1,590 matches
-
tip Lumea a Treia a României nu era suficient de puternică, ci potențialul ei era puternic. Dintre toate minoritățile, ungurii erau cei mai turbulenți. Autorul acestei cărți i-a auzit de multe ori pe prietenii familiei sale de la Cluj, un bastion al ungurilor, spunînd că "nu vor accepta niciodată să fie conduși de cei care fuseseră înainte servitorii și birjarii lor". Iorga înțelegea acest lucru. El comenta că "la Cluj există în prezent o societate care nu ne agreează și nu
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
rezistență, mai ales în Transilvania. Cel mai violent au protestat românii ortodocși și Bisericile Unite, care refuzau amestecul statului liberal în prerogativele lor din domeniul educației, care era predominant confesională pe tot cuprinsul Transilvaniei. Bisericile maghiară și germană erau tradițional bastioane ale naționalismului și majoritatea școlilor erau confesionale. Astfel că numele dr. Angelescu și N. Iorga erau considerate drept blestemate. Se pare că atît Iorga cît și Angelescu urmăreau atingerea a trei țeluri: secularizarea, românizarea și în cele din urmă centralizarea
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
de artă, literatură și moralitate erau completări la principala sa preocupare: România. L-a sprijinit pe rege (care era, din păcate, Carol II) și monarhia deoarece credea că în acest vîrtej amețitor regele era o garanție a stabilității, constituid un bastion al unității naționale împotriva hrăpărețelor partide politice, cu "Suprafanarul" lor, pe de o parte, și detestata "anarhie" a Legiunii, pe de alta. În zilele Anschluss-ului și ale isteriei pe care am descris-o mai sus, Iorga comenta că în perioada
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
ocazia. Dar comparația se oprește aici. Alegătorii din Colombey l-au votat în proporție de 100% pe De Gaulle, întrucît acesta prevăzuse în testamentul său dorința de a fi înmormîntat acolo. Iorga a fost mai puțin norocos. Vălenii deveniseră un bastion legionar! Bustul lui Iorga a fost distrus de către locuitori, iar el era supus unor provocări permanente. Oamenii de acolo îl spionau (conform inginerului Boeru, chiar în beneficiul Echipei Morții condusă de el). Deosebit de turbulent era Primarul legionar, binecunoscutul Gheorghe Dinescu
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
Iorga fusese ridicat și că era probabil mort la ora aceea. Atunci Sima s-a îndreptat spre București cu o viteză nebună. Știa unde poate găsi Echipa Morții. S-a dus în Aleea Vulpache, casa Magdei Lupescu, transformată într-un bastion al Legiunii 43. Instinctul lui Sima nu-l înșelase: i-a găsit pe cei din Echipa Morții (Sima își amintește că erau opt, sub comanda inginerului Traian Boeru). Boeru l-a informat că l-au ucis pe Iorga și pe
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
precauți! Iorga nu greșea în privința forței naționalismului, numai că el nu era un veritabil politician, urmîndu-și cu rigiditate visul, lipsa lui de flexibilitate semănînd cu deviza lui De Gaulle: În ciuda a tot și a toate". Era un efort disperat. Văleni, bastionul lui cultural, loc pe care Iorga îl considera ca fiind cel mai aproape de un sat sămănătorist, număra puțini oameni sămănătoriști, transformîndu-se în schimb într-o fortăreață legionară. Dar Iorga rămînea inflexibil. În timpul vieții lui Iorga era imposibil ca un politician
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
și adăugarea a încă unui etaj la edificiul ziarului respectiv cu banii obținuți. Dar corupția predominantă diferea mai mult în grad decît în privința tipului acesteia. "Adevărul" și "Dimineața" erau destul de vulgare; dar nici un ziar nu era la fel de rău ca acel bastion al burgheziei cuziste, "Porunca vremii", și ca editorul acesteia, Ilie Rădulescu 69 Cuvinte adevărate; Războiul nostru în note zilnice, 3 volume; O luptă literară, 2 volume; Oameni care au fost, 4 volume etc. 70 "Neamul românesc" și-a redus uneori
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
danubiens, Sofia, 1932 211 Dománovszky (op. cit., pp. 82-83) susține că județele Alba, Turda, Someș și Cluj erau încă la sfîrșitul Evului Mediu "aproape în întregime" maghiare, ceea ce pare ciudat, întrucît zona aceasta era calea pretinsei "infiltrări" a românilor. Dománovszky ignoră bastionul românesc din Munții Apuseni pe care îl înconjoară aceste județe 212 Van Loon, op. cit., p. 370 213 "Neamul românesc", 8 noiembrie 1934 214 Nicolae Iorga, Contra dușmăniei dintre nații români și unguri, București, 1932; Nicolae Iorga, Contra dușmăniei dintre nații
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
Cluj. 150. Jakobi Dagmar, născută la 16 octombrie 1967 în localitatea Copsa Mică, județul Sibiu, România, fiica lui Schneider Reinhold-Andrei și Sigrid, cu domiciliul actual în Germania, 38229 Salzgitter, Am Heller 25, cu ultimul domiciliu din România, localitatea Mediaș, Str. Bastionului nr. 5, ap. 69, județul Sibiu. 151. Jakobi Wilhelm, născut la 12 martie 1967 în localitatea Laslea, județul Mureș, România, fiul lui Wilhelm și Ecaterina, cu domiciliul actual în Germania, 38229 Salzgitter, Am Heller 25, cu ultimul domiciliu din România
HOTĂRÂRE nr. 237 din 30 martie 2000 privind aprobarea renunţării la cetăţenia română de către unele persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/127780_a_129109]
-
20, județul Bistrița-Năsăud. 69. Helch Dagmar-Renate, născută la 4 aprilie 1973 în localitatea Sighișoara, județul Mureș, România, fiica lui Frantz și Elisabet, cu domiciliul actual în Germania, 82538 Geretsried, Berlinerweg 17, cu ultimul domiciliu din România în localitatea Sighișoara, Str. Bastionului nr. 6, județul Mureș. 70. Hermann Claudia-Simona, născută la 21 mai 1969 în localitatea Brașov, județul Brașov, România, fiica lui Haller Claus-Andrei și Grigore Floarea, cu domiciliul actual în Germania, 74336 Brackenheim, Langhardtring 26, cu ultimul domiciliu din România în
HOTĂRÂRE nr. 680 din 17 august 2000 privind aprobarea renunţării la cetăţenia română de către unele persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/130056_a_131385]
-
cartierul superior fiind despărțit de cel inferior printr-o fascie ondulata argintie; în cartierul superior, în cîmp roșu, profilul unei uzine cu două rosuri, în auriu și detalii negre; în cartierul inferior, în cîmp albastru, o cetate argintie cu trei bastioane, avînd în poarta, pe negru, un leu auriu ridicat spre stînga și ținînd în labele anterioare o halebarda. În partea centrală a stemei este așezat un scut mai mic avînd stema Republicii Socialiste România, pe un fond format în partea
DECRET nr. 302 din 25 iulie 1972 privind aprobarea stemelor judeţelor şi municipiilor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/135706_a_137035]
-
țării. Denumirea județului este înscrisă cu litere de aur pe o eșarfă roșie, în afară scutului și anume la baza acestuia. Municipiul Suceava Scut tăiat; în cartierul superior, în cîmp albastru, este reprezentată în argintiu poartă cetății Sucevei cu două bastioane crenelate; deasupra cetății, în auriu, este redata stema Moldovei (cap de bour cu stea între coarne, flancat de semiluna și soare); în cartierul inferior, în cîmp roșu, silueta Casei de cultură a municipiului în auriu cu detalii negre. În partea
DECRET nr. 302 din 25 iulie 1972 privind aprobarea stemelor judeţelor şi municipiilor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/135706_a_137035]
-
cu litere de aur pe o eșarfă roșie, în afară scutului și anume la baza acestuia. JUDEȚUL TULCEA Scut împărțit prin linii în formă de Y răsturnat; în cartierul din stînga sus, în cîmp roșu, o cetate crenelata cu două bastioane și poartă deschisă, în argintiu; în cartierul din dreapta sus, în cîmp verde, un spic de grîu așezat pe verticală, peste care se suprapun două ciocăne încrucișate, totul în auriu; în cartierul inferior, în cîmp albastru, doi sturioni aurii afrontați cu
DECRET nr. 302 din 25 iulie 1972 privind aprobarea stemelor judeţelor şi municipiilor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/135706_a_137035]
-
județul Sibiu. 41. Martin Hanno-Georg, născut la 28 noiembrie 1972 în localitatea Mediaș, județul Sibiu, România, fiul lui Iosif Edvin și Delia, cu domiciliul actual în Germania, 63517 Rodenbach, Wurzburgerstr. 61, cu ultimul domiciliu din România în localitatea Mediaș, Str. Bastionului nr. 5, județul Sibiu. 42. Reich Karl-Gunter, născut la 3 iunie 1945 în localitatea Sibiu, județul Sibiu, România, fiul lui Carol-Gustav și Margareta-Charlotta, cu domiciliul actual în Germania, 35394 Giessen, Eichendorfferingstr. 137, cu ultimul domiciliu din România în București, str.
HOTĂRÂRE nr. 583 din 13 iunie 2002 privind aprobarea renunţării la cetăţenia română unor persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/143026_a_144355]
-
Mate Corina, născută la 11 aprilie 1973 în localitatea Mediaș, județul Sibiu, România, fiica lui Chiriac Antonica și Margareta, cu domiciliul actual în Suedia, 213 61 Malmo, V. Kattarpsvagen 10 E, cu ultimul domiciliu din România în localitatea Mediaș, Str. Bastionului nr. 4, ap. 80, județul Sibiu. 98. Maftei Lucian, născut la 28 noiembrie 1973 în localitatea Girov, județul Neamț, România, fiul lui Alexandru și Lucica, cu domiciliul actual în Austria, 1050 Viena, Mauthausgasse 8/10, cu ultimul domiciliu din România
HOTĂRÂRE nr. 705 din 19 iulie 2001 privind aprobarea renunţării la cetăţenia română unor persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/135986_a_137315]
-
Weber Elisabeta-Maria, născută la 3 iunie 1973 în localitatea Mediaș, județul Sibiu, România, fiica lui Guta Gheorghe și Maria, cu domiciliul actual în Germania, 84494 Neumarkt Sankt Veit, Marian Wieserweg 17, cu ultimul domiciliu din România în localitatea Mediaș, Str. Bastionului nr. 5, ap. 71, județul Sibiu. 37. Wenner Gabriela, născută la 11 aprilie 1977 în localitatea Timișoara, județul Timiș, România, fiica lui Panciu Antonie și Somogyi Margareta, cu domiciliul actual în Germania, 90587 Veitsbronn, Retzelfembacherstr. 26, cu ultimul domiciliu din
HOTĂRÂRE nr. 860 din 16 august 2002 privind aprobarea renunţării la cetăţenia română unor persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/144246_a_145575]
-
simbolizând statutul de municipiu al localității. Semnificația elementelor însumate Armele primului cartier fac trimitere la secolul al XIII-lea, perioadă în care Caransebesul este atestat documentar și în care orașul fortificat cunoaște o puternică dezvoltare. Urbea este cunoscută ca un bastion de apărare a creștinătății împotriva invaziei păgâne, iar cei doi aștri semnifică libertatea, belșugul, veșnicia, dar și înnoirea Caransebesului. Cartierul albastru, care semnifică credință, speranța și sinceritate, este rezervat credinței creștine a locuitorilor. Sfanțul militar, patron spiritual al Episcopiei de
HOTĂRÂRE nr. 1.533 din 18 decembrie 2002 privind aprobarea stemei municipiului Caransebes, judeţul Caraş-Severin. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/147376_a_148705]
-
un important nod feroviar și rutier, o însemnată urbe culturală, inclusiv universitară. Brașovul este centrul celei mai importante zone turistice montane din țara noastră, el însuși dispunând de obiective turistice deosebite: monumente istorice și de artă (Biserica Neagră, Casa Sfatului, bastioane, case vechi etc.), stațiunea Poiana Brașov etc. ALBA-IULIA Oraș vechi (anticul Apulum), situat la confluența Ampoiului cu Mureșul, revigorat în perioada feudală (una dintre cele mai mari și mai bine păstrate cetăți). De Alba-Iulia se leagă două momente cruciale pentru
GEOGRAFIE. MANUAL PENTRU CLASA A VIII–A by SILVIU NEGUT, GABRIELA APOSTOL, MIHAI IELENICZ () [Corola-publishinghouse/Science/576_a_929]
-
fig. 1.1). Țara noastră este gazda unor tipuri unice și extinse de habitate, de la păduri mature aproape virgine, pajiști și stepe bogate în specii floristice, la mlaștini întinse, posibil, fără echivalent în Uniunea Europeană. De asemenea, lanțul carpatic reprezintă un bastion vital al carnivorelor mari. România deține 5500 exemplare de urs brun, 3500 exemplare de lup și 1600 exemplare de râs eurasiatic, reprezentând procente ridicate din efectivele acestor specii de carnivore mari, la nivelul continentului european. Aceasta situează în mod ferm
CONSERVAREA MEDIULUI ŞI A BIODIVERSITĂŢII by Dana Popa Răzvan Al. Popa () [Corola-publishinghouse/Science/739_a_1106]
-
Ion Roată, țăranul din Câmpuri, care a stat de vorbă cu Alexandru Ioan Cuza și a fost sărutat de acesta pe obrazul pălmuit de boier, de eroismul soldaților români care au luptat în primul război mondial la Mărăști - Mărăsești, ultimul bastion de rezintență în calea dușmanilor, ori de Ecaterina Teodoroiu, eroină ale cărei rămășițe se află în cadrul Mausoleului Eroilor de la Mărășești, de „Focul Viu” sau de „Focul nestins” de la Andreiașu, o emanație de gaze naturale ce se aprind în mod
PERSPECTIVE ALE DEZVOLT?RII TURISMULUI RURAL VR?NCEAN by Camelia BUT? () [Corola-publishinghouse/Science/83104_a_84429]
-
fie puțin jumulită ca să li se dea o satisfacție - oricât de mică - și celor ce așteaptă de atâta amar de vreme să se schimbe ceva. Trebuia să aibă cineva grijă și de Armata Roșie eliberatoare ce bântuia încă prin acest bastion al păcii care trebuia apărat cu ajutorul ei și post-mortem. Trebuia să pună cineva mâna să schimbe pur și simplu inițialele URSS cu CSI. Trebuia să rezolve cineva într-un fel sau altul și intrarea Gruziei în noua comunitate obligatorie a
Crimă și moralitate. Eseuri și publicistică by Ileana Mălăncioiu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1914_a_3239]
-
orientală rămâne mobilă timp de secole. În jurul anului 900 traseul său urma îndeaproape cursul Elbei și Saarului. Continuarea acțiunii de stabilire a frontierelor s-a datorat parțial incursiunilor normanzilor și ungurilor, care, prin raidurile lor, au crescut la început importanța bastionului austriac. Apoi, centrul de gravitate politică al Germaniei a fost deplasat spre est și spre marginile Imperiului, în special după ce ungurii au fost zdrobiți de Otto I cel Mare în bătălia de la Lech/Lechfeld (955)100. Este una din puținele
Germania. O istorie de la antici la moderni by GHEORGHE BICHICEAN [Corola-publishinghouse/Science/948_a_2456]
-
de ce nu ar putea și o secțiune de magazin să facă același lucru? Capitolul nouă Ce vor femeile Înainte de a începe acest capitol, aș vrea să vă readuc în memorie dispariția unei mari instituții americane și a unuia din ultimele bastioane (dacă nu chiar ascunzători) ale masculinității de după război. Desigur, mă refer la Joe’s Hardware. Sau oare Jim era numele? Nu contează. Știți cu toții despre ce vorbesc. Scânduri care scârțâie în podea. Un miros ciudat de cauciuc și odorizant 3-In-One
Arta de a cumpăra. De ce ne place shopping-ul by Paco Underhill [Corola-publishinghouse/Journalistic/1868_a_3193]
-
adesea atrage după sine o criză instituțională în care un om din afara sistemului, care tocmai a câștigat alegerile, având un mandat să spulbere instituțiile corupte și nereprezentative este învrăjbit împotriva unei elite politice tradiționale care vede în acele instituții ultimele bastioane cu care se mai poate apăra. În unele cazuri, populiștii pierd în aceste confruntări și sunt înlăturați din funcție - cum a fost cazul lui Jorge Serrano, în 1993, în Guatemala și al lui Lucio Gutiérrez, în 2005, în Ecuador. Cu
Populismul în Europa și în cele două Americi: amenințare sau remediu pentru democrație? () [Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
relativizează delimitarea sferelor, lărgindu-și progresiv micro- si macrouniversul. Dacă femeile au, de regulă, raporturi privilegiate cu domeniul casnic și sentimental, Pariziana are pasiunea socialului. Ea este una dintre puținele femei care reușește să pătrundă, în unele cazuri, în ultimul bastion al dominației masculine politicul. Pariziana reprezintă continuitatea politicii favoritelor Vechiului Regim, înzestrate cu puteri ascunse. Unele Pariziene, cum ar fi Clorinde Balbi sau Madeleine Forestier ar putea completă categoria "doamnelor de fier" sau cea a "cardinalilor cenușii". Dar miza guvernării
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]