12,484 matches
-
holbați de spaimă. După ce puseră de comun acord toate propunerile și pecetluiră deciziile finale, participară la un ultim ospăț în cinstea răposaților stăpâni. Odată cu căderea serii demonii se furișară pe la colțurile întunecate ale castelului îngrozind musafirii.. Speriați de șicanele diavolilor, boierii își luară trăsurile și fugiră prin noapte spre conacele lor. Dar duhurile rele îi însoțiră rânjind și strâmbându-se la ei pe la răscrucea drumurilor din pădure. Le speriară caii care rupseră hamurile și dispărură în umbrele nopții. Bieții boieri, prăfuiți
II. SUB SEMNUL BLESTEMULUI de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1372 din 03 octombrie 2014 by http://confluente.ro/ycdtnvareq_1412321264.html [Corola-blog/BlogPost/341158_a_342487]
-
diavolilor, boierii își luară trăsurile și fugiră prin noapte spre conacele lor. Dar duhurile rele îi însoțiră rânjind și strâmbându-se la ei pe la răscrucea drumurilor din pădure. Le speriară caii care rupseră hamurile și dispărură în umbrele nopții. Bieții boieri, prăfuiți, cu hainele rupte, zgâriați de mărăcinii din coclaurile prin care-i târâseră dracii, abia către orele dimineții ajunseră în sat. Căpitanul și câțiva oșteni tineri transportară cu căruțele toate proviziile la conacul unui boier bătrân, lipsit de moștenitori. Acesta
II. SUB SEMNUL BLESTEMULUI de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1372 din 03 octombrie 2014 by http://confluente.ro/ycdtnvareq_1412321264.html [Corola-blog/BlogPost/341158_a_342487]
-
dispărură în umbrele nopții. Bieții boieri, prăfuiți, cu hainele rupte, zgâriați de mărăcinii din coclaurile prin care-i târâseră dracii, abia către orele dimineții ajunseră în sat. Căpitanul și câțiva oșteni tineri transportară cu căruțele toate proviziile la conacul unui boier bătrân, lipsit de moștenitori. Acesta puse la dispoziție nu numai spațiul de depozitare și pivnițele, dar și un salon pentru întruniri și consfătuiri. În a treia lună de la decesul lui Pătru Valdescu iată că un adversar de-al lui Preda
II. SUB SEMNUL BLESTEMULUI de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1372 din 03 octombrie 2014 by http://confluente.ro/ycdtnvareq_1412321264.html [Corola-blog/BlogPost/341158_a_342487]
-
facă primirea lui Radu. De asemenea, hotărâră să-i divulge încă din prima seară despre bântuirea ținutului de forțele întunericului și să nu se hazardeze în înfruntarea acestora. Cu pregătirile necesare așteptară sosirea principelui din Severinelor. Tinerii oșteni și câțiva boieri mai bătrâni, cu îngerul tare, deciseră să fie alături de Preda și să riște o noapte în cetate împreună cu întunecimea sa dracul. Cândva, de mult, undeva între munți într-o grotă se retrăsese un călugăr bătrân. A doua zi dimineața căpitanul
II. SUB SEMNUL BLESTEMULUI de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1372 din 03 octombrie 2014 by http://confluente.ro/ycdtnvareq_1412321264.html [Corola-blog/BlogPost/341158_a_342487]
-
de râul numit Nil în care copii făceau bolboci; - Noi nu am avut clase în orânduirea primitivă pentru că le-am avut în orânduirea feudală și pentru că ele apar în orânduirea sclavagistă; - Un domeniu feudal este nobilimea boierească care este un boier; - Democrația militară este o militărie care este condusă de cei mai puternici comandanți. Acolo se face militărie nu glumă deoarece acei oameni au plecat din militari pentru că comandanții lor erau foarte răi; - Trăsăturile Comunei primitive sunt: omul maimuță, omul maimuței
PERLE DIN EXTEMPORALE (IV) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 326 din 22 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Perle_din_extemporale_iv_.html [Corola-blog/BlogPost/357383_a_358712]
-
făcând o retrospectivă asupra celor mai apropiați prieteni pe care i-a avut, exclamă nostalgic: "Mi-e dor de toți, dar în special de Radu Bumbaru! Era un om calm, care nu se enerva niciodată, un oltean din neam de boieri care trăiau mai mult în Franța, decât în țară. Citit, manierat, inginer de profesie, avea un șarm al său și un suflet ales, care te făcea să te simți minunat în preajma lui”. Îmi place să-i ascult povestirile, pentru că are
UN AL TFEL DE PAŞOPTIŞTI ROMÂNI ÎN FRANŢA, CANADA ŞI STATELE UNITE de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 307 din 03 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Exilul_romanesc_la_mijloc_de_secol_xx_un_al_tfel_de_pasoptisti_romani_in_franta_canada_si_statele_unite_.html [Corola-blog/BlogPost/348714_a_350043]
-
reunește cu anima ancestrală, moldovenească”; 7. „este produsul unei duble eredități - a unui dublu rău - unde criza care conduce la epidemia defetistă postbelică (Celine) se asimilează cu decăderea Moldovei. Beția, dezolarea pun stăpânire pe ținuturile moldovene locuite încă de vechii boieri, anacronici, retrograzi”; 8. „dar nimeni nu exprimă mai bine Moldova decât Bacovia, cu atmosfera ei de ploaie și descompunere, cu marea sa melancolie apropape endemică”; 9. „bacovia îi evocă pe decadenți, pe simboliști - familia sa spirituală - mai ales pe Verlaine
DOUĂ LOGODNICE STELARE EMINESCIENE: SVETLANA PALEOLOGU MATTA ŞI LUCIA OLARU NENATI de GEORGICĂ MANOLE în ediţia nr. 794 din 04 martie 2013 by http://confluente.ro/Georgica_manole_doua_logod_georgica_manole_1362381979.html [Corola-blog/BlogPost/345591_a_346920]
-
și practicant recunoscut al meșteșugului hotărniciilor. (agrimensura, măsurarea pământurilor, delimitarea trupurilor de moșie după reguli tradiționale și moderne). Această abilitate, moștenită de urmașii săi, a permis acestei ramuri a Băbenilor mehedințeni și gorjeni să ajungă la treapta de boiernași și boieri mici, stăpâni ( după 1864 proprietari) de moșii, de afaceri și neguțătorii și mai eles ocupanți de dregătorii și funcții în administrația și justiția locală la Cerneți, Tg Jiu, Severin, Baia de Aramă, etc. Între boierii mici ridicați după Revoluția de la 1821, la
MITE MĂNEANU/FAMILIA BĂBEANU: DIN VATRA SEVERINEANĂ-MEHEDINȚEANĂ, ÎN ȚARA LOVIȘTEI de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1781 din 16 noiembrie 2015 by http://confluente.ro/varvara_magdalena_maneanu_1447656589.html [Corola-blog/BlogPost/342872_a_344201]
-
să ajungă la treapta de boiernași și boieri mici, stăpâni ( după 1864 proprietari) de moșii, de afaceri și neguțătorii și mai eles ocupanți de dregătorii și funcții în administrația și justiția locală la Cerneți, Tg Jiu, Severin, Baia de Aramă, etc. Între boierii mici ridicați după Revoluția de la 1821, la Gorj sunt menționați Dimitrie Băbeanu, ceauș de aprozi -14 feb. 1824 și Pană Băbeanu, clucer za arie în 1828, tot la Gorj4 . O generație mai târziu se remarcă la Mehedinți,Tache Băbeanu, nepotul
MITE MĂNEANU/FAMILIA BĂBEANU: DIN VATRA SEVERINEANĂ-MEHEDINȚEANĂ, ÎN ȚARA LOVIȘTEI de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1781 din 16 noiembrie 2015 by http://confluente.ro/varvara_magdalena_maneanu_1447656589.html [Corola-blog/BlogPost/342872_a_344201]
-
generație mai târziu se remarcă la Mehedinți,Tache Băbeanu, nepotul polcovnicului Drăghici, care face studii sistematice de drept ajungând avocat și apoi judecător la judecătoriile Baia de Aramă și Tr Severin 5 . Căsătoria acestuia, în 1879, cu Maria Hârgot din Zegujani, fiica boierului Petrache I. Hârgot(nepot al celebrului pitar Drăghiceanu Hârgot, implicat în evenimentele din 1821, 1848 și altele) consolidează poziția social economică a familiei care pe lăngă conacul acesteia de pe partea de moșie de la Zegujani, își stabilește reședința și în Tr
MITE MĂNEANU/FAMILIA BĂBEANU: DIN VATRA SEVERINEANĂ-MEHEDINȚEANĂ, ÎN ȚARA LOVIȘTEI de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1781 din 16 noiembrie 2015 by http://confluente.ro/varvara_magdalena_maneanu_1447656589.html [Corola-blog/BlogPost/342872_a_344201]
-
Măneanu, Catalog de documente privind istoria orașului Tr Severin (1833-1944),Tr Severin, 1972, p. 72-75 3. Arhivele Naționale Mehedinți, Colecția de Documente, XXVII/12; Virgiliu Tătaru, Dicționarul personațităților mehedințene, vol I , Editura M.J.M., Craiova, 2006, p. 79 4. Mite Măneanu, Boierii din Oltenia în secolul al XIX-lea, Editura Tipo Radical, Drobeta Tr Severin, 2008, p. 175 5. Lt. Col. I.Spineanu, Familia Hârgot din Baia de Aramă, jud. Mehedinți, Tipog. Luiza I. Niculescu și Ion N. Bojneagu, Tr Severin, 1920, p. 34 ( vezi
MITE MĂNEANU/FAMILIA BĂBEANU: DIN VATRA SEVERINEANĂ-MEHEDINȚEANĂ, ÎN ȚARA LOVIȘTEI de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1781 din 16 noiembrie 2015 by http://confluente.ro/varvara_magdalena_maneanu_1447656589.html [Corola-blog/BlogPost/342872_a_344201]
-
noroc... Astàzi oștean bătrân acasă, Pierdut-a pâinea de pe masă, Că is-a luat dintr-o ”mișcare” Respect, speranță...și onoare! Circulație bahică. La volan ea, prinsă beată, La “sânge” verificată, Se declară “ofensată”. E nocivă...apa plată! Balanța istoriei. Boierii vechi aveau blazon Si averea strânsă din strâmoși. Cei de acum blindați carton Furat-au tot și vând “gogoși”, Că au avut “unchi și mătuși”. Să pară cinstea cu mănuși! Balansul legilor. Cu răspundere asumată Legea, iar a fost schimbată
UMORISTICE DUPĂ REALITATE de CONSTANTIN ENESCU în ediţia nr. 1276 din 29 iunie 2014 by http://confluente.ro/Constantin_enescu_1404032089.html [Corola-blog/BlogPost/343044_a_344373]
-
modernismului românesc, când, de altfel, abordează mai temeinic tehnicile de apă. Realizează în guașă și acuarelă lucrări cu subiect (parodic) istoric, într-o manieră comică și naivă totodată, care o vor impune în expozițiile de atunci: „O nuntă-n 1930”, boieri tăifăsuind într-un interior vechi, personaje închipuite în costume de la 1880 etc., alcătuiesc un univers fabulos, relatat savuros, pe care nu-l va mai părăsi, indiferent de motivul, genul ori tehnica abordate. Acest filon tematic narativ, redat într-un colorit
“Vindecări miraculoase” – Lucia Dem.Bălăcescu by http://uzp.org.ro/vindecari-miraculoase-lucia-dem-balacescu/ [Corola-blog/BlogPost/93427_a_94719]
-
cel Mare ca iubitor de sabie și icoană, iar ion neculce în “Letopisețul Țării Moldovei “, povestește evenimentele trăite dintre anii 1661-1743, continuând cronica lui Miron Costin. În această cronică ilustrează momentul în care Dumitrașcu Vodă, Cantacuzino și o seamă de boieri cer și obțin să fie lăsate pentru iernat hoardele tătărești.Printre elementele de satiră socială și de umor descoperim și amintiri despre lăcașuri de cult împodobite de sfintele icoane. Dimitrie Cantemir în”Hronicul vechimii a Romano-Moldo-Vlahilor “( 1718) el dezbate problema
MOTIVUL ICOANEI ÎN LITERATURĂ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 247 din 04 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Motivul_icoanei_in_literatura_0.html [Corola-blog/BlogPost/356171_a_357500]
-
să nu mai avem unde pune piciorul pe pămînt românesc Despotismul caselor regale a fost de multă vreme abolit în Europa și în lume! Monarhie nu înseamnă doar regele, ci o camarilă tocătoare de bani, de adunat onoruri și averi: boieri, conți, baroni, duci, marchizi, prinți și ce or mai fi ăștia, armate de trîntori lacomi, mai numeroși decît lăcustele din Parlament. Dacă ăștia ar reveni la Putere, ar însemna să nu mai avem unde pune piciorul pe pămînt românesc, că
Fostul rege încă mai crede în steaua lui Lenin, „Победа” lui Stalin şi decoraţia lui Putin by http://uzp.org.ro/fostul-rege-inca-mai-crede-in-steaua-lui-lenin-%d0%bf%d0%be%d0%b1%d0%b5%d0%b4%d0%b0-lui-stalin-si-decoratia-lui-putin/ [Corola-blog/BlogPost/92496_a_93788]
-
încărcate cu mărfuri tătărăști, ba chiar cu mărfuri de prin îndepărtata Indie, de unde-a venit și neamul lăutarilor noștri tuciurii, care-și fac veacurile aici la han. Au bătucit drumul ista, oameni buni, oșteni fără număr, monahi de la mănăstirile Neamțului, boieri mari și mici, cu treburi pe la împrăștiatele lor moșii, răzăși cu pricini la Divan, hoți de rând și haiduci vestiți, domni moldoveni și munteni, regi străini, în trecere sau puși pe războaie. Dupa ce s-o ridicat hanu’, care la
FAPTE DIN VREMURI DE MULT APUSE de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 674 din 04 noiembrie 2012 by http://confluente.ro/Hanu_ancutei_locul_unde_inca_se_mai_gheorghe_parlea_1352045116.html [Corola-blog/BlogPost/351264_a_352593]
-
de ispravă decât cele de-a amăgi drumeții cu nurii lor ațâțători sau de-a le turna vinul din cofăiele. Iată, de pildă, una din Ancuțele cele vechi a uneltit cu-n răzăș cam zălud, care-avea la inimă fata unui boier, s-o răpească chiar de-aici, de la vadu’ Moldovei, și s-o ducă în bordeiul lui de fugar. Trebuie spus că și coniței îi chicase cu tronc flacăul cel de la coarnele plugului și că deja păcătuise cu el, spre rușinea
FAPTE DIN VREMURI DE MULT APUSE de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 674 din 04 noiembrie 2012 by http://confluente.ro/Hanu_ancutei_locul_unde_inca_se_mai_gheorghe_parlea_1352045116.html [Corola-blog/BlogPost/351264_a_352593]
-
lui de fugar. Trebuie spus că și coniței îi chicase cu tronc flacăul cel de la coarnele plugului și că deja păcătuise cu el, spre rușinea neamului boieresc. Duduița se afla atunci la han, în drum spre M-rea Agapia, unde boierul, însoțit de arnăuți, o ducea să-și ispășească păcatul. Planul pus la cale de ibovnicul coniței, împreună cu Ancuța, l-a lăsat pe boier cu botul pe labe, fără să poată a o învinui pe uneltitoarea de la han. Și-am să
FAPTE DIN VREMURI DE MULT APUSE de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 674 din 04 noiembrie 2012 by http://confluente.ro/Hanu_ancutei_locul_unde_inca_se_mai_gheorghe_parlea_1352045116.html [Corola-blog/BlogPost/351264_a_352593]
-
spre rușinea neamului boieresc. Duduița se afla atunci la han, în drum spre M-rea Agapia, unde boierul, însoțit de arnăuți, o ducea să-și ispășească păcatul. Planul pus la cale de ibovnicul coniței, împreună cu Ancuța, l-a lăsat pe boier cu botul pe labe, fără să poată a o învinui pe uneltitoarea de la han. Și-am să vă spun acum, oameni buni, și una hazlie, petrecută aici, la han. Cică Vodă Mihalache Sturza, Domnul cel care stăpânea moșii și-n
FAPTE DIN VREMURI DE MULT APUSE de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 674 din 04 noiembrie 2012 by http://confluente.ro/Hanu_ancutei_locul_unde_inca_se_mai_gheorghe_parlea_1352045116.html [Corola-blog/BlogPost/351264_a_352593]
-
moșii și-n coastele satelor noastre, căzu și el pe nepusă masă aici, la han, într-o bună zi. Nici măcar unul însă din cei aflați cu ulcica-n brațe nu-l cunoștea pe Vodă și toți îl luară drept un boier oarecare. Printre meseni, se afla și-un răzăș de prin părțile Sucevei, un îndrăzneț limbut, care intră-ndată în vorbă cu boieru’. Boierului nostru, adică Vodă cel neștiut, îi plăcu răzașul și-l întrebă cu ce rost îi este drumul
FAPTE DIN VREMURI DE MULT APUSE de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 674 din 04 noiembrie 2012 by http://confluente.ro/Hanu_ancutei_locul_unde_inca_se_mai_gheorghe_parlea_1352045116.html [Corola-blog/BlogPost/351264_a_352593]
-
cei aflați cu ulcica-n brațe nu-l cunoștea pe Vodă și toți îl luară drept un boier oarecare. Printre meseni, se afla și-un răzăș de prin părțile Sucevei, un îndrăzneț limbut, care intră-ndată în vorbă cu boieru’. Boierului nostru, adică Vodă cel neștiut, îi plăcu răzașul și-l întrebă cu ce rost îi este drumul pe-acolo. Răzășului cu stuchit la furcă atât îi trebui și-ndată începu să-și verse amaru’ ce-l ardea la inimă. Îi
FAPTE DIN VREMURI DE MULT APUSE de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 674 din 04 noiembrie 2012 by http://confluente.ro/Hanu_ancutei_locul_unde_inca_se_mai_gheorghe_parlea_1352045116.html [Corola-blog/BlogPost/351264_a_352593]
-
adică Vodă cel neștiut, îi plăcu răzașul și-l întrebă cu ce rost îi este drumul pe-acolo. Răzășului cu stuchit la furcă atât îi trebui și-ndată începu să-și verse amaru’ ce-l ardea la inimă. Îi spuse boierului că merge la Vodă, la Ieș, să-i facă dreptate într-o pricină cu un corb de boier de prin părțile lui, cu care se judeca pentru ocina părintească. Îi arătă traista ticsită cu hârțoage și cu peceți domnești din
FAPTE DIN VREMURI DE MULT APUSE de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 674 din 04 noiembrie 2012 by http://confluente.ro/Hanu_ancutei_locul_unde_inca_se_mai_gheorghe_parlea_1352045116.html [Corola-blog/BlogPost/351264_a_352593]
-
Răzășului cu stuchit la furcă atât îi trebui și-ndată începu să-și verse amaru’ ce-l ardea la inimă. Îi spuse boierului că merge la Vodă, la Ieș, să-i facă dreptate într-o pricină cu un corb de boier de prin părțile lui, cu care se judeca pentru ocina părintească. Îi arătă traista ticsită cu hârțoage și cu peceți domnești din vechime și se jură în fața boierului că, dacă nici Vodă nu-i face dreptate, se lasă lehamite. Dar
FAPTE DIN VREMURI DE MULT APUSE de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 674 din 04 noiembrie 2012 by http://confluente.ro/Hanu_ancutei_locul_unde_inca_se_mai_gheorghe_parlea_1352045116.html [Corola-blog/BlogPost/351264_a_352593]
-
Ieș, să-i facă dreptate într-o pricină cu un corb de boier de prin părțile lui, cu care se judeca pentru ocina părintească. Îi arătă traista ticsită cu hârțoage și cu peceți domnești din vechime și se jură în fața boierului că, dacă nici Vodă nu-i face dreptate, se lasă lehamite. Dar îl va pofti pe mai marele Țării, ca să-și verse năduful, să-i pupe iapa...undeva, aproape de coadă. Și-i arătă boierului mârțoaga, legată sub un șopron a
FAPTE DIN VREMURI DE MULT APUSE de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 674 din 04 noiembrie 2012 by http://confluente.ro/Hanu_ancutei_locul_unde_inca_se_mai_gheorghe_parlea_1352045116.html [Corola-blog/BlogPost/351264_a_352593]
-
din vechime și se jură în fața boierului că, dacă nici Vodă nu-i face dreptate, se lasă lehamite. Dar îl va pofti pe mai marele Țării, ca să-și verse năduful, să-i pupe iapa...undeva, aproape de coadă. Și-i arătă boierului mârțoaga, legată sub un șopron a’ hanului. Mesenii începură să râdă, iar boierul, adică Vodă, ce să facă, le ținu și el hangu’, mânzăște. Pe semne, vreți să știți pe unde și-o scos cămeșa răzășul când o dat ochii
FAPTE DIN VREMURI DE MULT APUSE de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 674 din 04 noiembrie 2012 by http://confluente.ro/Hanu_ancutei_locul_unde_inca_se_mai_gheorghe_parlea_1352045116.html [Corola-blog/BlogPost/351264_a_352593]