în teatrul în care Purcărete sau Dan Micu au născut universuri umane și ficțiuni fel de fel. Acolo, Dabija a inventat drumuri în căutarea autenticului, trasee care merg spre centrul structurii unei povești, unor basme cu tîlc, unor tipuri de inițiere. Acolo, pentru un timp, unii actori și unii spectatori au simțit pe vîrful limbii mîncărimile pălăvrăgelii. Ale povestitului. Contra valului, firește. A povesti presupune non-activitatea. Non-productivul. Valul contemporan aduce tocmai opusul. Făcutul. Strînsul. Agoniseala
Cucurigu! Boieri mari! by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/9012_a_10337]
-
care alegorice, în care geniul creației populare îmbracă forme din cele mai încântătoare". A îngrijit apoi un număr impresionant de ediții din folclorul românesc, dintre care amintim Flori alese din poezia populară, Horea și Iancu în tradițiile și cântecele poporului, Basmele românilor, Toma Alimoș ș.a. Concomitent, Ioan Șerb a colaborat la alcătuirea celor șase volume din ediția critică a Operelor lui Ovid Densusianu. Din păcate, Iordan Datcu se rezumă la o înșiruire seacă de titluri, fără a analiza contribuția personală a
Ultimul memorandist by Teodor Vârgolici () [Corola-journal/Journalistic/9129_a_10454]
-
putere a voastră, nu atât asupra lucrurilor din exterior, cât asupra lucrurilor care sălășluiesc tocmai în voi. E o poveste veche, de pe vremea lui Mab, dar asta nu o face mai puțin egoistă." (pag. 133) Soluția - singura - ar fi ca basmele pritocite de ei să se detașeze complet de biografie. Să nu mai scrie ceea ce, într-un fel sau altul, au trăit. Dacă autorii improvizați vor merge sau nu în această direcție, vă las să descoperiți la lectură. E clar că
Testul de paternitate by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/9135_a_10460]
-
din păcate - nu e cazul celei de față, dar orișicît - asemenea lucrări iau tot mai des, în vremea din urmă, drumul anticariatului). Pe supracopertă, mai sus de poza lui Filimon la vârsta îmburghezirii, scrie așa: Ciocoii vechi și noi, Nuvele, Basme, Escursiuni în Germania Meridională, Publicistică. Am sărit, dintru-nceput, la basme. Neocolindu-l pe cel cu care începe ediția, o prefață, din 2005, a îngrijitorului ei, despre știm că nu știm nimic. Întemeietorul, în contumacie (sic!), al romanului românesc, e
Basmele corsarilor by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/9240_a_10565]
-
lucrări iau tot mai des, în vremea din urmă, drumul anticariatului). Pe supracopertă, mai sus de poza lui Filimon la vârsta îmburghezirii, scrie așa: Ciocoii vechi și noi, Nuvele, Basme, Escursiuni în Germania Meridională, Publicistică. Am sărit, dintru-nceput, la basme. Neocolindu-l pe cel cu care începe ediția, o prefață, din 2005, a îngrijitorului ei, despre știm că nu știm nimic. Întemeietorul, în contumacie (sic!), al romanului românesc, e un scriitor-himeră. Viața lui nu s-a consemnat nici măcar în anecdote
Basmele corsarilor by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/9240_a_10565]
-
pururi, cu cîte o scuză ben trovato pentru un stil cam datat, toate acestea se cunosc. Ce nu s-a "prizat", decît, cel mult, la nivel de titlu într-un repede înșiruire, sînt Escursiuni-le în Germania Meridională (din 1858) și basmele. Ce va să zică Germania Meridională, o regiune cam în răspăr cu geografia, pentru orice îi aude astăzi numele? Nimic mai mult decît un fel de-a spune, bun de etichetă pentru o călătorie de plăcere, prin Germania, dar și pe-alături
Basmele corsarilor by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/9240_a_10565]
-
etic-estetice ("Călătoria, după părerea mea, este cea mai bună medicină în contra urîtului."). Chiar dacă, într-un stil întrucîtva minimalist, avant la lettre, Filimon se confundă, cînd face recomandări, cu un ghid turistic presat de spațiul tipografic. Nu e mai generos în basme, trei la număr, isprăvite în cîteva file. Primul pe care-l reține ediția este Roman Năzdrăvan, cunoscut, după titlu, dar foarte puțin, cred, legat de Filimon. Explicațiile de filolog autodidact nu lipsesc: "Prin zicerea năzdrăvan, poporul român, și mai cu
Basmele corsarilor by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/9240_a_10565]
-
reține ediția este Roman Năzdrăvan, cunoscut, după titlu, dar foarte puțin, cred, legat de Filimon. Explicațiile de filolog autodidact nu lipsesc: "Prin zicerea năzdrăvan, poporul român, și mai cu seamă țărănul, înțelege pe omul cu minte deșteaptă, care prevede viitorul." Basmul pare făcut din foarfece, zmeul apare unde nu e locul lui, obiectele năzdrăvane intră în scenă fără nici o pregătire, intrigile se amestecă (povestea cu zmeul n-a fost decît o diversiune). În fine, eroul se răzbună pe invidioșii lui frați
Basmele corsarilor by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/9240_a_10565]
-
n-a fost decît o diversiune). În fine, eroul se răzbună pe invidioșii lui frați -gelozia ca răul cel mai rău de pe lume e o temă dragă lui Filimon, ceea ce nu prea-i stă bine unui Făt-Frumos, dar așa e basmul...
Basmele corsarilor by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/9240_a_10565]
-
nascerii n-a sosit încă. Când va sosi, o s-o vedem atuncea! Este o sarcină grea pentru biata Austriă. Faimoasă prin aventurele sale galante de altădată: "felix Austria nubet", ea își plânge acuma râsul nu de astăvară, ca fata din basmul românesc, ci râsul de mai mulți secoli. Dânsa sufere, și sufere cu atât mai mult că nu scie cine va fi mamoși, nu scie cât o să coste moșitul, și dacă nu cumva mamoșul va avea apucături de veterinar (aplause, ilaritate
Hasdeu la o sută de ani de la moarte by Octavian Onea () [Corola-journal/Journalistic/9235_a_10560]
-
părea formidabil. Citeam curgător "Lir și Tibișir", "Martinică și Puki", " Coana Frosa la București", "Șerban și Uragan în avion", "Doctorul Mititelu, medicul animalelor", a-pre-ciate opere ale lui Moș Nae (Batzaria) și, în ori-ginal, fabulele lui Vasile Militaru. Un volum de basme, intitulat " Hoțul de stele" mi-a rămas inabordabil. Universul copiilor, în culori albastru și roz, adăpostea extraordinarele aventuri ale lui Tudorică și Andrei, tot în benzi desenate, Dimineața copiilor avea benzi în roșu și negru - combinația mea preferată și astăzi
Old merry school by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/9265_a_10590]
-
Grete Tartler Dana Schobel Roman, strănepoata lui Nicolae Batzaria (ziarist și ministeriabil interbelic, care a rămas însă în amintirile noastre ca autor de basme, "Moș Nae"), dar și a unui xilogravor din München, Victor Schöbel, "devenit, de dragul fiicei protopopului din Râciul de Cîmpie, cetățean român", a avut probabil în genă dragostea pentru literatura copilăriei. Tot ce imagina ea s-a întemeiat tocmai pe această
Diurna și nocturna by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/9347_a_10672]
-
intră pe rînd în joc, dialogînd unele cu altele în felul în care numai jazzul o poate face. Tot un stilist este și The Blackheart Gang cu The Tale of How (Povestea lui cum a fost, Africa de Sud, 2006), poem și basm în același timp, într-un adînc marin populat cu vietăți stranii printre care și pasărea Dodo care trăiesc intens o dramă cînd armonia subacvatică este distrusă de apariția unui monstru. Ca și la Guileherme Marcondes, regizorul sud-african are o imaginație
Anonimul român între Dunăre și Mare (II) by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/9316_a_10641]
-
bine dresată. Când primea musafiri, era adorabilă Neaga! Ea era țărancă, dar așa se șlefuise, încât atunci când primeam musafiri își punea mănuși albe. Era adorabilă! Avea un haz, un humor! Iar foarte mult folclor de la ea am învățat. Știa atâtea basme, știa atâtea snoave, atâtea lucruri extraordinare! Și Neaga mă lua, întâi în brațe, apoi de mânuță, când am început să merg, și mergeam la biserică, la Precupeți, la noi. Precupeții Noi. Unde era întâi preot - și el mi se pare
Zoe Dumitrescu-Bușulenga:"Aveam o grădină splendidă în spatele casei. Acolo am trăit până la 29 de ani." by Teodora Stanciu () [Corola-journal/Journalistic/9313_a_10638]
-
Asta i se întîmplă, cred, dintr-o reacție de om obișnuit care se trezește în situații de tip Abu Hassan, personajul din 1001 de nopți care dintr-un arăbaș cu ceva pretenții devine sultan de pe o zi pe alta. În basmul prelucrat de europenii care au tradus și mitocosit cele 1001 de nopți, Abu Hassan izbucnește și în lacrimi din cauză că ba e sultan, ba se trezește întors, fără să știe de ce, la condiția lui inițială. În momentele în care omul obișnuit
Agonia secretelor Securității by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/9368_a_10693]