9,503 matches
-
pleda atît pentru o "direcție nouă" în critica literară, împotriva curentului călinescian la modă, cît și pentru "autonomia eseului", idee, în schimb, în plină vogă în partea a doua a deceniului cu pricina. Autorul nu aparținea generației de tineri critici. Biografiile noastre nu semănau. Născut la 26 ianuarie 1925, Nicolae Balotă, aflat astăzi la 75 de ani, nu avea încă, la data debutului său editorial, 45 de ani, se numărase printre studenții lui Blaga, în vremea refugiului la Sibiu al Universității
Cîrtița și Hegel by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/17346_a_18671]
-
seama de importanța pe care acest cult al cărții o avea pentru Balotă, în studenție, în detenție ori mai tîrziu și de faptul că el se cunoștea suficient de bine pe sine ca să facă din el un leit-motiv moral al biografiei sale. Fără cărți, se simțea "exilat în deșert" sau "izgonit din lumea mea adevărată". Ca de pildă, în anii de închisoare, cînd zgîria nume proprii ori cuvinte pe bucăți de săpun. În domiciliul obligatoriu, a reînceput lecturile. Prima reluare de
Cîrtița și Hegel by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/17346_a_18671]
-
aluzii la poveștile livrate nouă de filmele de mîna a doua sau de cărți consacrate. Iată, s-ar zice, suficiente argumente pentru a socoti cele trei "povești" drept o viață și cartea - un roman. Nu lipsesc totuși "inadvertențele" - intenționate - din biografia personajului, iscînd suspiciuni și nedumeriri cititorului mai puțin dus la școala perversă a literaturii, neconcordanțe ce periclitează unitatea ansamblului, fără a o distruge însă. O primă plăcere stîrnită la lectură este dată de curgerea vioaie a frazelor - firească, ne vom
Romanul unei fete de tranziție by Fernanda Osman () [Corola-journal/Journalistic/17353_a_18678]
-
acum, în carte, niște explicații: Dacă în acel moment, când încă se mai purta război cu Germania național-socialistă, aș fi refuzat apelul autorităților poloneze de a lucra în serviciul de informații externe - aș fi considerat faptul ca o pată a biografiei mele. Ar fi trebuit și astăzi încă să-mi plec ochii de rușine. Era nevoie de mine. Încă înainte de a mi se fi făcut oferta, agream într-o anume măsură o astfel de activitate, înconjurată de o aură întunecată și
Cele două destine ale criticului by Amelia Pavel () [Corola-journal/Journalistic/17342_a_18667]
-
Ion Buzași În urmă cu câțiva ani apărea un număr monografic al revistei "Manuscriptum", cuprinzând și schița unei biografii și a ineditelor rămase de la poetul Șesurilor natale. În aceste pagini un loc aparte ocupau fragmentele din Spiritualitatea poeziei romanești (capitolele despre Grigore Alexandrescu și Lucian Blaga). Alte fragmente apăruseră anterior în revista "Gândirea", serie nouă (capitolele despre Grigore Alexandrescu
Poezia în perspectivă teologică by Ion Buzași () [Corola-journal/Journalistic/17371_a_18696]
-
istoriei noastre. Din contră, la Caragiale prevalează negativitatea: critica abuzului de național, batjocorirea scumpelor noastre prejudecăți, caricatura mîndriei patriotice. Cel din urmă a lansat expresia ironică "rromânii verzi". Celui dintîi, i-a aplicat-o Călinescu, în mod serios, în finalul biografiei din 1932. Eminescu era contra alogenilor. Caragiale se declara pe sine grec. N. Davidescu l-a numit "ultimul ocupant fanariot" și i-a condamnat inaderența la "rasa și spiritul românesc". Deși, la început, Eminovici, poetul național n-a tras ponoasele
Eminescu și Caragiale by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/17365_a_18690]
-
multă vreme și retrăiește momente din viața sa păstrate în amintire. Procesul de rememorare dezvoltă diverse interferențe, de genul celor care apar în propagarea undelor radio. Fostul procuror se confundă uneori pe sine cu pretorul roman Philippus Barbarius, a cărui biografie a cunoscut-o pe cale livrescă, pe vremea când se afla la Roma. De asemenea, faptele și opiniile lui Cezar Zdrăfculescu sunt comentate mereu, în surdină, de un alter-ego al său, Rânzei, o conștiință lucidă și sarcastică, gata să cenzureze orice
CONSTANTIN ȚOIU POVESTEȘTE... by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17349_a_18674]
-
determinat să facă acest gest nostalgic: o mai veche dorință de a fi rămas profesor în facultate, postură care "i s-ar fi potrivit atât de bine". Alegerea lui Bacovia ascunde o problemă esențială pentru scriitorul târgoviștean: raportarea operei la biografie, la faptele reale. "Tristețea" și "simplitatea" operei bacoviene i-au determinat pe mulți exegeți să alcătuiască o figură "blestemată" a poetului-concret, așa cum a fost el în viața de zi cu zi. Tocmai acest clișeu este dezmințit de Radu Petrescu în
Un alt Bacovia, același Radu Petrescu by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/17370_a_18695]
-
una peste alta, cam toate datele, clare de la început, care să asigure un succes. Textul lui William Luce, care l-a avut ca protagonist în anul premierei - 1996 - pe Christopher Plummer la Music Box Theater - este o monodramă construită în jurul biografiei celebrului actor american John Barrymore. Dar este construită cu știință și minuțiozitate, cunoscînd avantajele și riscurile unui one-man-show. Limbajul este mai degrabă colocvial, liber tare pe alocuri, fiind el însuși un punct de atracție. Tonurile și registrele folosite atît în
Povara destinului? by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/17357_a_18682]
-
imperceptibil, dar supus parcă unor forțe, unor structuri misterioase." Asemenea fragmente abundă în roman și s-ar putea spune că aceasta este dominanta stilistică a prozatorului. Numai că, dispuse aproape regizoral, există și fragmente în tonalitate contradictorie, explicații seci de biografie a personajelor, care dau textului un echilibru interesant, desțelenind într-un fel un peisaj cam prea luxuriant. Chiar și acest tip de fragmente se pot dezvolta neașteptat în partituri aproape urmuziene: "La cei cincizeci de ani ai săi, Pato Zeno
Noaptea orgoliilor by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/17372_a_18697]
-
începând, în cruciș și-n curmeziș până-n Tisa și Dunăre". În lumina cercetărilor recente de istorie literară (v. D. Vatamaniuc, Blajul - vatra străbunilor lui Eminescu în vol. "Eminescu și Transilvania", Editura Dacia, Cluj-Napoca, 1996, Ion Roșu, Legendă și adevăr în biografia lui Eminescu, vol. I, Editura Cartea Românească, București, 1999) s-a consolidat adevărul biografic potrivit căruia ascendenții pe linie paternă ai poetului sunt ardeleni. Argumentul cărții lui Grațian Jucan explică tocmai complexitatea acestor legături cu Transilvania ale poetului care duc
Despre "ardelenismul" eminescian by Ion Buzași () [Corola-journal/Journalistic/17408_a_18733]
-
pe năsăudeanul Ionel Neamțu, la moartea căruia va scrie o vibrantă elegie), la popasul blăjean (când se împrietenește cu Ștefan Cacoveanu, Grigore Dragoș, Filimon Ilea, Elie Damian Domșa, Ion Orga ș.a. ce vor lăsa mărturii prețioase despre acest moment din biografia poetului), la studiile din Viena (Slavici, Aurel Mureșianu, N. Teclu ș.a.), la Iași (Miron Pompiliu și Ioniță Scipione Bădescu) și până în anii agoniei sale morale. Acestea sunt coordonatele cărții lui Grațian Jucan, deschise după un Argument (sau preambul) spre mai
Despre "ardelenismul" eminescian by Ion Buzași () [Corola-journal/Journalistic/17408_a_18733]
-
istoriei. Cei doi clasici ai analizei resentimentului - fiecare dintr-altă perspectiva disciplinară - sunt, cum bine se știe, Friedrich Nietzsche și Max Scheler. Primul tunase incriminator - ne amintim atât de bine (că de un ecou puternic, cu reverberații durabile în multe biografii de cititori) - împotriva moralei creștine, a altoirii ei corupătoare pe valorile antichității. Morală ipocrita, spune Nietzsche, de o profundă rea-credință, consecvent impulsionata de neparticiparea neputincioasa, denigrând bucuriile vieții într-un mod menit să le răstoarne pentru totdeauna la picioarele nevolniciei
Profesionistii dispretului by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/17925_a_19250]
-
o gară din Germania, să reproducă limbajul unui general canadian sau al unui ofițer de Securitate român, să reconstituie modul de viață dintr-o mănăstire din evul mediu sau dintr-o închisoare din epoca stalinista. Dacă îi citim cu atenție biografia, constatăm că el a ajuns la acest enciclopedism pe cont propriu (fiind, în fond, un subinginer, specializat în utilaj tehnologic). Că și la alți autodidacți, entuziasmul față de cultură este mai mare decât spiritul critic. Înainte de recentul român Prizonier în Europa
Gheorghe Gheorghiu-Dej ca personaj de roman by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17945_a_19270]
-
nemțoaica, fapt pe care, poate, ea, purtând pedeapsă poporului ei, nu ți l-a spus." Din păcate, aceasta comunicare peste timp se transformă repede într-un monolog, Ștefan Predescu lăsându-se absorbit de plăcerea de a-și aminti episoade din biografia să. El insistă asupra perioadei în care a luptat, în Olanda, alături de forțele din Rezistență, împotriva hitleriștilor, până în momentul în care țara a fost eliberată de trupele aliate. Este prilejul cu care voluntarul român îl cunoaște pe generalul canadian J.P.E.
Gheorghe Gheorghiu-Dej ca personaj de roman by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17945_a_19270]
-
scăldat într-o misterioasă lumină roșie, ca în laboratorul unui fotograf. Putem presupune că în această lumină scriitorul developează mai bine semnificațiile unor întâmplări de altădată. Dar mai putem presupune că este vorba chiar de amurgul românului istoric, ca gen. Biografie de echinoxist Eugen Uricaru s-a născut la 1 noiembrie 1946 la Buhusi, în familia unui muncitor. A urmat cursurile Liceului militar "Ștefan cel Mare" din Câmpulung Moldovenesc, pe care le-a absolvit în 1964. Apoi, însă, a studiat filologia
Amurgul romanului istoric by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17913_a_19238]
-
a d-lui Mircea Anghelescu din 1975-1978. Cum se știe, Ciocoii vechi și noi, piatra fundamentală a românului românesc, e din 1863, de la debutul sau în ziarul Naționalul din 1857. Și normal este să se înceapă cu scrierile dinaintea românului. Biografia i-a fost hurducata. Pentru că, născut în 1819, a rămas orfan de tată (fusese protopop) la 11 ani. Și-a făcut studiile la școala de catiheți din curtea bisericii Enei și, paralel, o școală de cîntăreți condusă de un călugăr
N. Filimon si reportajul de călătorie by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17917_a_19242]
-
entuziasmelor în fața operelor de artă. Calități de altminteri indispensabile oricărui slujitor al scenei, observarea proaspătă, candida pînă foarte tîrziu, a vieții, oamenilor și întîmplărilor și disponibilitatea sinceră pentru admirație îl ajută pe Mircea Ștefănescu să treacă în revistă o întreagă biografie pe un ton plin de umor și vitalitate. Dovadă clară a acestor vîrtuți este chiar titlul pe care autorul găsește cu cale să îl dea primei părți a Amintirilor... sale: " Un ^supliment^ de patruzeci de ani". "Suplimentul" pe care îl
Plăcerea de a consemna by V. Lută () [Corola-journal/Journalistic/17947_a_19272]
-
de îmblânzire a subiectivității, ca să spunem așa, date fiind deșele alunecări spre literatura: vechile letopisețe de curte, scrierile lui Grigore Ureche, Miron Costin și Ion Neculce, cronicile muntenești (Stoica Ludescu, Radu Popescu, Radu Greceanu), dar și tratate de istorie, cosmografie, biografii, hagiografii, proza oratorica, literatura parenetica, jurnale de călătorie, acte de cancelarie sau codice de legi. (Am operat, la rându-ne, o selecție, corpusul pe care Dan Horia Mazilu îl considera cu modestie, oricând amendabil, dar "îndestulător pentru intențiile sale" fiind
Repede ochire asupra "celorlalti" by Dan Croitoru () [Corola-journal/Journalistic/17970_a_19295]
-
de Cristian Popisteanu vorbește despre mai nouă orientare a Magazinului istoric, o orientare în care rigoarea documentara se întîlnește cu dezvăluirea faptului de viață, în care se poate regăsi diferența despre care scrie Cristian Popisteanu în citată să scrisoare. O biografie senzațională, cum a fost aceea a creatorului lui James Bond, i-a prilejuit autorului acestui articol realizarea unei incursiuni în cîteva dintre misterele spionajului din cel de-al doilea război. Nu ne rămîne decît să regretam că o relatare a
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17976_a_19301]
-
adnotate cu acribie de Dora Mezdrea). Fiindcă Vasile Băncilă (1897-1979) a fost preocupat de multe domenii - filosofie, psihologie, pedagogie, teologie, filosofia culturii, lingvistică ș.a. -, sumarul urmărește să ilustreze toată amploarea spațiului teoretic acoperit de gînditor, dar și să-i contureze biografia și profilul uman, prin fragmente memorialistice, de jurnal și corespondență sau prin mărturiile celor care l-au cunoscut. Volumul trebuie citit în întregime: secțiunile lui se completează strîns iar ilustrațiile numeroase te ajută să cunoști personajul și destinul sau sub
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/18031_a_19356]
-
care se evidențiază cele apărute în ultimii ani în România literară) îi asigură un capitol în istoria publicisticii românești. Volumul recent apărut, Onoarea de a înțelege, cuprinde interviurile publicate de Dorin Tudoran în perioada 1974-1978 în revistă Luceafărul, la rubrică Biografia debuturilor. Scopul declarat al tânărului poet și publicist (are 29 de ani când începe să susțină această rubrică) este să obțină de la scriitori, cei mai mulți, oameni în vârstă, informații revelatoare în legătură cu perioada în care și-au descoperit vocația pentru literatură. Sunt
După douăzeci de ani by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/18083_a_19408]
-
și numai cu multă imaginație descifram un secret sentimentalism). Și mai recunoaștem ceva: lipsa de complexe a celui care de la un moment dat chiar s-a opus, în mod declarat, regimului comunist, astfel încât nu mai are nevoie să-și retușeze biografia. La prima vedere, convorbirile se desfășoară la întâmplare și conțin multe digresiuni. Este un mod de a preveni inhibarea interlocutorului. În realitate, memoria acestuia devine obiectul unui asalt sistematic. Dorin Tudoran nu renunță nici o clipă la intenția de a obține
După douăzeci de ani by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/18083_a_19408]
-
înfiorător răpăit de tobe care la circ anunță salturile mortale sau care la alți poeți evidențiază "eroismul" unor invenții imagistice. Poeta se lansează în riscante aventuri ale exprimării fără să ne prevină în vreun fel. Iată cum începe poemul Obsesia biografiei: Dacă cineva mi-ar da părul într-o parte/ dacă mi l-ar ridică ușor de pe frunte/ că un diamant aiurit s-ar ivi/ orașul acesta". Numeroase sunt în versurile ei gesturile de curaj artistic făcute firesc. Chiar și în
Un film bun întrerupt la jumătate by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/18065_a_19390]
-
le oferise clipe de desfătare să se ridice pentru a o izbăvi de acuzele nedrepte. Unul cîte unul, inclusiv cardinalul și dogele se vor scula în picioare. Un omagiu mut adus în ultimă instanță. De la începutul povestirii acesteia care reconstituie biografia unui personaj real, i s-a oferit șansă de a fi cofraternă cu ecranizarea lui Franco Zeffirelli Romeo și Julieta, nominalizată la Oscar în anul de grație al contestărilor juvenile 1968, statueta dobîndind-o doar autorii imaginii și costumelor (Pasquale de
Ars Amandi, dar nu numai by Irina Coroiu () [Corola-journal/Journalistic/18090_a_19415]