1,252 matches
-
gând alte idei interesante pentru a salva cultura Fălticenilor. Cu deosebită prețuire, Radu Orac 11 Fălticeni, 8.IX.2001 Dragă Domnule Eugen Dimitriu, Dumineca trecută un gând nu mi-a dat pace și m-am dus la Buciumeni, să fotografiez bisericuța de lemn de acolo. O măicuță de la schit mi-a vorbit de vechiul lăcaș, adevărată bijuterie de epocă, construit pe moșia preotului Iuga din Baia, care pe vremea domnitorului Alexandru cel Bun lucra la cancelaria domnească din Suceava. Schitul este
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
redactori nu știau că Dragoslav apăruse parțial Într-o antologie În franceză la Paris și fusese prețuit de Anatole France. Îl prețuiau la noi, Vasile Lovinescu, Aurel George Stino și V.G. Popa, pentru poveștile populare prelucrate de blândul „Moș Ionică”, „Bisericuța din Buciumeni” fiind un exemplu strălucit: „o capodoperă”. 483 Din surse mai discrete de la Suceava, am Înțeles că Monografia la care trudiseră Virgil Tempeanu și Aurel George Stino, nu avea să apară niciodată, deoarece chiar... Mihai Gafița socotea planul Monografiei
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
catastrofal. Acest lucru îl vede tot poporul, dar nu înțelegem de ce îl acceptă. În fabrica noastră, care numără, după cum v-am spus, peste 3.000 de muncitori, toți sunt nemulțumiți și nu-și vorbesc, cum se spune la noi, făcând bisericuțe. Am încercat să-i atragem, să facem ceva, le-am vorbit de sindicatul SLOMR, dar am constatat următoarele: majoritatea sunt la curent cu emisiunile postului de radio Europa Liberă, toți sunt de acord că ar fi trebuit făcut ceva, dar
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
atracție spirituală, se stabileau familii de credincioși, care în timp își organizau viața într-un sat. Poate așa a luat naștere din vechime nedocumentară și satul Sâmbăta de Sus, pentru ca mai târziu, în 1654, boierul Preda Brâncoveanu să construiască o bisericuță din lemn, nu se știe dacă nu chiar pe locul alteia străvechi. La rândul său, domnitorul binecredincios și martir, Constantin Brâncoveanu zidește pe locul bisericuței lui Preda Brâncoveanu, în jurul anului 1696, o biserică frumoasă din piatră, organizând, cu danii de
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
satul Sâmbăta de Sus, pentru ca mai târziu, în 1654, boierul Preda Brâncoveanu să construiască o bisericuță din lemn, nu se știe dacă nu chiar pe locul alteia străvechi. La rândul său, domnitorul binecredincios și martir, Constantin Brâncoveanu zidește pe locul bisericuței lui Preda Brâncoveanu, în jurul anului 1696, o biserică frumoasă din piatră, organizând, cu danii de pădure și pășune pentru vite, o mănăstire și un palat brâncovenesc în Sâmbăta de Sus. Vitregia timpurilor, neînțelegerea și înverșunarea stăpânirii străine au dus la
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
mai înalt” (I.G. Duca), să profeseze o „artă democratică”, aprinzând „o flacără pentru luminarea și încălzirea marii mulțimi” (C. Banu). La împlinirea a cinci ani de la înființarea revistei, C. Banu își exprimă încrederea în acest ecumenism estetic: „Între revistele de bisericuță, care trăiesc pentru că nu mai au cum să moară, și între marile reviste, care trăiesc numai prin puterea tradiției, «Flacăra» are entuziasmul celor dintâi și respectul pentru trecut al celor din urmă. Ea nu s-a anchilozat însă prin înghițirea
FLACARA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287015_a_288344]
-
lor, Bivolii, Orașul copilăriei, În vasta sală a palatului, Un voinic flăcău trecea, Mărul, Pâinea noastră, Visat-am, Țară, Cosașul, Am odihnit adânc, Ploaie, Descălecare, Zăduf, Cruci), Al. Iacobescu (Vraja tăcerii, Pe malul Nistrului, Nedumerire, Vraja, Et semper), Emil Giurgiuca (Bisericuță-ndurerată, Crâmpeie, Înnoptare, Crâmpeie câmpenești, Glas, Dorință, Despărțire, După fân, Autumnală, Tinerețe, Mielul), Radu Gyr (Cununi uscate?, Leagăn mic, Grota din munte), Ion Pillat (Cocorii, Helada). Mai semnează versuri I. Vania (de la numărul 1-2/1925 semnând Gherghinescu-Vania), G. Retezeanu, Iustin
DATINA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286699_a_288028]
-
1882, parohia Fetești-Dudești, formată din unirea a două biserici, cea care slujea satul Dudești și cea din Feteștii-Noi. Creștinii ortodocși din cartierul Coloniști au avut o biserică începând din 1928, când preotul Grigore Petre și soția sa au ridicat o bisericuță din scânduri de brad. Între 1933-1934, biserica a fost mărită, însă între 1948 și 1970 nu s-au mai oficiat slujbe. După 1970, lăcașul a fost restituit cultului ortodox, la insistențele preotului Cristian Alexandru. În prezent a început construirea unei
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
din 1930 și pe animatorul literaturii române de la 1830 -, scopul urmărit prin exploatarea antonomazei e același. Heliade Rădulescu vrea să antreneze literatura română prin valuri ample de scriitori. Nu are încredere în structurile mici ale sociabilității literare, în cenacluri și bisericuțe și își imaginează cadența literaturii române exclusiv în funcție de succesiunea generațiilor. În acest sens ar trebui citită o idee care revine adesea în scrierile lui, aceea a geniului ca germene al întregii omeniri viitoare: În primul om a existat în germini
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
au luat pe toți trei și ne-au dus la Securitate. C. I.: Dar cine v-a turnat sau v-a denunțat, acest nepot al șefului Securității Iași de atunci? G. S.: Nu. Erau acolo o familie, Ionescu, chiar în spatele bisericuței din Copou, de unde noi luam lapte în fiecare seară pentru fratele meu, mai mic decât mine cu 10 ani, dar și pentru noi. Erau trei frați Ionescu și ăia ne-au văzut că jucăm fotbal, dar noi nu-i primeam
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
de Podul roș. De aici au fost duse, apoi, lângă movila Saranda, în iarmaroc, unde, potrivit tradiției, văduva haiducului Bujor a construit biserica Sf. Nicolae, care a fost dărâmată și, în apropiere, mai la stradă, a fost ridicată o altă bisericuță care a dăinuit până în anii trecuți, lângă fabrica Țesătura". Apoi spânzurătorile au fost mutate în cartierul Manta roșie, numit astfel, probabil, de la culoarea hainelor pe care le purtau călăii. „Impozitul sângelui" a fost o altă mare dare la care au
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
2.11. Periteasca - Leahova (4.125 ha) a) Delimitare ... Zona Periteasca-Leahova este situată în zona sudică a rezervației, fiind delimitata la nord-est de canalul Periteasca, între Marea Neagră și Lacul Razim, la nord, de lacul Razim, de la canalul Periteasca până la insula Bisericuța inclusiv, la vest, de lacul Golovita de la insula Bisericuța până la Gură Portiței, la sud și sud-est, de girla Portița și țărmul Mării Negre, între cherhanalele Portița și Periteasca, exclusiv cele două cherhanale și campingul Portița. b) Caracterizare ecologică ... Situată în complexul
HOTĂRÎRE Nr. 248 din 27 mai 1994 pentru adoptarea unor măsuri în vederea aplicării Legii nr. 82/1993 privind constituirea Biosferei "Delta Dunării". In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/110823_a_112152]
-
Zona Periteasca-Leahova este situată în zona sudică a rezervației, fiind delimitata la nord-est de canalul Periteasca, între Marea Neagră și Lacul Razim, la nord, de lacul Razim, de la canalul Periteasca până la insula Bisericuța inclusiv, la vest, de lacul Golovita de la insula Bisericuța până la Gură Portiței, la sud și sud-est, de girla Portița și țărmul Mării Negre, între cherhanalele Portița și Periteasca, exclusiv cele două cherhanale și campingul Portița. b) Caracterizare ecologică ... Situată în complexul lagunar Razim-Sinoe, zona reprezintă un mozaic de grinduri ușor
HOTĂRÎRE Nr. 248 din 27 mai 1994 pentru adoptarea unor măsuri în vederea aplicării Legii nr. 82/1993 privind constituirea Biosferei "Delta Dunării". In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/110823_a_112152]
-
plajei litorale. Caracteristicile sunt biocenozele dezvoltate pe nisipurile uscate ale grindurilor, pe nisipurile scăldate de apele mării sau ale lacului Razim, precum și biocenozele adaptate la variații mari ale salinității. Este o zonă predilecta pentru cuibăritul speciilor limicole, a călifarilor (insula Bisericuța), cît și pentru laridae și sternidae (grindurile halofile). Important refugiu de popas și hrănire oaspeții de iarnă cît și pentru alte specii (îndeosebi în timpul migrației de toamnă). De asemenea, este refugiul preferat în migrația diurnă pentru populație Branta ruficolis (gisca
HOTĂRÎRE Nr. 248 din 27 mai 1994 pentru adoptarea unor măsuri în vederea aplicării Legii nr. 82/1993 privind constituirea Biosferei "Delta Dunării". In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/110823_a_112152]
-
refugiu de popas și hrănire oaspeții de iarnă cît și pentru alte specii (îndeosebi în timpul migrației de toamnă). De asemenea, este refugiul preferat în migrația diurnă pentru populație Branta ruficolis (gisca cu git roșu) pe durata popasului în Dobrogea. Insula Bisericuța (insula stâncoasa, avanpost al reliefului predeltaic) domină, alături de capul Dolosman, peisajul dintre lacurile Razim și Golovita. 2.12. Capul Dolosman (125 ha) a) Delimitare ... Este reprezentată de extremitatea estică a promontoriului Dolosman din apropierea localității Jurilovca cuprinzând amplasamentul ruinelor cetății greco-romane
HOTĂRÎRE Nr. 248 din 27 mai 1994 pentru adoptarea unor măsuri în vederea aplicării Legii nr. 82/1993 privind constituirea Biosferei "Delta Dunării". In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/110823_a_112152]
-
la mai multe surse, grupabile în trei categorii, care ar fi fost bine să respecte un firesc criteriu cronologic de așezare în sumar. Leon Baconsky atașează într-o Addenda paginile de primă tinerețe ale lui Gib: două povestiri de război, Bisericuța de brad (publicată inițial în "}ara nouă", la București, în aprilie 1920) și Rătăciți (publicată la Cluj în "Voința", în ianuarie 1921), plus patru "instantanee", proze foarte scurte, în regimul stilistic al schiței, dintre care trei apărute la Cernăuți în
Exercițiile ignorate ale lui Gib by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12605_a_13930]
-
schiței, Gib I. Mihăescu nu a perseverat, pentru că nici nu avea destul umor, nici simțul necesar al dialogului. Predispoziția sa spre analiza psihologică avea nevoie de spații epice mai mari. Sunt interesante povestirile de război, mai mult prin premisele lor. Bisericuța de brad relatează cazul insolit al unui soldat necredincios aflat pe front, considerând religia o minciună, într-un mod sfidător și neliniștitor pentru colegii săi. Mica nuvelă Rătăciți pare un exercițiu pregătitor pentru Troița, apărută în volumul Vedenia. Ea desfășoară
Exercițiile ignorate ale lui Gib by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12605_a_13930]
-
eparhiei au așezări frumoase. Schitul Galița le întrece însă pe toate. Situat la o cotitură a Nistrului, sus de tot, sub streașina împădurită a malului înalt și stâncos, el uimește prin felul primitiv în care au fost săpate în stâncă bisericuța și chiliile de lângă dânsa. Rămâi uimit de priveliștile din preajmă, cât și de cele de la orizontul depărtat, spre Ucraina. De acest schit s-a îngrijit mai înainte mitropolitul Veniamin Costache al Moldovei. Multă vreme schitul nu a fost locuit, dar
Orașul Hotin la 1930. In: Curierul „Ginta latină” by Mircea Guțu () [Corola-journal/Journalistic/1311_a_2234]
-
undoioasa, a alunecat prin ierburi și s-a ascuns printre flori" (D. Anghel, Din paradoxele unui muribund); "orzurile și fînețele, subțiate ca niște panglici, șerpuiau, se strecurau printre arinii tăbărîți în vai și printre fagii stăpînitori pe culmi" (Gală Galaction, Bisericuța din Razoare); Pe cer un brîu de trandafir,/ Că o zîmbire de fecioara,/ Se-ntinde, crește, înfășoară/ Nemărginirea de safir" (Iuliu C. Săvescu, Căderea stelelor). Universul secesionist este, mai presus de toate, un univers ondulatoriu. Încă la Al. Macedonski ne
Secesionismul în literatura română (IV) by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Journalistic/18138_a_19463]
-
anexei nr. 1.13, se compune dintr-un scut triunghiular cu marginile rotunjite, tăiat de un brâu undat și o fascie undată îngustă, de argint. În câmp superior, pe fond roșu, se află un personaj nimbat ținând în mână o bisericuță, totul de aur. În vârful scutului, pe fond albastru, se află o barcă de argint în semiprofil dreapta. Scutul este trimbrat de o coroană murală de argint cu un turn crenelat. Semnificațiile elementelor însumate: Personajul nimbat reprezintă cele trei mănăstiri
HOTĂRÂRE nr. 2.049 din 24 noiembrie 2004 privind aprobarea stemelor unor comune din judeţul Caraş-Severin. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/163395_a_164724]
-
8 bezanți (turtițe) de aur. Scutul este timbrat de o coroană murală de argint cu 3 turnuri crenelate. Semnificațiile elementelor însumate Ciorchinele de strugure semnifică bogăția viticolă a zonei. Brâul undat reprezintă Canalul Dunăre - Marea Neagră. Crucea semnifică Ansamblul rupestru Murfatlar - Bisericuțele rupestre de cretă, ce reprezintă prima biserică și primele chilii ale unei mănăstiri de pe teritoriul României. Spicele de grâu simbolizează ocupația de bază a locuitorilor, agricultura. Bezanții reprezintă numeroasele medalii naționale și internaționale câștigate de Murfatlar România. Coroana murală cu
HOTĂRÂRE nr. 983 din 5 octombrie 2011 privind aprobarea stemei oraşului Murfatlar, judeţul Constanţa. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/236037_a_237366]
-
de turnuri de observație (în punctul "Pomet", "Citera", "Dealul Fericirii", "La Poiana") g)22. Castrul roman Buciumi Comuna Buciumi, satul Buciumi Sălaj g)23. Cetatea romano-bizantină Comuna Jijila, satul Garvăn Tulcea Dinogetia; așezarea civilă de pe insulă; cetate medievală (în punctul "Bisericuța") g)24. Cetatea romană Noviodunum, Orașul Isaccea Tulcea așezare getică, așezare medievală (în punctul "La Pontonul Vechi") g)25. Cetatea romană Salsovia Comuna Mahmudia, satul Mahmudia Tulcea g)26. Cetatea Halmyris Comuna Murighiol, satul Murighiol Tulcea g)27. Cetatea Zaporojeni
LEGE nr. 5 din 6 martie 2000 (*actualizată*) privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului naţional - Secţiunea a III-a - zone protejate. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/275089_a_276418]
-
punctul "Dealul Oblița") j)4. Complex medieval Comuna Dăbâca, satul Dăbâca Cluj fortificat (în punctul "Cetate") j)5. Cetate bizantină (în Comuna Ostrov, satul Ostrov Constanța punctul "Păcuiul lui Soare") j)6. Complex rupestru format Orașul Basarabi Constanța din 6 bisericuțe, galerii, cavouri, morminte j)7. Vestigiile orașului Comuna Giurgeni, satul Giurgeni Ialomița medieval "Târgul de Floci" (în punctul "La mănăstire") j)8. Ansamblul de vestigii Municipiul Iași Iași medievale din vatra orașului j)9. Fundațiile bisericii Comuna Giulești, satul Giulești
LEGE nr. 5 din 6 martie 2000 (*actualizată*) privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului naţional - Secţiunea a III-a - zone protejate. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/275089_a_276418]
-
încă din prima epocă a fierului, pe aceste meleaguri trăia o populație dacă, condusă de Dromichaetes (secolele IV - III î.Hr.). De asemenea, conform unor săpături arheologice efectuate de Nicolae Constantinescu, pe la 1200 aici exista o mică reședință voievodală și o bisericuță. Unii specialiști afirmă că tot aici și-ar fi avut curtea Seneslau, conducătorul unei formațiuni statale după cum apare pe diploma cavalerilor ioaniți. Legenda spune că Negru Vodă, coborând din Făgăraș, ar fi întemeiat orașul pe la 1290; alții îl considerau pe
Curtea de Argeș () [Corola-website/Science/296981_a_298310]
-
lăcaș de cult se întindeau pe o arie considerabilă, cuprinzând comune aflate astăzi în proximitatea Dorohoiului. Imaginea de mai sus reda înfățișarea actuala a bisericii, dobândită, parțial, în urma restaurărilor întreprinse în primul deceniu al celui de-al treilea mileniu creștin. Bisericuța de lemn este construită din bârne de stejar pe temelie de piatră, având formă de corabie, cu panțe repezi la acoperiș și având la exterior sculptat în bârnă de stejar un odgon de corabie. Monumentul istoric este construit în anul
Dorohoi () [Corola-website/Science/296983_a_298312]