4,406 matches
-
Negulescu. Obține doctoratul în 1909, la Universitatea din Iași, cu teza Despre cimilituri. Studiu filologic și folcloric, care este și debutul său editorial, iar în 1913 își ia docența în filologie română „cu specială privire la dialectologia românească”. Ajutor de bibliotecar (subdirector) la Biblioteca Universității din Iași (1908-1911), ajunge director al acesteia (1914-1922, 1927-1932). Preocupările sale vizând organizarea, funcționarea și dotarea instituției sunt relevate de broșura Proiect de lege pentru Biblioteca Universității din Iași (1914). În 1920 suplinește prima Catedră de
PASCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288707_a_290036]
-
Dicționarul limbii române al Academiei Române, coordonat de A. Philippide, și face anchete etnofolclorice sub îndrumarea lui A. D. Xenopol. După o serie de funcții în învățământ, în 1905 e solicitat ca monografist al moșiilor regale, iar din 1909 până în 1930 este bibliotecar al Palatului Regal, apoi secretar al Fundației „Regele Ferdinand I”. În 1935 se retrage la Piatra Neamț. Din 1898 a fost redactor la „Șezătoarea” (Fălticeni), unde a și debutat ca istoric literar (Notiță asupra manuscriptelor lui Ion Creangă, 1899). În 1908
KIRILEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287713_a_289042]
-
1952-1957) și București (1957-1959), unde va absolvi Liceul „Spiru Haret”. Frecventează Facultatea de Filologie, secția limba și literatura română, a Universității bucureștene (1959- 1964), iar după terminarea studiilor este numit profesor la Greaca, județul Giurgiu. Între 1966 și 1968 e bibliotecar la Biblioteca Orășenească din Ploiești, iar între 1968 și 1970 este secretar al cenaclului literar al Uniunii Scriitorilor, condus în acea perioadă de Miron Radu Paraschivescu. Din 1970 până la sfârșitul vieții lucrează ca redactor la „România literară”. M. începe să
MAZILESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288071_a_289400]
-
nr. 25-29, 5 iun -23 iul. 92. Eusebiu Camilar, Victor Tulbure, Marin Preda: În Flacăra, nr. 25 (77), 25 iun. Tot aici, opinia muncitorului Andrei Grigore, „muncitor la secția de croit a Întreprinderii «Flacăra Roșie» este În același timp și bibliotecar”: „Unele din criticile literare - dintre atâtea câte am citit eu - ne spune el, nu prea le-am Înțeles. Sunt unele cuvinte pe care nu le cunosc și de multe ori, chiar felul În care sunt Îmbinate cuvintele, nu Îl Înțeleg
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
urmat școala primară în satul natal, iar liceul la București, Călărași, Odorhei. O vreme învățător, își completează apoi studiile urmând cursurile Facultăților de Drept și de Litere din București și din Cernăuți. Între 1928 și 1930 a fost secretar și bibliotecar al Institutului de Literatură condus de Mihail Dragomirescu. Câtva timp a lucrat ca redactor la Radio București și ca inspector al Fundațiilor Regale. După război a fost consilier juridic la Tulcea și la Cernavodă. În 1925 A. debutează cu versuri
ACSINTEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285155_a_286484]
-
newyorkeze Partisan Review. Probabil că noul unghi al povestirii se leagă de presupusa ambiție a lui Chandler de a depăși limitele strâmte ale romanului polițist. Într-o scrisoare din mai 1949, adresată lui James Sandoe (recenzent de detective fiction și bibliotecar la University of Colorado), el atrage atenția că a pășit în afara cercului și că The Little Sister nu e „o poveste polițistă așa cum trebuie”. În mod clar, ambițiile lui sunt mai mari. Nu e pentru prima oară când se străduiește
[Corola-publishinghouse/Science/2073_a_3398]
-
fost ajutat de foștii profesori să își ia bacalaureatul. A terminat Facultatea de Filologie, secția română-istorie, la „fără frecvență”, la Iași, ca șef de promoție, după care s-a stabilit la Turnu-Severin, unde a lucrat ca profesor suplinitor de română, bibliotecar, zilier pe diferite șantiere, încărcător și descărcător de lemne. A mai fost anchetat de Securitate și după eliberare, între 1972-1976. A fost chemat și de câte două, trei ori pe săptămână la Securitate, inclusiv în timpul orelor de curs. Nu i
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
ținut în picioare, nedormit, trei, patru zile. Livinschi, șeful camerei 104, a fost cel care l-a bătut cel mai mult. Popovici spune că, în urma torturilor, a rămas fără două coaste 1. Eliberat în 1956, a lucrat ca portar și bibliotecar, reușind să termine Facultatea de Filozofie în 1970. A ajuns cercetător științific, însă a fost șicanat de Securitate până în 1989. Caravia a lucrat în cadrul Institutului Național pentru Studiul Totalitarismului și a publicat mai multe cărți 2. Gheorghe Caziuctc "Gheorghe Caziuc
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
societăți culturale, statistici ale bibliotecilor românești din străinătate și ale cărților românești aflate în fondurile acestora, un inventar al institutelor de literatură și al principalelor edituri, însoțit de o „statistică a tiparului”. Sunt menționate expoziții internaționale de carte, congrese ale bibliotecarilor și bibliofililor, cercuri literare, fondul de carte al diferitelor biblioteci, piața cărții românești din străinătate, piața cărților străine intrate în țară. Din 1924, suplimentul intitulat „Bibliografia românească” devine publicație de sine stătătoare, cu apariție lunară. B. c. mai cuprinde și
BULETINUL CARŢII. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285934_a_287263]
-
de teatru Arca lui Noe (1944). Apar de asemenea scrierile filosofice, care conțin expunerea sistemului speculativ al lui B., grupate în Trilogia cunoașterii (1943), Trilogia culturii (1944) și Trilogia valorilor (1946). Îndepărtat din învățământul universitar în 1948, este angajat ca bibliotecar la Biblioteca din Cluj a Academiei Republicii Populare Române (din 1954, director adjunct), cercetător științific la Institutul de Istorie și Filosofie (1949-1953) și apoi pe lângă Secția de istorie literară și folclor a Academiei, Filiala Cluj. Elaborează pentru aceasta lucrările Gândirea
BLAGA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285754_a_287083]
-
a poeziilor este superficială, descriptivă. În ansamblul ei, revista oglindește în bună măsură nivelul la care se ridică creația studenților Școlii de literatură. Operele eficiente, cu înalt potențial educativ, trebuiau să ajungă și în biblioteci; în acest sens, revista Călăuza bibliotecarului - pornită vijelios pe demolarea „biblioteconomiei burgheze” - trebuia să aibă un rol însemnat în propaganda cărții: despre acest aspect și despre conținutul noii reforme în domeniu scrie Al. Oprea 8 . „Astfel găsim în paginile revistei articole care arată sarcina bibliotecilor de
Literatura în totalitarism by Ana Selejan () [Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
libertate a cititorului în alegerea cărților. În fond, sub această ipocrită dezinteresare, sub acest obiectivism, se ascundea dorința meschină a slugilor exploatatorilor de a ascunde cărțile cu conținut științifico-materialist și de a manipula în primul rând excrescențele culturii burgheze(...). Călăuza bibliotecarului a demonstrat concret neeficiența acestei metode formaliste, publicând un vast material sovietic de biblioteconomie, care a arătat importanța așezării cărților după conținut, ca o condiție indispensabilă îmbunătățirii activității bibliotecilor. O aceeași poziție fermă este luată și împotriva altor rămășițe ale
Literatura în totalitarism by Ana Selejan () [Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
nu oglindeau real fondul de carte al bibliotecilor. De un real folos sunt și unele articole tehnice Cum se întocmesc fișele pentru evidența ziarelor, Ce este fișa cititorului și cum se folosește etc. (...). Ținând seama de acest obiectiv înalt, Călăuza bibliotecarului a trecut prin focul unei analize critice activitatea a numeroase biblioteci (...). Trebuie să spunem că revista nu a acordat destulă atenție muncii de educare a bibliotecarilor, de ridicare a nivelului lor, de mobilizare a lor. Aceasta se observă și în
Literatura în totalitarism by Ana Selejan () [Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
fișa cititorului și cum se folosește etc. (...). Ținând seama de acest obiectiv înalt, Călăuza bibliotecarului a trecut prin focul unei analize critice activitatea a numeroase biblioteci (...). Trebuie să spunem că revista nu a acordat destulă atenție muncii de educare a bibliotecarilor, de ridicare a nivelului lor, de mobilizare a lor. Aceasta se observă și în faptul că în revistă există puține articole - și acestea traduse - care demască reacționara biblioteconomie americană (...). O altă problemă importantă a Călăuzei bibliotecarului era îndrumarea bibliotecarilor în ce privește
Literatura în totalitarism by Ana Selejan () [Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
muncii de educare a bibliotecarilor, de ridicare a nivelului lor, de mobilizare a lor. Aceasta se observă și în faptul că în revistă există puține articole - și acestea traduse - care demască reacționara biblioteconomie americană (...). O altă problemă importantă a Călăuzei bibliotecarului era îndrumarea bibliotecarilor în ce privește cărțile (...). Este evident că bibliotecarii trebuiesc îndrumați în primul rând spre acele creații care constituesc succese ale literaturii noastre. Dar bibliografia revistei se mărginește să expună sec și șablonard conținutul lucrărilor apărute pe un spațiu egal
Literatura în totalitarism by Ana Selejan () [Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
a bibliotecarilor, de ridicare a nivelului lor, de mobilizare a lor. Aceasta se observă și în faptul că în revistă există puține articole - și acestea traduse - care demască reacționara biblioteconomie americană (...). O altă problemă importantă a Călăuzei bibliotecarului era îndrumarea bibliotecarilor în ce privește cărțile (...). Este evident că bibliotecarii trebuiesc îndrumați în primul rând spre acele creații care constituesc succese ale literaturii noastre. Dar bibliografia revistei se mărginește să expună sec și șablonard conținutul lucrărilor apărute pe un spațiu egal, cu fraze adesea
Literatura în totalitarism by Ana Selejan () [Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
lor, de mobilizare a lor. Aceasta se observă și în faptul că în revistă există puține articole - și acestea traduse - care demască reacționara biblioteconomie americană (...). O altă problemă importantă a Călăuzei bibliotecarului era îndrumarea bibliotecarilor în ce privește cărțile (...). Este evident că bibliotecarii trebuiesc îndrumați în primul rând spre acele creații care constituesc succese ale literaturii noastre. Dar bibliografia revistei se mărginește să expună sec și șablonard conținutul lucrărilor apărute pe un spațiu egal, cu fraze adesea identice, indiferent dacă acestea constituesc succese
Literatura în totalitarism by Ana Selejan () [Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
constituesc succese ale literaturii noastre. Dar bibliografia revistei se mărginește să expună sec și șablonard conținutul lucrărilor apărute pe un spațiu egal, cu fraze adesea identice, indiferent dacă acestea constituesc succese sau rebuturi. Asta duce la o greșită informare a bibliotecarilor, la pericolul popularizării unor lucrări greșite. Care bibliotecar ar înțelege oare din felul cum au fost făcute prezentările poemului lui Mihai Beniuc: Cântec pentru tovarășul Gheorghe Gheorghiu-Dej și Balada Bicazului de I. Istrati, că are de-a face cu două
Literatura în totalitarism by Ana Selejan () [Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
se mărginește să expună sec și șablonard conținutul lucrărilor apărute pe un spațiu egal, cu fraze adesea identice, indiferent dacă acestea constituesc succese sau rebuturi. Asta duce la o greșită informare a bibliotecarilor, la pericolul popularizării unor lucrări greșite. Care bibliotecar ar înțelege oare din felul cum au fost făcute prezentările poemului lui Mihai Beniuc: Cântec pentru tovarășul Gheorghe Gheorghiu-Dej și Balada Bicazului de I. Istrati, că are de-a face cu două creații între al căror nivel de realizare există
Literatura în totalitarism by Ana Selejan () [Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
nr.6 (279), 8 febr., vorbesc despre planurile lor de creație: Ion Istrati, Al. Jar, N. Jianu și Cicerone Theodorescu 7. V. Nicorovici. - Cresc noi talente literare. În: Contemporanul, nr. 2 (275), 11 ian. 8. Al. Oprea - Despre revista „Călăuza bibliotecarului”. În: Viața românească, nr. 3, mart. 9. Aurel Martin. - Viața noastră în imagini. În: Viața românească, nr. 11, nov. 10. Sorin Arghir - Despre emisiunile literare ale posturilor noastre de radio. Ibidem, nr. 4, apr. 11. Mihai Gafița. - Mai multă grijă
Literatura în totalitarism by Ana Selejan () [Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
de fostul guvernator al Transilvaniei (1777-1787) și consilier al Mariei Theresia, fondul sibian reprezintă și el un succes al aceluiași timp. Contemporan cu Teleki (1739-1822), Brukenthal (1721-1803) se va inspira din aceeași sursă în vederea organizării colecției. De la Viena aduce un bibliotecar specialist, pe Samuel Hahnemann, care va pune bazele științifice ale lăcașului de cultură, împrumutându-i aerul din metropola austriacă. Inaugurată cu un număr de 15.972 de volume, cu 76 de incunabule și cu aproximativ 200 de manuscrise, biblioteca s-
Tentaţia lui homo europaeus. Geneza ideilor moderne în Europa Centrală şi de Sud-Est by Victor Neumann () [Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
de cercetare științifică în Transilvania? Intențiile lui erau limpezi încă în perioada formării intelectuale, când îl descoperim în compania lingvistului Adam Kollar (pe atunci director al bibliotecii imperiale din Viena) sau, într-o corespondență de idei cu istoricul Daniel Cornides (bibliotecar și profesor universitar la Pesta). Prin urmare, evaluarea raportului său cu cartea va fi cu totul alta decât obișnuitele incursiuni în vederea estimărilor cantitative. Pe Batthyăny l-a interesat să valorifice în mod științific textele medievale, raritățile adunate trebuind a fi
Tentaţia lui homo europaeus. Geneza ideilor moderne în Europa Centrală şi de Sud-Est by Victor Neumann () [Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
înființată la 1785, în scopul tipăririi rezultatelor intelectuale ale grupului de la Batthyăneum, subliniază sensul importantei inițiative. Procesul sincronic de comunicare este stimulat de organizarea fondului, unde Batthyăny are rolul principal; este urmarea experienței dobândite în răstimpul în care activase ca bibliotecar al Colegiului „Sant Apollinario” din Roma. Regulamentul de funcționare, conceput de fondator, cu norme universal valabile, este, de asemenea, rezultatul unei concepții puse în slujba luminării prin carte. Dispunerea spațiului și aranjarea cărților, camerele destinate pentru lectură, toate la un
Tentaţia lui homo europaeus. Geneza ideilor moderne în Europa Centrală şi de Sud-Est by Victor Neumann () [Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
secolele XVI - XVIII, să se bucure de scrierile care au pregătit intrarea în Secolul Luminilor. În Calalogus Alphabeticus Ilustris Collegii Alba N. Enyediensis Renovatus Anno MDCCLII Diebus Novernbris, cel mai vechi registru inventar (manuscris) păstrat în Biblioteca Bethlen (redactat de bibliotecarul ce funcționa aici la mijlocul veacului al XVIII-lea) sunt consemnate operele, existente la acea dată, azi multe dispărute, ale lui Aristotel, Aristofan, Pitagora, Pliniu, Plutarh, Ptolemeu; cărțile care au contribuit decisiv la mutațiile spre evul modern, redactate în epoca Renașterii
Tentaţia lui homo europaeus. Geneza ideilor moderne în Europa Centrală şi de Sud-Est by Victor Neumann () [Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
parte din exemplare se conservă, totuși, la biblioteca județeană din localitate n.n.) și aceea a fostului gimnaziu premonstratens din Oradea care și-a moștenit bogatul fond de la școala și casa ordinului iezuit de acolo. O serioasă pierdere a suferit patrimoniul bibliotecar din țara noastră prin risipirea colecției de cărți a seminarului catolic din Oradea (sporită din 1789) în care a fost înglobată și moștenirea de cărți rămasă de la istoriograful Pray György, precum și biblioteca de 30.000 de volume a episcopiei catolice
Tentaţia lui homo europaeus. Geneza ideilor moderne în Europa Centrală şi de Sud-Est by Victor Neumann () [Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]