1,090 matches
-
poate exista o filosofie a istoriei. Era convins că filosofia îi face pe oameni intransigenți și intoleranți față de alte puncte de vedere. Iorga nu a pretins niciodată că este un gînditor deductiv; a rămas un impresionist și un naționalist romantic, bizuindu-se pe instinctele și pe spontaneitatea geniului său, fiind mai curînd o ilustrare a spiritului de finețe al lui Pascal decît al spiritului geometric al lui Descartes. Vorbind despre propria sa operă istorică, Iorga afirma că "el era un judecător
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
le dicteze acestora simultan o carte, o piesă și un editorial. Spiritul relatării lui Stahl este dominat de caracterul apocrif al incidentului. Fără ajutorul magnetofonului, al procesoarelor de cuvinte, al computerelor, al avioanelor sau al altor "înalte tehnologii", Iorga se bizuia pe etica muncii, mintea și excepționala lui memorie. Să ne întrebăm ce ar fi putut realiza avînd la dispoziție "înalta tehnologie!" Făcînd naveta între București și Vălenii de Munte, cobora întotdeauna (la ambele capete ale liniei) cu un articol sau
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
literare în măsura în care aceasta se încadra în naționalismul său cultural. Doar criteriile sociale și morale, mult mai puțin decît cele estetice, corespundeau normelor de evaluare a unei opere de artă. Pentru el, națiunea, "cea mai naturală dintre toate societățile omenești", se bizuia pe țărani: "apărătorul și cel care lucrează pămîntul românesc", datorie pe care și-a împlinit-o sub toate jugurile străine sau asupririle nedrepte. Țăranul era "cel mai demn de cinste și cel mai curat și cel mai harnic dintre toți
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
214. Cursul inaugural al lui Iorga, Cuza Vodă și dușmanii săi la două zile de la detronarea sa, era un act de răzbunare politică care relata rolul jucat de Dimitrie Sturdza (liderul Partidului Liberal) în detronarea lui Cuza Vodă. Universitatea se bizuia pe subscripții și donații, statul nemișcînd nici un deget. Iorga percepea taxe modeste pentru casă și masă. Toate acestea se adăugau activității reînvingoratei Ligi culturale. Iorga nu s-a abătut niciodată de la țelurile Universității de Vară: "Sîntem convinși că sîntem o
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
a înregistrat și la nivelul liceelor. În aceste împrejurări, studenții evrei beneficiau de avantaje clare. Spre deosebire de studenții care veneau din provincie și se simțeau străini în marile orașe, majoritatea studenților evrei aveau familiile și casele lor. Ei trebuiau să se bizuie în mai mică măsură pe condițiile haotice de tip Lumea a Treia create de neglijența guvernului. Mulți studenți evrei aveau o tradiție intelectuală care le mărea șansele de reușită. Condițiile groaznice de trai ale studenților au devenit unul dintre motivele
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
împrejurări foarte nefericite, șeful unui guvern. Nu avea să fie cea mai bună șansă pentru el ca să dovedească că-și poate sluji țara. Situația nefavorabilă a contribuit în foarte mare măsură la eșecul său. Dorise dintotdeauna să-și slujească țara bizuindu-se pe popor. Dar Iorga nu a devenit prim-ministru prin voința poporului român și nici guvernul său nu a lăsat în urmă o impresie bună. Fapt aflat în discordanță cu marea șansă pierdută după Războiul cel Mare de a
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
faptică. Aceasta îl privea drept în față, dar el refuza să recunoască că greșea. Prefera să nu-și amintească anumite lucruri care se întîmplaseră în trecut și le ignora pe cele care urmau să se întîmple în viitor. Liberalii se bizuiau pe dinastie. Din cauza respectului lor, nu făcuseră public adevărul despre Carol (pe care îl cunoșteau). Dar clanul Brătianu - Constantin, Vintilă, Ion, precum și prințul Știrbei s-a opus cu îndîrjire urcării lui Carol pe tron6. Chiar și dintre cei inițiați, puțini
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
raționalist latin și explica misticismul Legiunii prin faptul că "Codreanu este slav"99. Ego-ul lui Iorga nu permitea nici un atac din partea "Noului naționalism". În ochii lui, el era principalul element în înfăptuirea României Mari, iar naționalismul acesteia trebuia să se bizuie pe sămănătorism. Iorga respingea violența legionarilor, considerînd-o drept "anarhie", iar el ura anarhia. Era totodată partizanul Sistemului de la Versailles și devotat Franței din punct de vedere politic și cultural. După venirea la putere a lui Hitler, Iorga își va canaliza
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
cu medievistul Brătianu, indiferent de nivelul la care se aflau acestea. Replica lui Iorga la provocarea Noii școli de istorie a luat forma monumentalei sale opere, Istoria românilor, în zece volume (București, 1936-1939). Ca răspuns la acuzațiile că scrie istoria bizuindu-se pe "intuiții" și nu-și sprijină afirmațiile pe documente, aceste zece volume conțin cea mai vastă documentație posibilă. În zadar și-a bătut Giurescu joc de această lucrare chiar înainte de apariția ei! Giurescu îi scria lui Munteanu (imitînd felul
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
era constituită din Ernest Urdăreanu (cel mai nepopular membru al ei) și din ministrul de Interne, Călinescu, un veritabil desperado, poate felul de om de care avea regele nevoie. Călinescu era un filooccidental convins, nemilos și abil. Regele se putea bizui pe talentele lui. Mai erau și industriașii Malaxa și Aușnit (aflați uneori în dizgrație, atunci cînd interesele lor intrau în conflict cu cele ale industriașului regal Carol). Apoi, G. Marinescu și sinistrul șef al Poliției Secrete, Mihail Moruzov 57. Mai
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
Ultimele evenimente i-au dat mare dreptate. Nu-i era necunoscut dictonul lui Saint-Just: Nimeni nu poate domni fără să greșească". Înțelegea și faptul că lumea stă pe o muchie de cuțit și că relațiile dintre grupurile de oameni se bizuie pe forță. Totuși, dacă naționalismul său cultural ar putea măcar să fie pus în practică, recunoașterea pe plan internațional a naționalismului cultural ar aduce lumii pace și înțelegere! Iorga nu era revoluționar, pentru că, după părerea lui, națiunea era mai presus de
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
1939 91 "Neamul românesc", 24 august și 11 octombrie 1939 92 D-na Liliana Pippidi-Iorga și alți membri ai familiei Iorga au explicat că Iorga scria adesea editoriale chiar împotriva voinței sale, ca să țină la curent publicul intelectual care se bizuia pe el ca ghid politic 93 "Neamul românesc", 6,7 și 20 septembrie 1939 94 "Neamul românesc", 23 septembrie 1939 95 "Neamul românesc", 8 octombrie 1939 96 "Neamul românesc", 27 august și 16 octombrie 1938; vezi și 9 septembrie, 12
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
n-a fost nici măcar în tinerețe, dar are farmec. Dramul de „vino-ncoace“ și tinerețea ei, atâta vreme cât a dăinuit, i-au croit oarecare drum în teatru. Muncea cu dârzenie și avea un fel de seriozitate scoțiană pe care te puteai bizui și care i-a fost de ajutor. Nu-i ușor să-i descrii înfățișarea. Are o frunte înaltă și un profil foarte atrăgător. (Uneori te poți îndrăgosti de un profil.) Linia frunții lunecă printr-o curbă fină către un nas
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2341_a_3666]
-
drept în barca mea. Avântul lui Ben va fi mai înaripat în clipa plecării, și s-ar putea foarte bine să-și spună: „La naiba cu ea!“. Acest unghi de analiză a chestiunii era ingenios și plauzibil. Dar mă puteam bizui îndeajuns pe el încât să rămân inactiv, și voi putea, voi îndrăzni să îndur atâta inactivitate fără să dețin o asigurare certă din partea lui Hartley? Am hotărât că-mi putea acorda încă un răgaz de două sau trei zile în
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2341_a_3666]
-
să miște. Și mai încercam o senzație nouă, stranie, pe care n-o mai simțisem niciodată până atunci, și mi-a trebuit câtva timp până s-o recunosc drept „singurătate“. Fără James, eram, în sfârșit, singur. Cât de mult mă bizuisem totuși pe prezența lui în lume, de parc-ar fi fost fratele meu geamăn și nu vărul meu. M-am uitat la ceas și am văzut că era aproape miezul nopții. Într-adevăr, a doua zi trebuia să plec la
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2341_a_3666]
-
o pun este dacă răspunsul nostru la deficiențele din sistemul internațional ar trebui să fie colaborarea cu alții pentru a încerca să perfecționăm acel sistem sau încercarea de a lucra ocolindu-l. Ar fi într-adevăr o greșeală să ne bizuim pe instituții precum Națiunile Unite atât de mult încât să neglijăm adoptarea atitudinilor necesare în propriul nostru interes. Ar fi trebuit să învățăm, totuși, în ultimii ani că prețul parcurgerii unui drum de unii singuri ar putea fi mare și
Memorandum către președintele ales by MADELEINE ALBRIGHT () [Corola-publishinghouse/Science/999_a_2507]
-
Utan și Haralamb Zincă (redactor-șef adjunct)2. Sub conducerea lui Eugen Barbu, întinsă pe durata a șase ani, componența echipei redacționale a cunoscut mici modificări, care n-au afectat însă fizionomia revistei. De pildă, în 1963, Eugen Barbu se bizuia pe un colegiu de redacție format din Ion Dodu Bălan (redactor-șef adjunct), Marin Bucur, Gica Iuteș, Alexandru Oprea (redactor-șef adjunct), Dumitru Solomon, Niculae Stoian, Petru Vintilă și Romulus Zaharia (secretar general de redacție)3. Așadar figuri noi, nume
Cuvintele puterii. Literatură, intelectuali și ideologie în România comunistă () [Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
-
țării "au avut loc din cauza faptelor mele, și am luat cunoștință (de răul pe care 1-am făcut) numai după ce 1-am săvârșit". El recomandă fiului său "să acționeze cu dreptate (ma'at) atâta timp cât va trăi pe pământ ".,. Nu te bizui pe lungimea anilor, căci judecătorii (care te vor judeca după moarte) privesc vremea vieții tale ca pe un ceas." Numai faptele omului rămân cu el. Prin urmare "nu fa răul", în loc de a ridica un monument de piatră "acționează astfel încât monumentul
[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
-
cititori. E fără îndoială un mare progres față de ce era acum douăzeci, acum zece ani chiar. Dar și numărul acesta de cititori e așa de puțin sigur, încît nici Caragiale, cît e de talentat și de cunoscut, nu s-ar bizui - dac-ar scrie un roman, bunăoară - să-l tipărească în cinci mii de exemplare”.1) Nu știu cîți erau cu adevărat cititorii la termenele la care se raportează autorul lui Dan, dar cineva, amintind de „Contemporanul”, arăta că revista a
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
în perioadele de stres, fie că acesta se referă la sănătate, la lipsa de bani ori la sentimentul că celorlalți le e silă de noi. De îndată ce ne lăsăm însă, stresul crește (teama de chinurile abstinenței) și lucrul pe care ne bizuim ca să atenuăm stresul (vechiul nostru sprijin, țigara) nu ne mai este la îndemână. După câteva zile de tortură, hotărâm că am ales un moment nepotrivit. Trebuie să așteptăm o perioadă fără stres, dar de îndată ce o avem, motivul de a ne
În sfărșit, nefumător by Allen Carr () [Corola-publishinghouse/Science/92303_a_92798]
-
întreg, așa cum tu mi-ai cerut, și mă întreb dacă acest lucru a fost benefic, dacă tu chiar ai simțit asta cumva, dacă uneori te-a ajutat așa cum ai sperat să te ajute, atunci când mi-ai spus că te vei bizui pe amintirea mea, când va trebui să fii puternic. Aș vrea să-ți transmit unele știri care te interesează. Guvernul Brătianu nu va mai dura multă vreme, cel puțin așa cred. Va fi înlocuit cu un guvern conservator 95, de îndată ce
Martha Bibescu și prințul moștenitor al Germaniei by CONSTANTIN IORDAN [Corola-publishinghouse/Science/996_a_2504]
-
printre primele, prin grija familiei, destul de curând după decembrie 1989 (Amfiteatere și închisori, Dacia, 1991). Ea s-a remarcat de la apariție prin calitatea specială a depoziției, aparținând unui psiholog și putând da socoteală de impactul recluziunii asupra psihicului uman nu bizuindu-se pe intuiție ci pe experiența și competența profesională. Zece ani mai târziu, la Fundația Culturală Română îi apăreau Mărturiile asupra unui veac zbuciumat, care conțineau nu doar memoriile de închisoare ci și reflecțiile asupra epocii în care trăise și
Cum am spânzurat-o pe Emma Bovary by Doina Jela [Corola-publishinghouse/Science/937_a_2445]
-
prinș Henric, ci avea un loc și pentru bătrînulhai-hui, pentru spiritul și meritele acestuia. 34. Dogmatism și humor Imaginea noastră despre lume poate și trebuie să se schimbe, în multe privințe, odată cu progresul experienței și chiar și atunci cînd ne bizuim pe faptul că schimbările au loc conform legilor cărora le-am dat de urmă, pînă acum, noțiunea de realitate este totuși una ideală, iar cea de adevăr în calitatea ei de cea mai mare coerență posibilă a celui mai mare
Humorul ca sentiment vital by Harald Hőffding () [Corola-publishinghouse/Science/956_a_2464]
-
în spatele oricărui sentiment total, o voință ce duce la valorificare și acțiune. În humor, seriozitatea se întemeiază, ca orice seriozitate, pe faptul că în fața dispozițiilor și acțiunilor individuale stau o valoare și un scop conducîndu-le și determinîndu-le. Mulți psihologi se bizuie în așa măsură pe o privire generală schematică și pe proprietățile ("elementele") stărilor psihice stabilite de o analiză primară, încît consideră stările sufletești concrete, date realmente și foarte complicate, numai ca pe niște legături mecanice ale unor atare elemente. Așa cum
Humorul ca sentiment vital by Harald Hőffding () [Corola-publishinghouse/Science/956_a_2464]
-
fi parcursă; orice posibilitate de a fi aproximativ străbătută pălește. Jurnalele lui Amiel fac dintr-asta tema lor permanentă, cu variații mereu înnoite. "Idealul", zice el, "îmi otrăvește orice posedare imperfectă...Pentru mine, e vorba de tot sau de nimic. Bizuindu-se pe o comparație cu idealul bănuit sau visat, ironia nu se ia în serios nici pe sine, nici realitatea". A fost neșansa lui Amiel că nu a putut deveni humorist și nici n-a izbutit să vadă ceea ce este
Humorul ca sentiment vital by Harald Hőffding () [Corola-publishinghouse/Science/956_a_2464]