1,013 matches
-
sau vreun profesor se apleacă dăruit asupra scrisului, când, la zilele școlii, îl pomenim pe el sau pe altul dintre “meșterii cei mari de vorbe și de visuri”, simțim câte un abur sfios care adie dinspre trecut. Și o umbră blajina, cu surâs din alte vremi, trece nevăzut, neauzit, printre larma copiilor, pe holuri, prin clase, printre ferestre, pe lângă icoane. Numai vreo rază rătăcita din amurg îi iese în cale și-l recunoaște, murmurându-i moldovenește, cu glasul ei de miere
Paul Nechifor, Carmen Dimitriu, Angela Căşăriu, Adela Jitaru by Monografia Colegiului Național ,,Mihail Sadoveanu" Pașcani () [Corola-publishinghouse/Science/91876_a_93485]
-
universul comunist (...) poveste în care memoria mitică proliferează în mod natural în vecinătatea zdrobitoare a Rațiunii istorice"378 și, pe care am putea să o subintitulăm folosind cuvintele unui personaj al ei, "o nouă mitologie" - aduce cu sine oamenii vechi: blajinii și uriașii, reînvie mitologia comorilor și a mătrăgunei. Proza este, de asemenea, o rememorare a vârstei de aur, în care gesturi obișnuite (trasul cu arcul, explorarea unei pivnițe vechi) se metamorfozează în gesturi miraculoase; nostalgia libertății reale și a unui
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
ardeau o mie de făclii"458 fusese, cu două sute de ani mai devreme, centrul obsesiilor chinuitoare ale boierului Iorgu Calomfir, soțul Arghirei, care, tot căutând un leac pentru miopia Arghirei, ajunge să fie stăpânit de dorința de a cunoaște lumea blajinilor, imagine subterană a începutului unei noi vieți acolo unde duc cărările morții 459: "Or, Iorgu își făcuse părerea că credința aceasta ascunde un adevăr cutremurător și că cine izbutește să-i înțeleagă tâlcul nu numai că află pe unde se
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
unei noi vieți acolo unde duc cărările morții 459: "Or, Iorgu își făcuse părerea că credința aceasta ascunde un adevăr cutremurător și că cine izbutește să-i înțeleagă tâlcul nu numai că află pe unde se poate coborî în lumea Blajinilor, dar înțelege în același timp toate celelalte taine pe care Biserica nu are îngăduința să le dezvăluie"460. În mitologia românească, blajinii sau rohmanii (rugmanii, rocmanii, răgmanii) sunt locuitorii lumii de sub pământ, după alte variante, dincolo de fața pământului nostru 461
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
că cine izbutește să-i înțeleagă tâlcul nu numai că află pe unde se poate coborî în lumea Blajinilor, dar înțelege în același timp toate celelalte taine pe care Biserica nu are îngăduința să le dezvăluie"460. În mitologia românească, blajinii sau rohmanii (rugmanii, rocmanii, răgmanii) sunt locuitorii lumii de sub pământ, după alte variante, dincolo de fața pământului nostru 461 (sub fundul mării sau la capătul pământului 462), aproape de poarta raiului, sau "la hotarul dintre lumea de aici și lumea de dincolo
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
Apei Sâmbetei, la vărsarea acesteia în Sorbul Pământului"463. (Așa cum există mai multe ceruri suprapuse, există și mai multe pământuri: sub lumea rohmanilor se află "dușmanii, un fel de oameni cu "cap de porc, pântecele mare și îmbrăcați ca domnii""). Blajinii au rămas sub pământ din vremea în care Moise "a deschis" marea (de aceea, unele credințe echivalează Apa Sâmbetei cu "Marea Roșă"); "când au vrut să treacă Rohmanii, marea s-a închis și ei au rămas acolo. Ei stau în
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
intră în pământ, trece pe la rohmani, curge prin fața iadului, ducându-i plocon sufletele păcătoșilor 467. Apa Sâmbetei desparte lumea de aici de cealaltă, în ea se varsă toate apele și fierbe necontenit din cauza focului care mistuie iadul păcătoșilor 468. Imaginea blajinilor care încep și sfârșesc lumea aceasta părelnică situează povestea străzii Mântuleasa într-un timp mitic al originilor: acești oameni "cuvioși și plăcuți lui Dumnezeu" au fost la începutul lumei, înainte de urieși, și tot ei vor veni și după noi (...) Dumnezeu
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
va întoarce pământul cu partea cea dedesubt deasupra și vor rămânea ei pe lume, alți oameni nu vor mai fi"469. Săgeata lui Lixandru dispare în primăvara lui 1916, în aprilie-mai 1916, în timpul vacanței de Paște, timp echivalat cu Paștilor Blajinilor, așadar într-un interval de timp sacru când accesul în lumea de dincolo este îngăduit celor aleși. Povestea lui Iorgu Calomfir (semelor numelui, cu referință clară la lumea subpământeană, li se alătură semnificația prenumelui luat din registrul regnului vegetal) amintește
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
dacă știm cum să privim, și înțelegem, atunci..."650. Materializare a sacrului ascuns în profan, petele de igrasie sunt semne ale unei alte lumi; ele vin în continuarea celor care i-au condus pe copiii de pe strada Mântuleasa spre ținutul Blajinilor, iar Ieronim este ultimul supraviețuitor al ilustrei familii boierești Antim-Calomfir- Thanase, urmașul lui Iorgu Calomfirescu, împătimit căutător al lumii subpământene, pline de frumuseți de basm651. Destinul Marinei, de artistă necunoscută marelui public, amintește de al Leanei: pentru că nu își dorește
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
op. cit., pp. 375-425. 457 Ibidem, p. 406. 458 Mircea Eliade, op. cit., p. 92. 459 Monica Lovinescu, Unde scurte. Jurnal indirect, Editura Humanitas, București, 1990, p. 263. 460 Mircea Eliade, op. cit., pp. 129-130. 461 Tudor Pamfile, op. cit., p. 467; despre Paștele Blajinilor vezi și Elena Niculiță-Voronca, op. cit., vol. I, p. 37, 254-255 și Simion Florea Marian, Sĕrbătorile la românĭ. Studiu etnografic, vol. III, Cincĭ-decimea, Edițiunea Academiei Române, Bucuresci, Institutul de Arte Grafice Carol Göbl, Furnisor la Curțiĭ Regale, 16, Strada Domnei, 16, 1901
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
op. cit., vol. I, p. 37, 254-255 și Simion Florea Marian, Sĕrbătorile la românĭ. Studiu etnografic, vol. III, Cincĭ-decimea, Edițiunea Academiei Române, Bucuresci, Institutul de Arte Grafice Carol Göbl, Furnisor la Curțiĭ Regale, 16, Strada Domnei, 16, 1901, p. 171-188. Etimologia cuvântului blajin este analizată de Simion Florea Marian, ca provenind din sl. blaženǔ, "fericit" sau blažinǔ "bun, bland, ascultător"; în ceea ce privește cuvântul ranchman, îl citează pe I. J. Hanusch și spune că "ar fi o schimosire a numelui brachman sau braman" (p. 186
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
Simion Florea Marian, ca provenind din sl. blaženǔ, "fericit" sau blažinǔ "bun, bland, ascultător"; în ceea ce privește cuvântul ranchman, îl citează pe I. J. Hanusch și spune că "ar fi o schimosire a numelui brachman sau braman" (p. 186). Despre etimologia cuvântului blajin (sl. blaženǔ, "preafericit") care s-a confundat cu blajin, "blând, omenos" (sl. blažinǐ, "bun") și rocman (rohman) din sl. rachmanǔ (împrumutat din ar. rahman, "brahman"), în Marius Sala, Aventurile unor cuvinte românești, ed. a II-a, vol. II, Editura Univers
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
din ar. rahman, "brahman"), în Marius Sala, Aventurile unor cuvinte românești, ed. a II-a, vol. II, Editura Univers Enciclopedic, București, 2006, p. 182; Mihai Vinereanu, în op. cit., p. 138, nu stabilește o legătură certă între sl. blažinǔ "bun" și blajinii din mitologia românească: "Numele acestui popor pare a se confunda cu noțiunea de blah, vlah, vlașin, fiind, în același timp, o amintire a unor vremuri mitologice, fericite". 462 Elena Niculiță-Voronca, op. cit., vol. I, pp. 37, 255. 463 Ion Ghinoiu, op. cit
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
un soare călduț, afară de unul în stare gravă care murise spre dimineață. Femeile ucrainence și copiii din satele înconjurătoare îi hrăneau cu lapte, miere și turtă de dovleac, din puținul ce aveau. Cu ajutorul doctorului ce sosise dela Berejowska, și a blajinei și minunatei populații, am găsit răniții îngrijiți și sătui. Apoi am luat doi în stare mai gravă și i-am transportat la Tiraspol. M-am reîntors, și am găsit avionul în stare să decoleze. Am mai luat un rănit și
Escadrila Albă : o istorie subiectivă by Daniel Focşa [Corola-publishinghouse/Memoirs/1429_a_2671]
-
evreiești considerată, până atunci, în totalitate, străină. Din aceste motive, problema acordării drepturilor politice și civile populației evreiești nu a găsit rezolvare în ședințele Adunării ad - hoc de la Iași. Mai mult decât atât, unii dintre boierii moldovenii, de altfel firi blajine și tolerante, au avut reacții antievreiești deosebit de puternice în timpul dezbaterilor. A încercat să rezolve problema ministrul de externe al Franței, Walewski, cel care se pare că era la curent cu situația evreilor din Moldova. Aceasta îl asigura pe baronul de
Al doilea război mondial : Holocaust, rasism, intoleranţă şi problema comunităţilor evreieşti din România şi Italia : ghid pentru predarea istoriei holocaustului în liceu, cu ajutorul platformei on line by Serinela PINTILIE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101009_a_102301]
-
să perceapă totul în jur în lumina simțurilor, ca și cum ar fi fost atinsă de fierbințeală". "Noapte bună, noapte bună, pe mâine dimineață", rosti ea grăbit, încercând să fugă. Vrea să scape, dar baronul n-o lasă să plece. Cu o "blajină violență", îi prinde mâna pe care ea i-o întinsese în semn de rămas-bun și o sărută, "nu o dată, cum spune regula curtoaziei, ci de patru sau cinci ori, cu buze fremătătoare, de la vârful subțire al degetelor până la încheietură". Astfel
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
într-o stare de "beție sentimentală", care îl face să fie neputincios și docil ca un copil. De fapt, Julien este mai mult decât un copil: el este în realitate femeia în cadrul cuplului pe care îl formează cu Maud. Este blajin, precaut și își îngrijește trupul ca o femeie. Marcel Prévost ni-l înfățișează în camera de toaletă. Iubește oglinzile și obiectele delicate. Se îngrijește cu meticulozitate, fiind înconjurat de pile de unghii, perii, piepteni, flacoane de cristal și lenjerie brodată
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
îmbătători"113 sub clar de lună. La rândul lor, bărbații și-l iau drept model pe Rudolph Valentino, cu părul lui uns cu briantină, iar apoi pe Clark Gable, Humphrey Bogart sau Gary Cooper, eroi virili, dar cu un suflet blajin. Ritualurile amoroase cunosc prin urmare o metamorfoză, și asta se întâmplă în toate mediile sociale. Sărutul pe gură mai ales, care era întâlnit până atunci doar în elita burgheză și aristocratică, se popularizează. În secolul al XIX-lea, sărutul, care
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
distracție pentru copii și discoteca, pentru că... era atunci. Când totul er a minunat, o veselie nemărginită, că erau mama și tata, cu no i. Pomenirea morților După o săptămână, înscris cu litere roșii în ca lendar, era și este Paștele Blajinilor, sărbătoare mare , de cinstire și pomenire a celor morți. După slujba în biserică, toată lumea ieșeam în cimitir, cu bucate, daruri și lumânări. Se citea și aici o slujbă de prohodire. Împodobite cu flori și mult busuioc, mormintele celor plecați deveneau
Întoarcere în timp by Despa Dragomi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1236_a_2192]
-
liricul ofițer Șerbănescu, tăcutul Tasu cu vorbărețul Ianov, viul cugetător Conta cu poligraful Xenopol, exactul Melic cu <<volintirul>> Chibici, amarul critic Panu cu blândul Lambrior, anecdotistul Caraiani cu teoreticul Missir, bunul <<papa>> Culianu cu epigramaticul Cuza, izbucnitorul Philippide <<Hurul>> cu blajinul Miron Pompilie, supergingașul Volenti cu filologul Burlă, popularul Slavici cu rafinatul Naum, înaltul visător Eminescu cu nemilosul observator Caragiale și alții și alții în umbră și în penumbră, iar din când în când, în mijlocul lor întineritul Vasile Alecsandri, cu farmecul
Junimiștii la ei acasă by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1686_a_2905]
-
Varianta lui Eftimiu oferă un rezumat al Orestiei lui Eschil, de la vestea întoarcerii lui Agamemnon la primele remușcări ale matricidului Oreste. Modelul principal este combinat cu numeroase elemente din surse secundare, căci dramaturgul român împrumută de la Sofocle personajul surorii Electrei, blajina Chrysotemis (Electra), iar de la Euripide scena sacrificării Ifigeniei (Ifigenia în Aulida), substituirea adevăratei Elena cu o umbră care l-a însoțit pe Paris la Troia (Elena), prevestirile funebre ale Kasandrei, roaba troiană îndrăgită de Agamemnon (Troienele), personajul țăranului ales de
În dialog cu anticii by Alexandra Ciocârlie () [Corola-publishinghouse/Journalistic/836_a_1585]
-
plutește în aer în ciuda pregătirilor de nuntă. Aceleași semne sunt interpretate diferit de vizionara Ifigenie și de prietena ei, terestra Chrysis, personaj inventat de Eliade pentru a sublinia un efect de contrast similar cu cel obținut de Sofocle prin prezența blajinei Chrysothemis alături de înverșunata ei soră, Electra. Vântul care împiedică pornirea expediției are rezonanță funestă pentru Ifigenia : Totul mi se pare atât de ciudat, atât de ciudat. De cum am pătruns în Aulida, ne-a asurzit vântul (I 3) . Chrysis socotește însă
În dialog cu anticii by Alexandra Ciocârlie () [Corola-publishinghouse/Journalistic/836_a_1585]
-
acela care a hăcuit Basarabia, divizând-o între o fictivă republică moldovenească, așa-zis autonomă, și, la sud, o mică regiune alipită Ucrainei. De ce Ucrainei? Pentru că asta a fost plăcerea lui. Atunci, lăsați-o deoparte pe Carolina și fiți recunoscători blajinului tătuc, care, cu o trăsătură de pipă, ștergea de pe hartă populații întregi. Telefonul a sunat când familia era la masă și supa aburea în farfurii. Ea s-a ridicat să răspundă. O voce necunoscută, de femeie, pe un fond de
by Georgeta Horodincă [Corola-publishinghouse/Memoirs/1098_a_2606]
-
fapte mărețe. Sacrificiul trebuia plătit, fie și prin adoptarea unui nume străin nouă. Galata se impune în ochii vizitatorului mai întâi ca o afirmare a vieții spiritului, ca un element fundamental învingător asupra răului din abis. Privesc încă o dată figurile blajine ale mitropoliților cărturari din muzeul sufletului românesc, cobor îngândurat treptele croite din lemn zdravăn pentru a mă regăsi din nou față în față cu vechea zidire a mănăstirii, încă suplă și trainică. E seară și se aprind luminile orașului din
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1462_a_2760]
-
numiți în capul departamentelor numai după ce au învățat îndestul mai dinainte și au dobândit reputația specialității. La noi, politicianii sunt aduși la ministere pentru ca să învețe. Să învețe adică de la secretarii generali, de la șefii de servicii și de la șefii de birouri. Blajină țară! Dar Ion Câmpineanu, care n-a avut vreme în țara aceasta ca să facă nici bine, nici rău, n-a putut realiza visul lui Ion Brătianu. O boală crudă îl atacă prematur și-l doborî tocmai în puterea vârstei. A
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]