2,857 matches
-
discuții critice, a influențat autorii acestei perioade, chiar și astăzi cele cinci concepte ale lui Fayol pot oferi un sistem cu ajutorul cărora managerii clarifică modul de a gândi în legătură cu ceea ce au de îndeplinit (Pugh, Hickson, 1994). 10. 1. 3. Teoria birocrației elaborată de Max Weber Weber a trăit între 1864 și 1920, născut și educat în Germania, a fost profesor la Universitatea din Berlin, Freiburg im Breisgau, Heidelberg, Viena, Munchen. Fiind o personalitate enciclopedică a abordat numeroase domenii ale cunoașterii (istorie
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
membrii organizației. Structura ierarhică autoritară, pozițiile organizaționale, funcțiile fiind ordonate „după principiile ierarhiei și ale nivelurilor de autoritate gradată”, respectiv „fiecare funcție inferioară se află sub conducerea și controlul celei superioare”. Sistem de reguli și reglementări formale, astfel că funcționarea birocrației este guvernată de un sistem consistent de „reguli privind mijloacele coercitive, fizice, sacerdotale sau de alt gen, care se află la dispoziția funcționarilor” și de aplicarea acestor reguli la cazuri specifice. Impersonalitate și imparțialitate. Autoritatea este impersonală, ea fiind dependentă
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
a atinge cel mai înalt grad de eficiență: „motivul decisiv pentru progresul organizației birocratice a fost întotdeauna cel al superiorității sale tehnice față de orice altă formă de organizare”. Astfel, conform viziunii lui Weber, conceptul de tip ideal asociat de autor birocrației trebuie înțeles în acest spirit și nicidecum în sensul superiorității absolute sau al perfecțiunii întruchipate în birocrație. El a folosit conceptul de „tip ideal” drept instrument metodologic prin care a încercat să capteze caracteristicile distinctive ale unui model specific de
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
cel al superiorității sale tehnice față de orice altă formă de organizare”. Astfel, conform viziunii lui Weber, conceptul de tip ideal asociat de autor birocrației trebuie înțeles în acest spirit și nicidecum în sensul superiorității absolute sau al perfecțiunii întruchipate în birocrație. El a folosit conceptul de „tip ideal” drept instrument metodologic prin care a încercat să capteze caracteristicile distinctive ale unui model specific de organizare socială - birocrația. Teoria lui Weber, și în special analiza structurii birocratice, a constituit mult timp și
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
în acest spirit și nicidecum în sensul superiorității absolute sau al perfecțiunii întruchipate în birocrație. El a folosit conceptul de „tip ideal” drept instrument metodologic prin care a încercat să capteze caracteristicile distinctive ale unui model specific de organizare socială - birocrația. Teoria lui Weber, și în special analiza structurii birocratice, a constituit mult timp și încă mai constituie un punct central de referință pentru mai toți teoreticienii și analiștii organizațiilor. Mulți dintre comentatorii operei lui Weber s-au raportat la el
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
Constructivă și critică, utopică și realizatoare, postmodernitatea este o stare în care presupozițiile moderniste au fost subminate dar, în același timp nu generează (încă!) o psihosociologie a organizării care să reflecte pertinent realitățile sociale ale timpului nostru. CUVINTE-CHEIE: Management științific; birocrație; legitimitate și autoritate; efectul Hawthorne; relații umane; contingență; instituție; analiza costurilor tranzacționale; analiza ecologică; postmodernism LITERATURA RECOMANDATĂ: Pugh, D. S., Hickson, D. J., (1994). Managementul organizațiilor, București: CODECS Vlăsceanu, M. (1999). Organizațiile și cultura organizării. București: Editura Trei. Revista de psihologie
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
Comunicarea scrisă mesajele pot fi păstrate și pot fi folosite ca referințe; promovează uniformitatea în politici și proceduri pentru un număr mare de oameni; în unele cazuri reduce costul comunicării. acumularea unui mare volum de mesaje asociată cu ideea de birocrație în sens negativ; în cazul unor emitenți netalentați și inabili, mesajele sunt inexpresive, neconvingătoare; reacția nu este, de regulă, imediată. 2. Ce implicații a avut de-a lungul timpului dezvoltarea tehnicii asupra comunicării umane în general și a comunicării organizaționale
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
acționând apoi pe direcția acestor așteptări. 14.2.5. Teoria conducerii carismatice Unii autori apreciază că abordarea trăsăturilor liderului în domeniul conducerii ar fi fost prefigurată și declanșată chiar de către analiza lui Weber asupra autorității carismatice în cadrul lucrării ce promova birocrația ca tip ideal de organizare (Vlăsceanu, 1993). În accepțiunile curente, termenul „carismă” desemnează o calitate specială, pozitivă și deosebit de captivantă a liderilor al căror obiectiv, a căror putere și extraordinară determinare îi diferențiază de alții și îi face pe mulți
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
de motivare, dificultăți de comunicare între compartimente (mai ales în întreprinderile mari). Reînnoirea și spiritul întreprinzător sunt absente datorită incapacității de a înțelege mecanismele pieței, a dezinteresului, blocării în rutină, folosirii unui stil managerial neadecvat. Trebuie întreprinse acțiuni pentru eliminarea birocrației, pentru descentralizarea deciziilor, eliminarea rutinei și inerției, motivarea reală, stimularea creativității (Olaru, 1995). Astfel de culturi sunt de natură să descurajeze potențialii investitori străini; se simte lipsa subculturii de marketing; un element ignorat fiind etica în afaceri. Culturile aflate în
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
acestora; Problemele cu care vor fi confruntate firmele vor deveni tot mai ample și mai complexe, ceea ce va face ca firmele să fie conduse de organisme, consilii (biroul președintelui, consilii ale directorilor de probleme); Diminuarea autorității va reduce ierarhia și birocrația iar transmiterea informațiilor va fi tot mai rapidă. În ceea ce privește antrenarea oamenilor schimbările previzibile sunt: Managerii vor fi mai puțin autoritari, vor promova un stil mai flexibil, facilitând deciziile de grup; Participarea salariaților la deciziile majore va fi mai mare; Motivarea
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
lider-membru al echipei Membri in-group Membri out-group Teoria conducerii carismatice Carismă Interacțiune carismatică Lider transformațional Lider tranzacțional Influență idealizată Grila conducerii Conducere centrată pe sarcină Conducere populistă Conducere secătuită Conducere moderată Conducere centrată pe grup Argumentul substitutelor conducerii Management științific Birocrație Principiile administrării Legitimitate și autoritate Birocrație Școala relațiilor umane Efectul Hawthorne Comportamentul cooperator Contingență Instituție Analiza costurilor tranzacționale Analiza ecologică Dependența de resurse Modelul ecologiei populației Teorie instituțională Postmodernism Accidente de muncă Așteptare Cibernetică Cromatică industrială Efort Ergonomie Eroare umană
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
out-group Teoria conducerii carismatice Carismă Interacțiune carismatică Lider transformațional Lider tranzacțional Influență idealizată Grila conducerii Conducere centrată pe sarcină Conducere populistă Conducere secătuită Conducere moderată Conducere centrată pe grup Argumentul substitutelor conducerii Management științific Birocrație Principiile administrării Legitimitate și autoritate Birocrație Școala relațiilor umane Efectul Hawthorne Comportamentul cooperator Contingență Instituție Analiza costurilor tranzacționale Analiza ecologică Dependența de resurse Modelul ecologiei populației Teorie instituțională Postmodernism Accidente de muncă Așteptare Cibernetică Cromatică industrială Efort Ergonomie Eroare umană Factor uman Factori motivaționali extrinseci Factori
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
de hărțuire. Este un procent considerabil, având în vedere că în prezent sunt recunoscuți numeroși alți factori responsabili pentru stresul de la locul de muncă (condițiile fizice, stresul de rol, sarcinile excesive de muncă sau subsolicitarea, planul de carieră, mediul social, birocrația ș.a.). Putem așadar conchide că între mobbing și stres, anxietate și depresie există o relație puternică, direct proporțională, ceea ce se armonizează cu rezultatele celor mai multe cercetări din domeniu. Pentru verificarea celei de-a doua ipoteze (persoanele care au obținut scoruri înalte
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
clasice (care accentuează asupra a patru elemente principale: eficiența, principiile ierarhiei funcționale, ale autorității, structurile de organizare, mijloace de control ale activității desfășurate); în cadrul lor se discută: teoria managementului științific (F.W. Taylor), teoria gestiunii administrative (H. Fayol) și teoria birocrației (M. Weber); 2. neoclasice, apărute ca răspuns la noile probleme și dificultăți ce s-au ridicat în fața organizațiilor, introducând studiul comportamentului, al relațiilor psihosociale; în cadrul acestei grupe, se analizează: teoria relațiilor umane (G.E. Mayo), teoria sociometrică (J.L. Moreno), teoria dinamistă
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
teorii despre dezvoltare individuală, comportament cognitiv, personalitate, Învățare și incapacitate, percepție individuală și interacțiuni interpersonale • Teorii despre grupuri - de exemplu, teorii despre funcționarea familială, grupuri informale, echipe de lucru, relații supraveghetor-angajat și rețele interpersonale • Teorii organizaționale - de exemplu, teorii despre birocrații, structură și funcții organizaționale, performanță organizațională de Înalt nivel și parteneriate interorganizaționale • Teorii societale - de exemplu, teorii despre dezvoltare urbană, comportament internațional, instituții culturale, dezvoltare tehnologică și funcții ale pieței. Există și alte exemple, care se intersectează cu cele de
Studiul de caz. Designul, colectarea și analiza datelor by Robert K. Yin () [Corola-publishinghouse/Science/2216_a_3541]
-
dintr-un studiu pe tema relațiilor interguvernamentale (Yin, 1980). S-a urmat ipoteza care afirma că fondurile federale nu numai că manifestă efectele redistributive ale dolarului, dar creează și noi schimbări organizaționale la nivel local. Ipoteza de bază - crearea unei birocrații „omoloage” sub forma organizațiilor de planificare locală, a grupurilor de acțiune ale cetățenilor și a unor noi departamente În cadrul administrației locale, Însă toate conformându-se unor anumite programe federale - a fost formulată În studii efectuate pe mai multe orașe. Pentru
Studiul de caz. Designul, colectarea și analiza datelor by Robert K. Yin () [Corola-publishinghouse/Science/2216_a_3541]
-
pașaportul”. Mama a avut pașaportul. Vine la nuntă În septembrie. Stă trei luni În Franța. Se Întoarce la București În decembrie și În luna ianuarie din anul următor primește răspunsul de la miliție pentru cererea făcută: cererea era refuzată. Asta era birocrația securistă. Mama a venit În Franța de mai multe ori de atunci. Cum ați ajuns de la Ministerul de Externe francez la Europa Liberă? În urma victoriei socialiștilor la alegerile din Franța, În 1980, situația mea la Ministerul de Externe, care nu
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
trei categorii, fiecare cu un alt tip de evoluție posttotalitară: astfel, avem regimurile patrimoniale, În care autorii Încadrează Bulgaria și cele mai multe state din fosta Uniune Sovietică (România ar intra și ea În această categorie, deși nu este menționată), caracterizate prin birocrații corupte fondate pe legături clientelare sau personale și pe folosirea represiunii În scopul menținerii păcii sociale; regimurile „national accomodative”, caracterizate de o birocrație weberiană și de o atitudine de cooptare față de societate (Polonia și Ungaria); și, În sfîrșit, autoritarismul birocratic
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
fosta Uniune Sovietică (România ar intra și ea În această categorie, deși nu este menționată), caracterizate prin birocrații corupte fondate pe legături clientelare sau personale și pe folosirea represiunii În scopul menținerii păcii sociale; regimurile „national accomodative”, caracterizate de o birocrație weberiană și de o atitudine de cooptare față de societate (Polonia și Ungaria); și, În sfîrșit, autoritarismul birocratic, un amestec Între cele două dinainte: statul rațional se combină cu instrumentele represive de control. Acest tip se aplică Cehoslovaciei și Germaniei de
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
și Saxonia. Cu toate că istoria acestei discipline este importantă În sine, aici o vom folosi doar ca o metaforă pentru formele de cunoaștere și de manipulare caracteristice instituțiilor puternice, cu interese precis definite, dintre care poate cele mai ilustrative exemple sunt birocrațiile statale și marile companii. După ce vom vedea cum funcționează simplificarea, vizibilizarea și manipularea În managementul forestier, vom putea analiza metoda similară pe care o aplică statul modern În materie de urbanism, habitat rural, administrare a teritoriului și agricultură. Statul și
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
ochelari de soare reflectorizanți, autoritățile beneficiază de o perspectivă cvasi-monopolistă asupra aspectelor relevante ale societății În ansamblu. Acest privilegiu este tipic tuturor contextelor instituționale În care activitățile umane complexe sunt, În cea mai mare parte, centralizate. Mănăstirile, cazărmile, fabricile și birocrația administrativă (fie privată, fie publică) exercită multe funcții asemănătoare celor ale statului și, adesea, emulează și modul de structurare a informației al acestuia. Simplificările operate de stat pot fi considerate ca făcând parte dintr-un „proiect de lizibilizare” continuu, ce
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
al afacerilor creat de capitalism este că toți vor putea participa la administrarea lui. Dezvoltarea capitalismului a avut drept rezultat structuri birocratice socializate și masive, precum și „instruirea și disciplinarea a milioane de muncitori”. Cheia către noua lume o reprezentau aceste birocrații centralizate enorme, privite În ansamblu. Lenin văzuse cum funcționează ele În timpul războiului, cu ocazia mobilizării Germaniei sub conducerea lui Rathenau. știința și diviziunea muncii dăduseră naștere unei ordini instituționale de expertiză tehnică, În care politica și conflictele nu-și mai
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
o sociologie a partidului, adică nu le trecuse niciodată prin minte că elita intelectuală ar putea avea interese care să nu coincidă cu cele ale muncitorilor, indiferent cum ar fi fost ele definite. Amândoi au identificat rapid o sociologie a birocrațiilor sindicale, dar nu și una a partidului marxist revoluționar. De fapt, Rosa Luxemburg nici nu depășise metafora directorului de fabrică, cum a făcut Lenin, În explicarea motivelor pentru care ar fi Înțelept ca muncitorul să urmeze instrucțiunile și astfel să
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
și arată foarte clar că prețul plătit pentru a avea o ierarhie centralizată este pierderea creativității și inițiativei venite de jos: „«Disciplinaș la care se referă Lenin nu se aplică nicidecum proletariatului doar prin intermediul fabricii, ci și prin intermediul cazărmilor, al birocrației moderne și al Întreg mecanismului aparatului de stat burghez centralizat... Ultracentrismul susținut de Lenin este marcat, În Însăși esența sa, de spiritul steril al paznicului de noapte (Nachtwachtergeist), nu de un spirit pozitiv și creator. El s-a concentrat mai
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
Muncitorești pentru Înființarea unui Congres național al producătorilor, aleși În mod liber din rândul sindicaliștilor, care să coordoneze producția și planificarea industrială. Aleksandr șliapnikov, un aliat al ei, și alți sindicaliști erau alarmați de rolul tot mai dominator al tehnicienilor, birocrației și centrului partidului și de excluderea organizațiilor muncitorești. În timpul războiului civil, metodele de conducere bazate pe legea marțială erau poate de Înțeles, Însă, o dată conflictul aproape câștigat, În joc părea să fie Însăși direcția În care se Îndrepta construcția socialistă
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]