1,685 matches
-
nici Hazel nu știa. Cum era? întrebai eu, curioasă să văd ce-mi va spune. A, bună, dar nu prea avea întindere, după cum am zis, răspunse Hazel. —Voiam să știu ca persoană, nu ca actriță, zisei eu pe un ton binevoitor. A. Și cu asta Hazel se opri brusc. După ce o mică pauză de gândire, zise: Era de treabă. Te înțelegeai ușor cu ea. Ambițioasă. Presupun că de aceea a avut o aventură cu Philip. De fapt nu-i plăceau bărbații
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2065_a_3390]
-
atât de multă siguranță încât m-a convins. În acel moment, cineva bătu la ușă și, fără a aștepta vreun răspuns, o deschise un pic. În cadrul ușii apăru capul lui Ben. —Cum te simți, Hazel? zise el pe un ton binevoitor și mă salută prietenește, cu un semn din cap. M-am gândit că ar fi bine să vin să văd ce mai faci având în vedere augusta-mi calitatea de șef al acestui loc. — Sunt bine, mulțumesc. Dacă zici tu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2065_a_3390]
-
cuiva tălpășița în felul acesta... Individul se decise, în sfârșit, să spargă tăcerea, dar numai după ce scoase din buzunarul drept al impermeabilului un pachet de țigări, mototolit corespunzător, și își aprinse o altă țigară, cu o brichetă care se dovedi binevoitoare abia pe la a patra încercare. - Să știți că situația este foarte gravă, spuse, și nu reușesc să găsesc o cale de rezolvare. De-asta m-am gândit să vin la dumneavoastră, aveți experiență... Experiență în ce?, gândi instantaneu. În luat
Roman care se scria singur by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91657_a_93186]
-
cedeze cărțile lor poștale ca să comunicăm acasă ce se Întâmplă cu noi. Ele ne-au Învățat să aruncăm scrisorile prin gaura din banchetă, dar nu chiar În gară. Sigur, În gară aveau șanse mai mari să fie găsite de călători binevoitori, dar și de agenți ai Siguranței Statului. Locul cel mai indicat era la macazuri, ceferiștii fiind oameni curajoși și obișnuiți cu astfel de lucruri. Cartea poștală era Înfășurată În hârtia oferită tot de vecinele noastre și pe care scrisesem: „Omule
Zborul unui Înger Înapoi, la cer by Mihai Stere Derdena () [Corola-publishinghouse/Imaginative/865_a_1495]
-
loc, descumpănită, neștiind ce să fac mai departe cu viața mea. Dacă doriți, pot să vă deschid eu și să verificăm Împreună În laborator, s-a oferit el plin de generozitate. Am acceptat cu Înfrigurare. — Urmați-mă, a spus polițaiul binevoitor. o clipă m-am bucurat de acest noroc neașteptat, dar bucu- ria avea să mi se transforme imediat În dezamăgire. Una după alta ușile s-au deschis și s-au Închis la loc. Peste tot numai instrumente, numai mașini, gata
Şaman by Adina Dabija () [Corola-publishinghouse/Imaginative/858_a_1756]
-
loc, descumpănită, neștiind ce să fac mai departe cu viața mea. Dacă doriți, pot să vă deschid eu și să verificăm împreună în laborator, s-a oferit el plin de generozitate. Am acceptat cu înfrigurare. — Urmați-mă, a spus polițaiul binevoitor. O clipă m-am bucurat de acest noroc neașteptat, dar bucuria avea să mi se transforme imediat în dezamăgire. Una după alta ușile s-au deschis și s-au închis la loc. Peste tot numai instrumente, numai mașini, gata oricând
Şaman by Adina Dabija () [Corola-publishinghouse/Imaginative/858_a_1757]
-
și de bani ca să poți trăi normal... Ia spune-mi... prin cîte spitale te-ai Învîrtit cît ai fost student, pe unde ai făcut practică, cei care lucrau acolo ți se păreau foarte mulțumiți, cu fețe luminoase, calmi, veseli și binevoitori? Să știi că mai erau și din ăștia, dar majoritatea erau agitați, preocupați, unii chiar nervoși, dificil de abordat... dar la urma urmei, erau la serviciu, nu la distracție, să fie veseli, calmi și bine dispuși... Ei vezi, aici se
Viaţa-i complicat de simplă by Gheorghe Bălăceanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91691_a_93569]
-
În mai toate cele, că Înaintașii degeaba fuseseră Înecați În cel de mult știut? ...Au băut ceai, Thomas și un whisky, au ronțăit alune și pesmeți, au vorbit despre muzică, despre Ann, despre viitorul acesteia, despre climă, despre Amsterdam. Helga, binevoitoare, elegantă, frumoasă - Îi plăcuse lui Thomas de cum o văzuse -, s-a oferit să Îi arate acestuia, dupăamiază, orașul. Maricrisa mergea În vizită la părinți, Într-o suburbie; Helga nu era primită, Îi stricase Mariei viața, era convins tatăl acesteia; nici
După Sodoma by Alexandru Ecovoiu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/869_a_1561]
-
O poți cere de acum, te asigur, îl încurajă Eugen, în timp ce-l îmbrățișa. Da, poftiți! ridică el vocea, auzind bătăi ușoare în ușă. Era Laura cu doamna doctor Maria Popa, urmate imediat de asistente. Toate erau o ploaie de zâmbete binevoitoare și de bucurie, de parcă toate trăiau aceeași fericită întâmplare de viață a Laurei. După ce aceasta făcu prezentările, doamna profesor Maria Popa rugă să rămână numai persoanele implicate în executarea controlului medical și a investigațiilor impuse de situația concretă a pacientului
TAINICELE CĂRĂRI ALE IUBIRII by Marian Malciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91752_a_92809]
-
curând... - Felicitări, dragii mei! Sincerele mele felicitări! Să aveți casă de piatră, cum se spune! Vai, ce mare bucurie! strigă ea entuziasmată, ridicându-se de pe scaun pentru a merge să-i îmbrățișeze, după care reveni, dar nu cu aceeași atitudine binevoitoare. Ceva în interiorul ei o întristase vizibil. Tainicele cărări ale iubirii - Te-ai întristat și... cred că nu mi se pare, Laura. Fruntea sus! o îndemnă Iuliana, venind lângă ea pentru a o încuraja. Nu se știe cât durează problema... lui
TAINICELE CĂRĂRI ALE IUBIRII by Marian Malciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91752_a_92809]
-
nu le este frică de moarte și care fac din Dumnezeu propria lor moștenire: «Acest nobil ideal al fecioriei, prețios pentru toți aceia ce văd frumusețea în puritate, este destinat doar acelora ce sunt însoțiți, în truda lor, de harul binevoitor al lui Dumnezeu, pentru a duce la bun sfârșit dorința lor cea bună». Iată de ce este posibil să înfăptuim, nu neapărat în mod voit, ceea ce s-ar putea defini un adulter religios atunci când uităm de locul din care am pornit
Nu perfecţi, ci fericiţi : pentru ca profeţia vieţii consacrate să aibă sorţi de izbândă by Michael Davide Semeraro () [Corola-publishinghouse/Science/100999_a_102291]
-
moșiei, și cei doi invitați rămaseră de capul lor. După vreo două săptămâni, moșierul fu chiar silit să plece la București pentru două zile. În timpul acesta, Otilia, urmată orbește de Felix, născocea tot soiul de distracții, izbutind să capete colaborarea binevoitoare a oamenilor de la curte. De o cracă groasă orizontală a unui nuc bătrân legase un leagăn în care se dădea în picioare, fluturîndu-și fusta și părul. Intra în toate șurile și dormea în fin. Nu se lăsase până ce nu se
Enigma Otiliei by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295569_a_296898]
-
Weissmann, studentul (care îl lămuri pe Felix că făcea dantura familiei pe un preț absurd de avantajos). Nevasta lui Iorgu era o femeie grasă, enormă, cu fața severă, hindenburgiană, și părul roșcat adunat într-un coc ridicol de ascuțit. Părea binevoitoare, cuviincioasă și de origine germană. Fata, care da pretext sărbătorii, nu era de față. Fusese culcată de mult. Mai participau câteva figuri necunoscute, un frate al lui Iorgu, un ofițer cu râs încîntat, ostentativ optimist, o soră a doamnei Iorgu
Enigma Otiliei by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295569_a_296898]
-
intrase în casa lui Giurgiuveanu, pe Felix, și o acceptase ca pe ceva ce-i lipsea, ghicind în ea unul din atributele maternității. Felix așteptase de atâta vreme pe Otilia, și acum, când o avea înainte, mai frumoasă și mai binevoitoare pentru el ca oricând, era nemulțumit. Otilia din așteptările lui se supunea închipuirilor, se mișca după dorințele lui, aceasta era independentă. Când Otilia din vis deschidea gura să spună lui Felix că nu-l iubește, Felix amâna sentința și o
Enigma Otiliei by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295569_a_296898]
-
cuvânt ce auzea de la Stani și au ajuns mai departe. - Într-o seară se oprește la un bordei unde îl întâmpină două babe urâte, hâde, cu părul negru crescut peste tot! Îl îndemnă Stelică nerăbdător văzând că profesoara îl asculta binevoitoare: - Hai, hai! Spune Stani! El adaugă după un moment de ezitare: - De îți era frică să te culci noaptea cu ele în pat! Stelică a repetat conștiincios ce auzise, clasa a rămas înmărmurită, nu se mai auzea nici cel mai
un liceu la malul mării by aurel avram stănescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91601_a_92358]
-
aia mică, de, că nu vezi dumneata, parcă-i un gîndac! Procopie râsese, aruncîndu-i o privire în treacăt, și fata se roșise toată, sfeclă. Inima-i bătea sub rochie, să iasă afară. Îi văzuse dinții albi și puternici și sclipirea binevoitoare a ochilor. De atunci se scula în fiecare dimineață mai devreme și îl pândea de la fereastră, să plece. El lăsa ușa descuiată și Veta intra cu sfială în odaia în care mai atârna un fum verde de țigară scumpă, străveziu
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
lor<footnote Iacob Cătoiu, Nicolae Teodorescu, op. cit., p. 97. footnote>. Dacă specialiștii înțeleg reacțiile diferitelor tipuri de personalități în fața produselor existente pe piață, ei pot proiecta mărcile proprii, astfel încât să răspundă acestor nevoi: de exemplu medicamentele împotriva durerilor. Persoanele sensibile, binevoitoare, timide tind să cumpere mărcile care promit să îndepărteze durerea în mod blând, în timp ce persoanele active, agresive și dominatoare vor să lupte activ împotriva durerilor și caută mărcile care pun accentul pe putere, tărie și viteză<footnote Elizabeth Hill, Terry
Comportamentul consumatorului by Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/209_a_178]
-
lor<footnote Iacob Cătoiu, Nicolae Teodorescu, op. cit., p. 97. footnote>. Dacă specialiștii înțeleg reacțiile diferitelor tipuri de personalități în fața produselor existente pe piață, ei pot proiecta mărcile proprii, astfel încât să răspundă acestor nevoi: de exemplu medicamentele împotriva durerilor. Persoanele sensibile, binevoitoare, timide tind să cumpere mărcile care promit să îndepărteze durerea în mod blând, în timp ce persoanele active, agresive și dominatoare vor să lupte activ împotriva durerilor și caută mărcile care pun accentul pe putere, tărie și viteză<footnote Elizabeth Hill, Terry
Comportamentul consumatorului by Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/209_a_177]
-
mare centru de servicii medicale În timpul unui interviu televizat. I se puneau Întrebări În legătură cu niște presupuse nereguli. Deși cuvintele sale exprimau altceva, limbajul trupului părea să spună: „N-am de gând să mărturisesc nimic În această privință”. Pasul 3: Fiți binevoitor (Willing). Locul acestui pas este, de fapt, la Începutul listei, deoarece orice ascultare eficientă Începe cu bunăvoința noastră de a lua parte la conversație. Ascultarea ar putea fi una dintre cele mai nenaturale activități pe care le efectuăm. Renunțarea la
[Corola-publishinghouse/Science/1890_a_3215]
-
Aveau ceasul hotărît, CÎnd cu cei carii n-au moarte M-Întîlneau numaidecît.” Versurile nu mai sînt făcute, așadar, la Întîmplare, sub presiunea circumstanțelor. Nu mai sînt notate prin condice gospodărești și uitate acolo pînă ce un fiu sau un frate binevoitor le descoperă. De la versuri, Iancu trece la Poezie, adică la un proiect spiritual. Publică mai multe culegeri de poeme, devine, altfel zis, autor, este lăudat, laudă la rîndul lui pe alții, o generație Întreagă Îi recită cu evlavie versurile Întristate
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
n-aș fi înțeles că suntem aproape de o enormă răsturnare în timpul căreia pietrele vor vorbi picurând lapte iar lupii vor naște miere. Nu ți-ai pierdut nimic din înfumurare și continui să bați câmpii. Am venit la tine cu intenții binevoitoare pentru a-ți ușura starea în care te afli, dar poate că cei de teapa ta ar trebui considerați morți și cazul închis. Îți par cumva viu? Sunt eu oare viu? Cunoști deosebirea între iad și groapă în care am
by Dante Maffìa [Corola-publishinghouse/Science/1046_a_2554]
-
ca de o fizionomie cunoscută. Acasă mi-am adus aminte de băiatul dumitale. - Orice e posibil azi, recunoscu amar Ioanide. Esențial arfi să știm precis dacă era el. Altfel... - Vezi, adăugă Bogdan, devenind și mai sarcastic (în fond cu intenția binevoitoare de a da fizicului său un aspect cruțător), că se afirmă cum că băiatul dumitale este amestecat în Mișcare. De aceea am făcut asociația. În sinea lui, Ioanide găsi raționamentul lui Bogdan foarte corect, iar instinctul îi spunea că Tudorel
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
orice combinații. Astfel, fu într-o vară pianistă în mica orchestră a teatrului de vară "Volta-Buzești". Cu toate astea, Hangerliu pretindea că nevastă-sa este din familia conților Kălnoky din Ardeal, și un văr al său, care alcătuise, cu concursul binevoitor al lui N. Iorga, genealogia familiei, o trecea în opul său ca atare. Conții Kálnoky nu dezavuau această versiune, și doamna Kálnoky-Hangerliu avea acces în familiile nobile din Ardeal. Cât despre Max, el se trăgea în linie dreaptă din Hangerliu
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
După două luni de tăcere a ministrului, Smărăndache se întristă și recăzu în brațele fatalismului său cronic. Smărăndăchioaia făcu insinuări doamnei Pomponescu: - Cum m-aș plimba în străinătate dacă el (adică Smărăndache) ar fi atașat de presă! Madam Pomponescu, sincer binevoitoare, zise: . - De ce nu cere? Jean îl va ajuta cu siguranță. . - Nu-ndrăznește! afirmă Smărăndăchioaia. Și aci avea dreptate. Așa de înfipt în societate, promovat de manierele lui, Smărăndache n-avea curajul să deschidă gura spre a solicita postul de la cel
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
cu contele Nils Tornflycht, care la rîndu-i era în raporturi de îndepărtată rudenie, prin alianță, cu Hangerliu, prințesa se puse în contact cu Legația germană, al cărei prag nu voia să-l calce fără a fi sigură de o primire binevoitoare. Este probabil că prințesa avu o convorbire personală cu reprezentantul german. Fapt e că Fleischlein apăru în palatul ei așa-zis, fiind în realitate o casă foarte largă. Este azi sigur că Gavrilcea era ascuns pe lângă misiunea germană, de unde, prin
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]