1,296 matches
-
împotrivi razelor lui, ci, pe lângă acest eșec, va suferi și multă vătămare, cu atât mai mult cel ce voiește a-și îndrepta privirea către acea lumină și a vedea prin raționamentele sale, nu numai că va cădea, ci încă și batjocorește harul lui Dumnezeu”. (Sf. Ioan Gură de Aur, Comentariile sau explicarea Epistolei a doua către Timotei, omilia II, p. 19) „Credința este totul; dacă ea va întări pe cineva, inima lui va sta în siguranță. Așadar, credința întărește, în timp ce raționamentele
Despre credinţa ortodoxă şi despre erezii by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/129_a_440]
-
fie! El nu silește pe nimeni, căci cine oare, chemând la cinste, la cununi, ospețe și serbări, trage la sine pe cei chemați, legați și fără voia lor? Nici unul nu face așa, căci un asemenea fapt este al celui ce batjocorește. Dumnezeu trimite fără voie în gheenă, însă în Împărăția Cerurilor cheamă pe cei ce vor. În focul cel veșnic el trimite pe păcătoși legați și văicărindu-se, însă când este vorba de miile de bunătăți, nu așa; fiindcă dacă firea
Despre credinţa ortodoxă şi despre erezii by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/129_a_440]
-
în râs învățăturile noastre a întrebat pe acest pedagog zicând: Ce face acum Fiul teslarului? Iar acesta, fiind plin de harul divin, a prezis ceea ce era să se întâmple în curând: O, sofistule, Creatorul a toate pe Care tu Îl batjocorești, numindu-L Fiul teslarului, pregătește acum un sicriu. Nu mult după aceea s-a vestit moartea acestui impostor (Libaniu) și a fost adus să fie așezat în sicriu. Astfel s-a arătat zadarnică îngâmfarea amenințărilor lui, iar Dumnezeu a fost
Despre credinţa ortodoxă şi despre erezii by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/129_a_440]
-
crucii. Hristos n-a spus: Satana a grăit prin gura ta, ci: Mergi înapoia Mea, satano! (Mt. 16, 23)”. (Sf. Ioan Gură de Aur, Omilii la Matei, omilia LIV, IV, în PSB, vol. 23, p. 627) „Când Dumnezeu Însuși e batjocorit în slujirea ce I se cuvine, nu e lucru cuminte a te milostivi. Și e cu totul păgubitor a te lăsa moleșit la vreme nepotrivită, pe motiv că o cere iubirea întreolaltă. Aceasta socotesc că e ceea ce zice Domnul: Cel
Despre credinţa ortodoxă şi despre erezii by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/129_a_440]
-
legământ, cum nu poate fi între oi și lupi, între oameni și lei. Adăugând că o să-i dea leșul câinilor să-l sfârtece și că acum ar vrea să-i mănânce bucată cu bucată carnea crudă. Iar apoi, mort, îl batjocorește și-l târăște prin praf și, după funeraliile lui Patrocles, timp de douăsprezece zile la ceasul când răsare soarele pe mare, îl târăște, legat de car, în jurul mormântului, de câte trei ori. Tot el jertfise pe rugul lui Patrocles, tăindu
Ahile sau Despre forma absolutã a prieteniei; Ariel sau Despre forma purã a libertãții by Petru Creţia () [Corola-publishinghouse/Science/1373_a_2880]
-
legământ, cum nu poate fi între oi și lupi, între oameni și lei. Adăugând că o să-i dea leșul câinilor să-l sfârtece și că acum ar vrea să-i mănânce bucată cu bucată carnea crudă. Iar apoi, mort, îl batjocorește și-l târăște prin praf și, după funeraliile lui Patrocles, timp de douăsprezece zile la ceasul când răsare soarele pe mare, îl târăște, legat de car, în jurul mormântului, de câte trei ori. Tot el jertfise pe rugul lui Patrocles, tăindu
Ahile sau Despre forma absolutã a prieteniei; Ariel sau Despre forma purã a libertãþii by Petru Creţia () [Corola-publishinghouse/Science/1373_a_2881]
-
chinurile facerii. Nu-i vor imita pe sclavi, bărbați sau femei, în activitățile lor servile. Nici, fără îndoială, pe oamenii răi la suflet și lași care acționează invers decât ceea ce ceream noi acum câtva timp, care se insultă și se batjocoresc unii pe alții și spun lucruri obscene, fie la beție, fie cu sânge rece, nici toate cuvintele sau acțiunile prin care acest fel de oameni se degradează pe ei înșiși și-i degradează și pe alții. Cred că nu trebuie
Marile teorii ale teatrului by MARIE-CLAUDE HUBERT () [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
agresiv și poruncitor, dar și melodramatic; maestru al travestiului mimetic, acid pâna la perversitate sau cumplit de sadic în demolarea interlocutorului, dar și înțelegător, altruist și atoateîncăpător întru cele umane; dogmatic și antidogmatic, adorând petrecerile și colocvialitatea, însă trădând și batjocorind totul; iubindu-și sau urându-și personajele etc." 24 Florin Manolescu, Caragiale și Caragiale. Jocuri cu mai multe strategii, Editura Cartea Românească, București, 1983, p. 262. 25 Mircea Tomuș, op. cit., p. 371. 26 Valentin Silvestru, Elemente de caragialeologie, Editura Eminescu
Un veac de caragialism. Comic și absurd în proza și dramaturgia românească postcaragialiană by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
monstrul a apucat pachetul de forma unui prunc înfășat și l-a târât în gaura dintre scânduri. Acolo îngerul cu ochi strălucitori, cu ochi care aruncă foc, dar învins, paralizat, doar ochi lărgiți de groază și fascinație, avea să fie batjocorit, înțepat, supt, sodomizat, torturat, supus altor grozăvii pentru care oroarea nu are cuvinte, și asta etern, fără milă, fără speranță, fără sfârșit. Acolo, ochi în ochi cu călăul său, în noaptea bestială, colcăitoare. Și deodată, fără tranziție, cutremurat încă de
Travesti by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295574_a_296903]
-
de sfaturile pe care i le dăduse lui Jack despre relații, la beție, vineri seara. Oh, Dumnezeule, mormăi ea, acoperindu-și obrajii fierbinți cu mâinile. Chiar atât de rău miros? spuse Trix, cu o figură jignită. Se aștepta să fie batjocorită de majoritatea celorlalți, dar nu și de Ashling. Ashling clătină din cap. Nu mai simțea nici un miros acum, fuseseră toate acoperite de șocul puternic. Trebuia să își ceară scuze. — Biroul ăsta este execrabil, spuse Lisa, distrugătoarea veseliei, începând să își
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2243_a_3568]
-
unui spectacol mut, ce se joacă acolo În direct și toți sunt doritori să fie de față. Da, devenim actori fără să vrem; ochii celorlalți, ascuțiți, Încordați, penetranți, ne scormonesc, ne sfâșie, ne cântăresc, ne Înfulecă, ironizându-ne, invidiindu-ne, batjocorindu-ne. E o stare Îngrozitoare să te afli așa dezbrăcat de tine Însuți, stângaci și inutil, spionat de curiozitatea nudă a spectatorilor, plină de o cruzime Înfiorătoare. Actorii sunt niște ființe foarte curajoase; ei trebuie să aibă puterea de a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2326_a_3651]
-
cu mâncătoriile și cu intrigile lor, tu desprinde-te de tot de lumea lor, creează-ți un univers al tău, tu nu trebuie să fii distrusă. Luptă, că așa ți-e firea, dar smulge-te din lumea care te-a batjocorit, te-a umilit, de multe ori te-a distrus fără milă. Tu nu aveai apărare, ei loveau și fruntea ta atât de dârză se pleca, nu, nu mai trebuie să se Întoarcă acele zile, nu le-aș mai putea suporta
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2326_a_3651]
-
A patra zi mi-a și vorbit. Mă trata cu „scumpa mea cocotă ordinară“. Am tăcut. La facultate, a povestit la toți colegii cum m-am culcat eu cu el și cu un altul. Colegii au râs și m-au batjocorit și ei. — Măi, Angelo, n-am auzit pe nimeni batjocorindu-te. Mințeam. Auzisem totul. Dar așa era jocul, trebuia să o Încurajez. — Zilele astea mi-a zis că s-a săturat de mine. L-am rugat, l-am implorat, degeaba
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2326_a_3651]
-
scumpa mea cocotă ordinară“. Am tăcut. La facultate, a povestit la toți colegii cum m-am culcat eu cu el și cu un altul. Colegii au râs și m-au batjocorit și ei. — Măi, Angelo, n-am auzit pe nimeni batjocorindu-te. Mințeam. Auzisem totul. Dar așa era jocul, trebuia să o Încurajez. — Zilele astea mi-a zis că s-a săturat de mine. L-am rugat, l-am implorat, degeaba. Totuși, a fost generos. Mi-a promis că o să mergem
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2326_a_3651]
-
În căsătorie se aprobă!“. Se uită la mine uimită. „Glumești?“ „Deloc!“ „Și mi-o spui cu aceste cuvinte?“ Devin amenințător. „Nu mai este de actualitate cererea ta?“ „N-am zis asta. Dar cum ți-a venit așa, după ce m-ai batjocorit atât? Mi-ai spus că vreau să fac o mesalliance scârboasă, ca să-mi Împrospătez sângele puturos cu vigoarea plebeie a rasei tale slave“ „Totul rămâne valabil În ceea ce am spus. Dar după ce l-am citit pe Shakespeare În Întregime, mi-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2326_a_3651]
-
un roman fictiv, Intermezzo refuză orice retorică a ficțiunii (consemnându-se, teoretic, din interior, refuzul) și te trage de mânecă spre a nu greși cumva: eu sunt un roman non-fictiv. Singurul său element de retorică romanescă este un pseudonarator care, batjocorit În stilul „desantiștilor“ din 1983, este construit ca un personaj de gradul zero. Identificabil cu lectorul romanului (și deci al jurnalelor și scrisorilor protagoniștilor). Autorul refuză să intre În text, fiind prezent doar printr-o scăpare pe care presupunem că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2326_a_3651]
-
rău. Și explicația este că legea decide păcatul. — Și eu ce să fac? — Poate ai auzit că pe lumea asta nu se poate decât să devorezi sau să fii devorat... Da, să-ți bați joc de alții sau să fii batjocorit. — Nu, există și o a treia cale, și anume să te devorezi pe tine însuți, să-ți bați joc de tine însuți. Devorează-te! Cine devorează se bucură, dar nu se satură să-și tot amintească de sfârșitul bucuriilor sale
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1900_a_3225]
-
tată. Herzl, nu Jabotinski. Ar fi mai bine pentru tine, deșteptul meu, să nu iei numele lui Herzl și Jabotinski În deșert. Descalță-te când ajungi pe teritoriul lor sfânt. Probabil că se răsucesc În mormânt când deschideți gura și batjocoriți sionismul. Fima se simți deodată cuprins de un val de furie arzătoare, uită complet că Își jurase să se stăpânească și de-abia reuși să-și Înăbușe tentația sumbră de a-l trage pe tatăl său de bărbiță sau de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1984_a_3309]
-
depresie neagră menționată deja, a făcut primul foc de tabără În grădina de la Lamb House, alimentându-l cu scrisori, sub ochii slujitorilor Îngroziți și stupefiați. Era, În esență, un act de răzbunare față de lumea literară nepăsătoare și rece, care Îi batjocorise sau Îi ignorase opera. Dacă nu-i doreau romanele, avea să facă tot ce-i stătea În puteri să nu le lase pe mâini viața; prefera să dispară complet din peisajul literar decât să devină una din figurile minore „interesante
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1871_a_3196]
-
retorică. Imparabil ca o explozie, eu aș spune: „La parter instalez salonul de vânzări și un atelier; la etaj, Îi Închid pe chinezi“ (notă scrisă cu mâna lui de către Carlos Anglada). Aluzie la legendarul personaj al Comandorului, tatăl unei tinere batjocorite de Don Juan, a cărui statuie de piatră vine să cineze cu el În propria-i casă. * Într-adevăr, doctorul a surâs și a salutat (Nota autorului). Stradă din apropierea celei pe care se afla apartamentul lui Borges și unde se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]
-
de îndoială, asemeni orbilor ce au văzut odată lumina și-i bîntuie visele colorate, cale de întoarcere nu mai există. Ce mulțumit aș fi, tinere V., dacă te-ai putea metamorfoza într-un om simplu și rudimentar. Și cum îl batjocorești tu cu superioritate (cine ți-o fi dat dreptul?) pe acest posibil V.: în sfînta sa naivitate viața e un premiu de loterie niciodată cîștigat. Trăind în furnicar, colon în colonie, rumegîndu-și memoriile, neînțelegînd în huietul general nimic din durerile
CELSIUS: 41,1˚. In: Celsius : 41.1 by Victor Cojocaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/464_a_721]
-
-Și cum să te înțeleagă cineva cînd planeta e plină de muieri ce-abia așteaptă să pretextezi iubirea ca să se joace de-a sexul lumii? Pot să-mi închipui un roi de asemenea arătări pulverizînd ca sens orice cor tragic, batjocorindu-te, ascunzîndu-și idioțenia în spatele bășcăliei. Demolîndu-te și părîndu-li-se c-au nimicit nimicnicia lumii. Tu îți strigi durerea că nu mai poți iubi și ele te-nfierează: -Im-po-ten-tul! Impo-ten-tul!” 10 Bocetul: un strigăt de răzbunare către zeu; urlă, cheamă și amenință
CELSIUS: 41,1˚. In: Celsius : 41.1 by Victor Cojocaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/464_a_721]
-
tale care va despica lumea și-i va alege sămînța ca unui pepene, sîmburii. Să te rugăm să ne mai lași măcar o fărîmă. Și ai muncit ca un dement. Ne-ai lovit, ne-ai luat în rîs, ne-ai batjocorit ca să poți izbîndi. Fiece carte nouă ne pedepsea pe noi. Voia să arate cît sîntem de mici față de tine, perfectul. Și ai ajuns sa crezi că toate gîndurile lumii sînt numai ale tale. De tine născute, de nimeni înțelese. Degeaba
CELSIUS: 41,1˚. In: Celsius : 41.1 by Victor Cojocaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/464_a_721]
-
-mi ridica privirea. Pare cu neputință să pot ieși vreodată din păcat. Și-așa greșesc din nou prelungindu-mi suferința cu memoria acestuia. În clipele de singurătate, prin cameră sau în mijlocul pădurii vecine, plîng. Judecătorul mi-e acum prieten. „-Ai batjocorit cuvîntul?”-mă întreabă. Oftez. „-Da, părinte.” -îi răspund. „-Am rîs cu el, l-am potrivit ca pe o armă și am stîrnit prin el bucurie și durere. Dar, numai amăgiri deșarte. Am umplut cu cuvinte timpul și distanța în care
CELSIUS: 41,1˚. In: Celsius : 41.1 by Victor Cojocaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/464_a_721]
-
nu realizez că m-am născut îngenunchiat pentru a încerca să sfîrșesc ridicîndu-mi îngenuncherea la verticala cerului.” Iată-ne: eu și femeia. Ne lăsăm pradă dinților răului cu care ne sfîșiem; întinzîndu-ne; încercînd să cuprindem în brațe, bolta. Și ne batjocorim îngerul și nu-l lăsăm să ne slujească. Fiindcă ne rușinează. Ne rușinează cumințenia care-ar putea să ne descuie cerul. Sînt scriitorul V. femeia îmi spune: „-Termină! Nu poți crea veșnicia căci ea, nu numai că nu se termină
CELSIUS: 41,1˚. In: Celsius : 41.1 by Victor Cojocaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/464_a_721]