45,900 matches
-
de succes /108 Capitolul 3. Procesul de adopție din perspectiva teoriilor explicative /115 3.1 Teoria rolului social /116 3.2 Teoria stresului și a copingului /118 3.3 Teoria dezvoltării familiale. Solicitări specifice familiei adoptatoare /126 3.4 Perspectiva biologică. Riscuri în dezvoltarea copiilor adoptați /130 3.5 Teoria atașamentului /133 PARTEA II. Cercetări empirice /139 Capitolul 4. Părinți adoptatori și copii adoptați. Profiluri socio-demografice /141 4.1 Obiectivul general /143 4.2 Definirea variabilelor /143 4.3 Designul cercetării
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
în demersul ei de a circumscrie factorii succesului în adopție și de a contura profiluri factoriale ale părinților adoptatori, precum și ale copiilor adoptați, așa cum rezultă ele din literatura de specialitate. Capitolul 3 este dedicat teoriilor explicative ale adopției, acoperind perspectiva biologică, cea psihologică și cea sociologică. Autoarea pune în discuție capacitatea acestor teorii de a explica fenomenele complexe psihosociale care vizează triada adopției. Dintre teoriile prezentate, autoarea a ales pe cea a stresului și a copingului, model care permite abordarea complexă
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
să identifice prin anchetă pe baza de chestionar opiniile unor respondenți recrutați prin tehnica snow-ball, cu privire la adopție și potențiala stigmatizare socială a copiilor adoptați și a adoptatorilor. Nu este surprinzător că o treime dintre respondenți acordă o mare importanță factorilor biologici, pe care îi consideră predispozanți pentru manifestarea unor comportamente neagregate social într-o mai mare măsură, la copiii adoptați decât la cei biologici. Dacă adopția se consideră de către majoritatea ca fiind avantajoasă pentru copil, ea este apreciată ca fiind o
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
adoptați și a adoptatorilor. Nu este surprinzător că o treime dintre respondenți acordă o mare importanță factorilor biologici, pe care îi consideră predispozanți pentru manifestarea unor comportamente neagregate social într-o mai mare măsură, la copiii adoptați decât la cei biologici. Dacă adopția se consideră de către majoritatea ca fiind avantajoasă pentru copil, ea este apreciată ca fiind o soluție second rate pentru adoptator. Astfel autoarea reușește să pună în evidență un fenomen de discriminare socială a familiilor adoptatoare, fenomen care va
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
cauzate de primul război mondial, apar două elemente noi în această sferă: adopția închisă (closed adoption), respectiv practica potrivirii (a matching-ului) celor care solicită să adopte, cu un copil adoptabil. Adopția închisă presupune lipsa contactului între părinții adoptatori și părinții biologici 18. Din momentul finalizării adopției, copilul adoptat întrerupe orice legătură cu părinții biologici. Posibilitatea adoptatului de a obține informații despre aceștia și despre trecutul său anterior adopției, este cvasi-imposibilă ca urmare a limitării accesului la dosare. Adeseori copilului nu i
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
închisă (closed adoption), respectiv practica potrivirii (a matching-ului) celor care solicită să adopte, cu un copil adoptabil. Adopția închisă presupune lipsa contactului între părinții adoptatori și părinții biologici 18. Din momentul finalizării adopției, copilul adoptat întrerupe orice legătură cu părinții biologici. Posibilitatea adoptatului de a obține informații despre aceștia și despre trecutul său anterior adopției, este cvasi-imposibilă ca urmare a limitării accesului la dosare. Adeseori copilului nu i se aducea la cunoștință niciodată faptul că a fost adoptat. Practica potrivirii copilului
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
despre trecutul său anterior adopției, este cvasi-imposibilă ca urmare a limitării accesului la dosare. Adeseori copilului nu i se aducea la cunoștință niciodată faptul că a fost adoptat. Practica potrivirii copilului adoptat cu părintele adoptator se făcea astfel încât substituirea părinților biologici cu părinții adoptatori să fie cât se poate de puțin vizibilă. Unul dintre motivele care au stat la baza "închiderii" adopțiilor a fost acela de a oferi membrilor triadei un "nou început". În acest sens, adopția închisă părea că servește
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
fie cât se poate de puțin vizibilă. Unul dintre motivele care au stat la baza "închiderii" adopțiilor a fost acela de a oferi membrilor triadei un "nou început". În acest sens, adopția închisă părea că servește intereselor tuturor. Astfel, mama biologică, de cele mai multe ori mult prea tânără pentru a-și asuma responsabilitatea creșterii unui copil, evita riscul de a fi stigmatizată pentru faptul de a fi dat naștere unui copil, adeseori în afara căsătoriei, și apoi de a fi căutată de acesta
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
născut dintr-o relație promiscuă sau într-un mediu nefavorabil și totodată avea avantajul de a primi o identitate "dezirabilă"; părinții adoptatori dobândeau copilul dorit și-l puteau crește precum ar fi fost o relație naturală, fără teama că părinții biologici ar fi putut apărea și afecta negativ relația lor de atașament cu copilul adoptat 19. Între anii 1960-1970 apar primele efecte ale procedurii impuse la începutul secolului al XIX-lea. Se înregistrează acum, în special în Statele Unite ale Americii, un
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
și afecta negativ relația lor de atașament cu copilul adoptat 19. Între anii 1960-1970 apar primele efecte ale procedurii impuse la începutul secolului al XIX-lea. Se înregistrează acum, în special în Statele Unite ale Americii, un număr crescând de mame biologice care se adresează agențiilor pentru adopție și solicită informații despre copiii pe care i-au dat spre adopție cu ani în urmă; alte mame biologice, care urmau să renunțe la drepturile parentale pentru ca proprii copii să fie dați spre adopție
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
-lea. Se înregistrează acum, în special în Statele Unite ale Americii, un număr crescând de mame biologice care se adresează agențiilor pentru adopție și solicită informații despre copiii pe care i-au dat spre adopție cu ani în urmă; alte mame biologice, care urmau să renunțe la drepturile parentale pentru ca proprii copii să fie dați spre adopție, solicită să fie implicate în căutarea unor familii adoptatoare sau să fie informate despre persoanele care vor adopta copilul/copiii lor. De asemenea, tot în
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
sine scăzută, nu și-au consumat și prin urmare nu au depășit durerea pierderii relațiilor primare. Aceste probleme au fost puse de psihologi pe seama lipsei informațiilor despre propriile origini ca rezultat al practicii adopțiilor închise, confidențiale, care limitau accesul părinților biologici, dar și al copiilor adoptați la informație 20. La toate acestea se adaugă și schimbarea mentalității cu privire la actul procreerii și acceptarea socială a femeilor care dădeau naștere unui copil în afara căsătoriei. Iată de ce se conturează o nouă practică în domeniul
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
și acceptarea socială a femeilor care dădeau naștere unui copil în afara căsătoriei. Iată de ce se conturează o nouă practică în domeniul adopției și anume, adopția deschisă 21. În contrast cu adopția închisă, această nouă formă presupune întâlnirea și adeseori păstrarea legăturii părinților biologici cu părinții adoptatori și copilul adoptat. Adeseori persoanele care acceptă adopția deschisă sunt puse în legătură cu mama biologică din perioada sarcinii. O formă intermediară de adopție este cea semi-deschisă sau mediată 22. În cazul acestei forme de adopție, părinții biologici, respectiv
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
nouă practică în domeniul adopției și anume, adopția deschisă 21. În contrast cu adopția închisă, această nouă formă presupune întâlnirea și adeseori păstrarea legăturii părinților biologici cu părinții adoptatori și copilul adoptat. Adeseori persoanele care acceptă adopția deschisă sunt puse în legătură cu mama biologică din perioada sarcinii. O formă intermediară de adopție este cea semi-deschisă sau mediată 22. În cazul acestei forme de adopție, părinții biologici, respectiv părinții adoptatori dețin informații generale unii despre ceilalți, existând de cele mai multe ori posibilitatea comunicării mediate de un
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
părinților biologici cu părinții adoptatori și copilul adoptat. Adeseori persoanele care acceptă adopția deschisă sunt puse în legătură cu mama biologică din perioada sarcinii. O formă intermediară de adopție este cea semi-deschisă sau mediată 22. În cazul acestei forme de adopție, părinții biologici, respectiv părinții adoptatori dețin informații generale unii despre ceilalți, existând de cele mai multe ori posibilitatea comunicării mediate de un alt specialist: avocat, asistent social etc. În acest caz confidențialitatea se păstrează într-o anumită măsură. Această clasificare adopții deschise adopții mediate
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
interacțiune între membrii triadei, în interiorul adopțiilor deschise. De altfel, Triseliotis considera adopția deschisă ca fiind un termen umbrelă ce poate include, pe un continuum, aranjamente care presupun de la simplul schimb de informații până la vizite frecvente între familia adoptivă și familia biologică 24. De altfel adopția deschisă nu este o garanție pentru o relație continuă ulterioară între membrii triadei, ci mai degrabă trebuie văzută ca un proces de lungă durată ce poate cunoaște în timp diferite transformări pentru care toți cei implicați
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
o vârstă cu cel puțin 18 ani mai înaintată decât vârsta adoptatului. În cazul în care adopția era înfăptuită de doi soți, se solicita ca ambii să fie de acord cu acest proces. Pentru înfăptuirea adopției, se solicita acordul părinților biologici sau al tutorelui în cazul în care adoptatul nu avea vârsta de 25 de ani. La aceste condiții se adaugă și solicitarea dovezii unei bune reputații a părinților adoptatori. O primă hotărâre era luată la nivelul tribunalului, pentru ca apoi Curtea
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
în primul articol al capitolului "Despre adopțiune" principiul potrivit căruia Adopțiunea nu se poate face decât in interesul celui adoptat . Același articol prevede că nu mai puteau fi adoptați decât minorii. Ca și în Codul Civil se stipulează că părinții biologici sau tutorele trebuie să-și dea consimțământul pentru adopție. Elementul de noutate este prevederea cu privire la adopția copiilor abandonați față de care părinții nu și-au manifestat interesul pe o perioadă de timp de 6 luni. În acest caz, potrivit articolului 311
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
acest caz, potrivit articolului 311, părinții își pierd dreptul de a consimți la adopție, locul acestora fiind luat de tutorele special, numit de instanța tutelară. O schimbare importantă privește încetarea oricăror drepturi și responsabilități ce revin copilului adoptat respectiv părinților biologici unii față de ceilalți. Astfel articolul 313 din Codul Civil se modifică și stipulează că: Prin adopțiune încetează, in același timp, toate drepturile și obligațiunile adoptatului față de părinții săi firești și rudele acestuia, iar articolul 312 prevede că prin adopțiune, adoptatul
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
importantă este închiderea unui număr mare de centre care adăposteau, în sistem clasic, peste 100 de copii. Se acordă în această perioadă o importanță semnificativă serviciilor de prevenire a abandonului, dar în ceea ce privește eficiența măsurilor de reintegrare a copilului în familia biologică păstrăm reticențe în apreciere, ca urmare a lipsei studiilor și evaluărilor de specialitate. Anul 2004 aduce un nou pachet legislativ în domeniul protecției copilului aflat în dificultate, intrat în vigoare începând cu data de 1 ianuarie 2005. Accentul este pus
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
copiii care beneficiază în prezent de protecție specială, fie în familii substitutive, fie în instituții. După cum este binecunoscut, aceste forme de protecție sunt temporare, fiind o utopie să credem că, în timp toți acești copii se vor întoarce în familiile biologice. Mai mult, ca urmare a faptului că Legea nr. 273 din 21 iunie 2004 privind regimul juridic al adopției lasă părinților firești dreptul de a consimți la adopție chiar și în cazul în care sunt decăzuți din drepturile părintești (dat
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
Într-un raport al Oficiului Roman pentru adopție, din 2007, se arăta că numărul de familii atestate pentru în vederea adopției este superior numărului de copii declarați adoptabili.67 În plus, ca urmare a încercărilor de reintegrarea a copiilor în familia biologică, toate demersurile care trebuie efectuate solicită timp, timp în care copilul aflat în dificultate trece dintr-o instituție în alta, întrerupe legături afective care tind să se construiască sau trec prin experiențe negative. Este bine cunoscut că, cu cât vârsta
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
timp. Una dintre marile dificultăți a fost confruntarea cu birocrația ce a impus prea multe documente și prea multe audieri. De asemenea schimbarea legislației a adus întârzieri în unele cazuri. Într-un singur caz nu s-au putut găsi părinții biologici ai copilului pentru a obține consimțământul, iar în alt caz părinții adoptatori nu au găsit suportul necesar pentru adopție din partea membrilor familiei extinse. Cu toate dificultățile întâmpinate nu s-a înregistrat nici un caz de desfacerea adopției, mai mult părinții mărturisesc
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
studii cu reușita în procesul de adopție. Dintre aceștia amintim: motivația pentru care s-a recurs la adopție, vârsta părinților adoptatori, apartenența etnică/rasială, statusul economic, nivelul educațional (al mamei în special), stabilitatea și durata căsătoriei anterioare adopției, prezența copiilor biologici asociată cu experiența în creșterea unui copil etc. Ce rezultate indică studiile și care este mai precis asocierea dintre acești factori și reușita adopției sunt aspecte pe care le vom prezenta în rândurile care urmează. Mai exact, vom încerca să
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
obținerii succesului adopției. De asemenea, interesant de constatat este faptul că, familiile adoptive au un grad de stabilitate considerabil crescut. Pe de o parte rata divorțialității după adopție este foarte scăzută comparativ cu rata divorțialității în familiile care au copii biologici. Benson et al.89 au lansat în anul 1989 un studiu care s-a derulat pe o perioadă de 4 ani, având un eșantion alcătuit din 715 familii care au adoptat copii în perioada 1974-1980. Când s-au colectat datele
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]