2,324 matches
-
gară pentru trenul către Constanța. După o asemenea experiență amară, nimic nu mă mai putea reține în acest oraș și odată ajuns acasă la țară, nu am mai vrut să plec înapoi, nici dacă mă omora tata în bătaie cu biciul. Cu nu știu ce alte aranjamente, tot printr-o rudă de-a mamei, actele mi-au fost transferate la liceul “Ana Ipătescu” din Constanța și așa am devenit elev al acestui liceu, amplasat în partea veche a orașului, doar la câteva sute
UN SCRIITOR AL TAINICELOR IUBIRI, de STAN VIRGIL în ediţia nr. 2051 din 12 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/343107_a_344436]
-
Te caut în rotunda oglindă pe o banchiză de gheață, cu aburul gurii să topești frigul unduindu-ți trupul în fața nordului. Oglinda privește cu nerăbdare ușa pe care ai putea să apari, să se simtă mândră de trebuință. Teama de biciul așteptării o face mai mică-n perete. Nopțile-mi cresc albe se agață de gânduri, cu mâinile bătute în cuie. Sângele jertfei își caută dragostea, zeului întâmplării se roagă să vină, în odaia unde toate prejudecățile s-au purificat de
OGLINDA de LLELU NICOLAE VĂLĂREANU în ediţia nr. 627 din 18 septembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/343610_a_344939]
-
iar Mihai mă prinde de umeri: -Fugi la Ocol! Spune-le că securitatea e pe ei! Fugi copile că-i bai mare! Niciodată n-am fugit atât de tare în viața mea.Niciodată! Am uitat și de cai și de biciul mamei cu care mă liniștea de multe ori.. Vedeam cărarea cum urcă pe sub ochii mei, plâmânii vroiau aer! Aer!.Atât de mult aer încât la ocol, după grădina lui Vuțanu am căzut cu fața în iarba udă: -Secu..vine.. Cel
AL TREILEA CERC..P1 FRAGMENT de FLORIN CIPRIAN ISPAS în ediţia nr. 625 din 16 septembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/343646_a_344975]
-
la culme am intrat în cameră.La masă stătea un bărbat , lângă el încă unul apoi pe laviță mama.Cine erau acei oameni ? Stiam din propria experiență că tata nu mi-ar fi permis să pun întrebări fără urme de bici pe spinare așa că am ales direct patul.Cred că am adormit, o mână caldă s-a lipit de fruntea mea și s-a plimbat prin păr o vreme.Mirosul acela de busuioc, mirosul combinat cu tutunul m-a trezit oarecum
AL TREILEA CERC..P1 FRAGMENT de FLORIN CIPRIAN ISPAS în ediţia nr. 625 din 16 septembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/343646_a_344975]
-
construcției cu specific nuclear și a structurilor aferente, precum și a sistemelor adăpostite/deservite, cum ar fi, de exemplu, inundații, explozii, temperaturi extreme, efecte dinamice ale defectării echipamentelor sub presiune, ca de exemplu efecte de proiectil, forțe de jet, lovituri de bici ale conductelor rupte, efecte cauzate de golirea fluidelor din conducte și alte fenomene relevante; ... l) cerințele de disponibilitate și cerințele de performanță minimă admisibilă pentru situații de tranzient și accident; cerințele de performanță minimă admisibilă reprezintă setul de limite de
ORDIN nr. 134 din 9 septembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/288832]
-
strigă mila Domnului, să slobozească ploaie câmpului. Preotul face slujbe creștinești pentru iertarea păcatelor lumești. Poate așa, Domnul se va îndura, văpaia verii s-o stingă cu ploaia. Când de creștini, Domnul e venerat, ascultă rugă din sufletul curat. Cu bici de fulger brăzdează cerul, în ropot de ploi să curgă misterul. Când ritual e binecuvântat, se varsă cerul în pământ însetat. Autor, Maria Filipoiu Referință Bibliografică: Binecuvântare ploii / Maria Filipoiu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1682, Anul V, 09
BINECUVÂNTARE PLOII de MARIA FILIPOIU în ediţia nr. 1682 din 09 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/377364_a_378693]
-
spuse unul dintre legionari. -A încercat să vă lovească? -Nu mărite! Însă nu a vrut să ne deschidă ușa și a trebuit să o spargem. Ce vom face cu el? -Luați-l! spuse centurionul. Scoateți-l afară și dați-i cinci bice apoi dați-i drumul. Nu-l loviți însă prea tare, căci porunca e să nu facem prea multă zarvă. Centurionul ieși spre întretăierea străzilor unde o altă ceată aștepta. În mijlocul lor erau legați doi iudei. -Sunt suspecți? întrebă centurionul. -Da
AL DOILEA FRAGMENT de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1708 din 04 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377453_a_378782]
-
cățeaua familiei, care și ea s-a luat după căruță ca și mine, fără acordul stăpânului. Circulam amândoi clandestin în spatele atelajului încărcat. Peste puțin timp am depășit perimetrul comunei și cum am ieșit la drum de câmp, tata a dat bice cailor să meargă la trap. Drumul era ușor în pantă, cobora spre lacul de la marginea comunei, acolo unde topea tata cânepa și inul. Eu mai departe mă țineam cu mânuțele prinse de fundătoarea căruței să nu cad de pe locul meu
CĂLĂTORI CLANDESTINI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1731 din 27 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377561_a_378890]
-
de satul Moșneni, la șase kilometri de comuna noastră, când a ieșit luna dintre nori și tata a observat că nu este singur pornit la drum, ci însoțit și de cățelușă. A oprit căruța, s-a dat jos și cu biciul a încercat să alunge animalul, să-l întoarcă din drum, dar de unde. Cățeaua se îndepărta câțiva metri și se oprea privindu-l cu ochii ei mari și întrebători. Când tata se întorcea spre căruță revenea și ea în apropiere. Așa
CĂLĂTORI CLANDESTINI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1731 din 27 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377561_a_378890]
-
de talie mică, bălțată cu alb și negru, cu urechile clăpăuge și picioarele scurte, s-a luat mai mult după mine, decât după atelaj. M-a acoperit cu o haină de a sa și tot înjurând pe înfundate, a dat bice cailor plini de nădușeală din cauza greutății trase și a efortului depus. Ajunși la grădinile de la Zarguzon, în apropierea orașului Techirghiol, tata a tras caii la fântâna cu cumpănă și i-a adăpat, lăsându-i să se mai odihnească vreo jumătate
CĂLĂTORI CLANDESTINI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1731 din 27 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377561_a_378890]
-
S-a sculat mai an Bădica Traian Și în scări s-a ridicat Peste Țară s-a uitat Și-a ales Guvern tarat Să-i fie cât mai docil (La picioare ! chiar umil...) În frunte cu Boc Emil Iar cu biciul poc-poc-poc I-a dat impulsuri lui Boc : Să "spânzure" și să taie De la nepot pân' la tataie Pamperși dar și alocații Salarii și indemnizații Micuțele pensioare Nu pe-acelea de favoare! Școlile la jumătate La fel Căile Ferate Multe Spitale
PLUGUȘORUL DASCĂLILOR DIN ȘCOALA ROMÂNEASCĂ de PAULIAN BUICESCU în ediţia nr. 1822 din 27 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/378613_a_379942]
-
la picioarele lui. În plus, a fost un prigonitor al creștinilor. Deodată, viața lui s-a întors la 180 de grade. De ce a fost Pavel nebun pentru Hristos, acceptând de bună voie suferință în profunzimea ei: a fost bătut cu biciul usturător al românilor, lovit cu pietre aruncate de mâinile evreilor religioși, a stat o zi și o noapte în adânc, a fost foarte aproape de moarte, jefuit, înfometat, însetat, a suferit de frig, a fost gol și epuizat. Pentru că Pavel L-
NOI SUNTEM NEBUNI PENTRU HRISTOS de ŞTEFAN POPA în ediţia nr. 1997 din 19 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378860_a_380189]
-
sticla era legată de gât cu o mușcată albă. Ce mai dramă, neică!... tristețe, uluială... ccă s-a spart târgul. Ginerele a luat-o pe mama Frusinica și apus-o pe-o grapă, a înhămat un măgar și dă-i bice.., mi-a plimbat-o pe șosea s-o vadă tot satul că n-a avut grijă de Lenuța s-o țină din scurt, să fie fată mare când se mărită. Cine s-ar fi pus în cămașa Lenuței, nu-i
DRAMA de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 1980 din 02 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378826_a_380155]
-
tăcerea sfâșiată în mii de fire de păianjen se-aude un sunet vechi de clopot, e biata inimă ce bate printre dorințe efemere când mintea rece o clipă adoarme la capătul ideii fixe, atunci tânjește către pace nu vrea, iar biciul vorbei grele și dorul vieții își șoptește, cuvânt tăcut cu aripi albe ce-i așteptat de multă vreme de Îngerul cu pene albastre. Citește mai mult Sub cerul trist și zdrențuit debrațul iernii cam nervoase,visez că sunt săgeată-nzborce sfarmă
RODICA CONSTANTINESCU [Corola-blog/BlogPost/378741_a_380070]
-
că sunt săgeată-nzborce sfarmă umbra neputințeidin pătimirea-temnicer,dar în tăcerea sfâșiatăîn mii de firede păianjense-aude un sunet vechi declopot,e biata inimă ce bate printredorințe efemerecând mintea rece o clipă adoarmela capătul ideii fixe,atunci tânjește către pacenu vrea, iar biciul vorbei greleși dorul vieții își șoptește,cuvânt tăcut cu aripialbece-i așteptat de multă vremede Îngerul cu penealbastre.... XIV. PRIMĂVARĂ ATINSĂ DE FALS, de Rodica Constantinescu , publicat în Ediția nr. 2219 din 27 ianuarie 2017. M-ai păcălit cu primăvara ta
RODICA CONSTANTINESCU [Corola-blog/BlogPost/378741_a_380070]
-
frig. Apoi, am vrut să te îmbrățișez cu brațe-ramuri o înmugurire caldă în vatra toamnei târzii, însă, tu erai deja plecat spre iarna dorințelor tale purtat de vulturul desfrunzit și de cel din urmă fior. Clipa bolnavă a pocnit din biciul durerii și brațele au devenit aripi încărunțite ale unei păsări închise în în colivia iluziei așezată la răscrucea vânturilor ce bat a pustiu. Dar te-ai întors!- Cântat-au cocoșii înlăcrimați de fumul frunzelor moarte și bântuit de gândul fără
RODICA CONSTANTINESCU [Corola-blog/BlogPost/378741_a_380070]
-
umeri de statuiedospită din piatră șifrig.Apoi, am vrut să te îmbrățișez cu brațe-ramurio înmugurire caldă în vatra toamnei târzii,însă, tu erai deja plecat spre iarnadorințelor talepurtat de vulturul desfrunzitși de cel din urmăfior. Clipa bolnavă a pocnit din biciul durerii șibrațele au devenit aripi încărunțiteale unei păsări închise înîn colivia iluzieiașezată la răscrucea vânturilor ce bat apustiu.Dar te-ai întors!- Cântat-au cocoșii înlăcrimați de fumul frunzelor moarteși bântuit de gândul fără ecouai zidit ferestra coliviei de aur
RODICA CONSTANTINESCU [Corola-blog/BlogPost/378741_a_380070]
-
vânturi line, calde ploi, Și lacrimi multe, multe... Și totuși există iubire! Veniți! Privighetoarea cântă și liliacul e-nflorit. ............................... Cine sunt și de ce cânt? Sunt un frate tânăr, care crede în dreptate, Și în ochi am o scânteie... Pocnind din bici, pe lângă boi, Pe verdea margine de șanț, Pășeam atent să nu mă sfarm. Eu cred că veșnicia s-a născut la sat. -Țăran român, Măria Ta, Să nu lași câmpul tău să moară! -Ogorul meu și mândra mea Doar Dumnezeu
PARTEA I de FLORIN T. ROMAN în ediţia nr. 1969 din 22 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/378948_a_380277]
-
Acasa > Poeme > Duiosie > CLIPA TACE ȚINTUITĂ... Autor: Georgeta Muscă Oană Publicat în: Ediția nr. 2293 din 11 aprilie 2017 Toate Articolele Autorului Roșie hlamidă cade, biciul sfarmă carne sfântă, Pângărita mână, crudă, fierul rece îl împlântă. Freamătă mulțimea toată, cu smerenie sau ură, Unii strigă bucuria, alții plâng neágra tortură. Țipă-n temniță izvorul, se despică piatra-n lacrimi, Lunecând cu-nfiorare peste clipa grea de patimi
CLIPA TACE ȚINTUITĂ... de GEORGETA MUSCĂ OANĂ în ediţia nr. 2293 din 11 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/379859_a_381188]
-
sau încăperea de acasă unde era amplasat televizorul. Când era cazul, căderea omului, prin faptul cultural de consum, era asociată cu locul unde era consumată experiența căderii. De aceea, și afirmația Sfântului Ioan Scăraru era încă valabilă: Fugi ca de bici de locurile căderilor. Căci nefiind fructul de față, nu-l poftim des" ("Scara", Cuvântul III. Despre înstrăinare, cap. 10, Editura IBMBOR, 1992, p. 69). Astăzi însă, dispozitivele ce ar putea facilita experiența căderii sunt chiar în buzunar. Mai mult, în
DESPRE OMUL DE ASTĂZI ŞI RAPORTAREA SA LA IMPLICAŢIILE ECONOMICE, SOCIALE ŞI CULTURALE, ÎN CONTEXTUL REVOLUŢIEI INFORMATIZĂRII… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1540 din 20 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/379789_a_381118]
-
final, m-a aruncat în car, ca pe un buștean noduros ce nu se lăsa despicat, în bocetele mamei și ale soru-mii. Le-a spus și lor,scurt: hai și voi! În car! Comandă executată în viteză. Tata a dat bice boilor și a mers pe jos o bună bucată de drum. Apoi a oprit boii și s-a adresat blând celor din car: toată lumea liniștită? -Toată! a îngăimat mama. Suit în car, tata mi-a arătat peisajul câmpului, tulburător de
MĂ IARTĂ, MAMĂ!.. de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1395 din 26 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/379871_a_381200]
-
tot timpul pregătit să-ntâmpin,Doamne,-oricând a ta venire cu trup curat,cu sufletul gătit în straie luminoase de iubire. Dar până-atunci mă întristez și plâng știind ce rost pe acest drum Te-aduce și parcă simt cum bicele Te frâng și-alături de tâlhari Te pun pe cruce. Anatol Covali Referință Bibliografică: RUGĂCIUNE ÎN SFÂNTA ȘI MAREA ZI / Anatol Covali : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1942, Anul VI, 25 aprilie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Anatol Covali
RUGĂCIUNE ÎN SFÂNTA ŞI MAREA ZI de ANATOL COVALI în ediţia nr. 1942 din 25 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380341_a_381670]
-
Iertați-mă, suflete fără credință, Iertați-mă, inimi fără iubire. Iertați-mă, Iude, Irozi, Pilați și oșteni, Iertați-mă, toți cei vinovați de trădare, Iertați-mă, farisei, cărturari, alți vicleni, De la voi toți eu îmi cer azi iertare. Iertați-mă, bice fără-ndurare, Iertați-mă, batjocuri și ochi haini, Iertați-mă, răni de la mâini și picioare, Iartă-mă, tristă cunună de spini. Iartă-mă, moarte cumplită pe Cruce, Iartă-mă, coborâre în iad pentru noi, Iartă-mă, Înviere ce Viață aduce
TÂNGUIRE DE ÎNGROPARE de FLORIN T. ROMAN în ediţia nr. 1942 din 25 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380364_a_381693]
-
din Galileea și curând va începe „urcarea către Ierusalim” pentru a săvârși mântuirea lumii; El istorisește atunci o serie de parabole, între care aceasta este cea din urmă. Este impresionantă prin realismul ei și extrem de aspră pentru evrei, ca un „bici duhovnicesc”. Se cuvine mai întâi să amintim pentru ce Domnul istorisește această pildă și parabolă: „Către unii care se credeau că sunt drepți și priveau cu dispreț pe ceilalți”. Cât de potrivită este această remarcă a lui Iisus Hristos! Avem
CĂLĂUZĂ DUHOVNICEASCĂ SPRE ÎNVIERE, CÂT ŞI DESPRE PILDA VAMEŞULUI ŞI FARISEULUI – SCURTĂ REFLECŢIE TEOLOGICĂ ŞI SPIRITUALĂ de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1875 din 18 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380288_a_381617]
-
mi despre cu totul altceva. Nu are nimic, măi Taty, așa vorbesc oamenii uneori. Nu vrei mai bine să facem o excursie mai lungă, o aventură? Hai să mergem până la gară, ce zici, te prizi. Pe calea ferată sau cu bici, am devenit eu imediat interesat. Mai bine cu bici, încuviință Taty râzând. Pe calea ferată ne poate călca trenul se amuza el voind parcă să uite de spusele mamei . Care tren , măi Taty, că la ăștia trece trenul o dată pe
LEGILE DE LA IGEȘTI 1 de ANGHEL ZAMFIR DAN în ediţia nr. 2135 din 04 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380381_a_381710]