12,392 matches
-
o grămadă- Gândi Ion,când număra arginții, Doar n-o veni-n pădure el să vadă Dacă-l înșel și nu m-or spune sfinții! Făcu’așa,cum l-a împins păcatul O casă ieftină-n pădure-a ridicat, Chemă boierul (a venit tot satul) Să vadă ,cât de bine a lucrat. -Că ai fost harnic și m-ai ascultat În loc de plată Ioane ,eu aș vrea Să-ți dăruiesc căsuța ce-ai lucrat, De azi băiete dragă, e a ta! Se
LECȚIA de ADRIANA PAPUC în ediţia nr. 2032 din 24 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/385130_a_386459]
-
fusese un om deștept și dârz, care a luptat cu viața. Fiu de țărani, după spusa lui Matei, fiul lui, cu puțină învățătură și cu un car de minte, își face ucenicia ca scriitoraș pe la diferiți moșieri, stabilindu-se la boierul Balș, urcând repede gradele sociale de la sulger la căminar, sărind peste gradele de clucer, polcovnic, medelnicer, stolnic și paharnic, costându-l o căruță de bani. Toată viața lui a fost un idealist, înglotat în datorii, cumpărând pământ și judecându-se
DEZASTRUL DIN FAMILIA EMINOVICILOR de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1976 din 29 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/385147_a_386476]
-
de genul „hoții și vardiștii” de fapt între infractori și victime. Din păcate această adversitate se simte și în țară nu numai la nivel de Rom ci In special la nivel politic. De ce? Romul a fost tratat întotdeauna ca sclav. Boierii, mari latifundiari în caftane fumându-și ciubucul aveau drept de viață și moarte asupra lor. Lucrurile nu arată nici astăzi altfel datorită normalei rezistențe opuse de comunitate care dorea să-și păstreze originile etnice. Nu mai admit expresia peiorativă de
ARDEALUL MAI ESTE OARE ARDEAL? de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1585 din 04 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/384532_a_385861]
-
sâmbătă au fost derulate mai multe evenimente culturale în cadrul festivalului, dintre care notăm o lansare de carte a scriitorul tecucean Vasile Ghica, un spectacol de muzica folk cu Cenaclul de muzică și poezie „Dunărea” din Galați, un pelerinaj la Castelul boierului Conachi de la Țigănești și lansarea plachetei festivalului - „Poeți la Castel”, urmată de festivitatea de premiere. Tot sâmbătă a avut loc și o frumoasă lansare de carte a tinerei poete VIVIANA NADIA TOPORAȘ - ADAPTĂRI DE ZBOR (versuri), cartea fiind prezentată de
NOI APARIȚII EDITORIALE ARMONII CULTURALE – OCTOMBRIE 2015 de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 1747 din 13 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382302_a_383631]
-
către Marginea, a fost ridicată în anul 1581 de către Gheorghe Movilă, episcop de Rădăuți, ulterior mitropolit al Moldovei. Alte materiale istorice arată că mănăstirea este atestată documentar la 1586, dar important este faptul că a fost ctitorită de familia Movileștilor: boieri și cărturari, mitropolitul Gheorghe Movilă și frații săi, domnitorii Ieremia și Simion. Edificiul, pe întregul său fiind de mari proporții, are aspectul unei fortărețe cu împrejmuire de ziduri foarte groase, de până la trei metri, cu patru turnuri de apărare și
de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1390 din 21 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383791_a_385120]
-
de aur, cu care călătorii să-și potolească setea. Se spune că, de-a lungul domniei sale, cupa nu a dispărut; și mai mult, oamenii nu aveau curaj să o atingă. O altă poveste răspândită în mitologie este cea a punguței boierului. Se spune că într-o zi voievodul, dorind să testeze onestitatea unui boier, i-a sustras o pungă cu 100 de bani de aur. După o zi, boierul ar fi venit la Vlad, alarmat, că cineva i-a furat o
VLAD ȚEPEȘ de GIGI STANCIU în ediţia nr. 1399 din 30 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383917_a_385246]
-
a lungul domniei sale, cupa nu a dispărut; și mai mult, oamenii nu aveau curaj să o atingă. O altă poveste răspândită în mitologie este cea a punguței boierului. Se spune că într-o zi voievodul, dorind să testeze onestitatea unui boier, i-a sustras o pungă cu 100 de bani de aur. După o zi, boierul ar fi venit la Vlad, alarmat, că cineva i-a furat o pungă cu... 200 de bani de aur. Mânios, Vlad l-ar fi tras
VLAD ȚEPEȘ de GIGI STANCIU în ediţia nr. 1399 din 30 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383917_a_385246]
-
o atingă. O altă poveste răspândită în mitologie este cea a punguței boierului. Se spune că într-o zi voievodul, dorind să testeze onestitatea unui boier, i-a sustras o pungă cu 100 de bani de aur. După o zi, boierul ar fi venit la Vlad, alarmat, că cineva i-a furat o pungă cu... 200 de bani de aur. Mânios, Vlad l-ar fi tras în țeapă pentru minciună și lăcomie. La fel de cunoscute sunt și legendele cu sentimentele respingătoare ale
VLAD ȚEPEȘ de GIGI STANCIU în ediţia nr. 1399 din 30 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383917_a_385246]
-
deasupra balcanismului otoman înflorise fanariotismul, cu ramuri groase de fățărnicie, ticăloșenie și înșelătorie. Acest oraș, parazitat la sânge de demnitari fanarioți, era mediul favorit, identic cu firea lui Osman Pazvantoglu, ce în scurt timp a ajuns cunoscut prin escrocarea unor boieri naivi. De formă se angajează mercenar în gărzile de arnăuți ale domnului fanariot Mavrogheni și subit e cuprins de ambiția de-ajunge șeful gărzii, ceea ce realizează, în doi ani de zile, prin pungi cu galbeni. În această poziție aria lui
DE LA PAZVANTE CHIORUL LA BĂSESCU BARCAGIUL de CORNELIU FLOREA în ediţia nr. 2344 din 01 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/383317_a_384646]
-
Va stârni chiolhan de furt pentru-n colț de pâine. Fie timpul cât de bun, fie numai soare Se vor naște din cenușă smârc de flagelari... Ce vor duce mai departe scumpa lor trădare De a vinde glia mamă la boieri mai mari. Vor prosti poporul neam să le plimbe fapte Și să urle peste uliți că va fi mai bine, Strânși grămadă-n adunări iscăli-vor acte Ce vor lănțui poporul până-n fund de vine. Se vor afișa pe tronuri
PESTE VREMURI de CIPRIAN ANTOCHE în ediţia nr. 2237 din 14 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/383470_a_384799]
-
Va stârni chiolhan de furt pentru-n colț de pâine. Fie timpul cât de bun, fie numai soare Se vor naște din cenușă smârc de flagelari... Ce vor duce mai departe scumpa lor trădare De a vinde glia mamă la boieri mai mari. Vor prosti poporul neam să le plimbe fapte Și să urle peste uliți că va fi mai bine, Strânși grămadă-n adunări iscăli-vor acte Ce vor lănțui poporul până-n fund de vine. Se vor afișa pe tronuri
CIPRIAN ANTOCHE [Corola-blog/BlogPost/383472_a_384801]
-
felu-i de mișelVa stârni chiolhan de furt pentru-n colț de pâine.Fie timpul cât de bun, fie numai soareSe vor naște din cenușă smârc de flagelari...Ce vor duce mai departe scumpa lor trădareDe a vinde glia mamă la boieri mai mari.Vor prosti poporul neam să le plimbe fapteși să urle peste uliți că va fi mai bine,Strânși grămadă-n adunări iscăli-vor acteCe vor lănțui poporul până-n fund de vine. Se vor afișa pe tronuri ca drepți
CIPRIAN ANTOCHE [Corola-blog/BlogPost/383472_a_384801]
-
Rezultatele acestei corespondențe se pot consulta în anexele lucrării de față. Muzeu memorial Nicolae Iorga de la Vălenii de Munte este considerat ca și clădire monument istoric și de arhitectură laică populară din secolul al XVIII-lea, el fiind proprietatea unui boier local, Bellu. Nicolae Iorga a achiziționat casa cu 4000 de lei în anul 1908 de la acest prim proprietar, aceleași persoană deținând, printre altele și cimitirul Bellu din București. Muzeul se află situat pe strada Strada George Enescu, numărul 1, din
ACTIVITATE INSTRUCTIV –EDUCATIVĂ EXTRAŞCOLARĂ VIZITĂ LA CASA MEMORIALĂ ,,NICOLAE IORGA de GIGI STANCIU în ediţia nr. 1383 din 14 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383542_a_384871]
-
nordică a bisericii. Să se rețină faptul ea are două fețe: Maica Domnului cu Pruncul pe mâna stângă - în față, iar pe verso este pictat Sfântul Mare Mucenic Gheorghe - Purtătorul de biruință. De remarcat faptul că, până astăzi, domnitori, cronicari, boieri de sfat, scriitori, credincioși de la sate și orașe, călugări, sihaștri și preoți, turiști din țară și de peste hotare vin să admire și să-și plece frunțile înaintea icoanei Maicii Domnului de la Neamț și fiecare primește ajutor după credința lui. Se
„ANUL OMAGIAL AL SFINTELOR ICOANE, AL ICONARILOR ŞI AL PICTORILOR BISERICEŞTI” DESPRE SFINTELE ICOANE – ADEVĂR AL ÎNVĂŢĂTURII DESPRE IISUS HRISTOS DOMNUL, STĂPÂNUL ŞI MÂNTUITORUL... de STELIAN GOMBOŞ [Corola-blog/BlogPost/382857_a_384186]
-
DE NUIELE Autor: Dragoș Niculescu Publicat în: Ediția nr. 2251 din 28 februarie 2017 Toate Articolele Autorului V-am spus de mult, nu ciocăniți în trunchiuri goale de copaci, în vremurile astea se poate interpreta orice, mai ales că bătrînii boieri ai speculației mai mănîncă și azi o pîine prin conace în ruină, îmbibate de igrasia mucedă a filozofiei, strînși în halatele de mătase ciuruite de molii, visînd și azi că trag din narghileaua arborelui genealogic. A avut și pașa de
CHEF ÎN SECŢIA DE NUIELE de DRAGOȘ NICULESCU în ediţia nr. 2251 din 28 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/383066_a_384395]
-
-l curățăm. Da, verișoară? -Da, am înțeles. Te rog să mă ierți!Glasul femeii tremura, lacrimile se înodau în barbă. Olga și-a îmbrățișat verișoara, apoi i-a zis: -Fii liniștită, nu te acuz, hai să terminăm, că se întorc boierii de la muncă. Lucrau de trei luni,femeile erau mulțumite de ”stăpânii ” lor, banii au fost plătiți de fiecare dată până la ultimul leu, ing Zincă pentru că se îmbătase de patru ori, și făcuse o dezordine de nedescris în casă, îi plătise
DRACU* NU ESTE AȘA DE NEGRU IV de IONEL CÂRSTEA în ediţia nr. 2076 din 06 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/385342_a_386671]
-
vede că ai început să te domnești, nu mai reziști la frig, uite frații tăi cum dorm, au venit uzi, s-au schimbat și s-au băgat în așternut, tu nu, trebuie să-ți usuci părul, să -ți încălzești tălpile, boier ce să zic. -Îi plăcea să-l tachineze, însă era mândru de el, deși nu era copilul lui. Îl iubea mai mult decât pe cei făcuți de el, mereu îl dădea exemplu:„Uitați-vă la Mihai și luați exepmlu, târlă
DOI PRIETENI, MIHAI ȘI GILĂ IX de IONEL CÂRSTEA în ediţia nr. 2251 din 28 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/385344_a_386673]
-
să nu mai avem unde pune piciorul pe pămînt românesc Despotismul caselor regale a fost de multă vreme abolit în Europa și în lume! Monarhie nu înseamnă doar regele, ci o camarilă tocătoare de bani, de adunat onoruri și averi: boieri, conți, baroni, duci, marchizi, prinți și ce or mai fi ăștia, armate de trîntori lacomi, mai numeroși decît lăcustele din Parlament. Dacă ăștia ar reveni la Putere, ar însemna să nu mai avem unde pune piciorul pe pămînt românesc, că
Fostul rege încă mai crede în steaua lui Lenin, „Победа” lui Stalin şi decoraţia lui Putin [Corola-blog/BlogPost/92496_a_93788]
-
2001, pe când Direcția Județeană pentru Cultură, Culte și Patrimoniu Național Dolj își conjuga eforturile cu acelea ale Mitropoliei Oltenia, pentru a urni din loc greul rădvan al deblocării birocrației, în vederea alocării fondurilor necesare continuării restaurării Bisericii Mânăstirii Sadova - ctitorie a Boierilor Craiovești, atestată prin actul din 20 august 1530 al Domnitorului Vlad Înecatul, ,,clădită din nou” (scrie în jurnalul său de călătorie, la 1655, sirianul Paul de Alep) de Matei Basarab, la 1633, ,,pe locul vechii ctitorii a strămoșilor săi: Craioveștii
Naşterea în cer a Profesorului Arhimandrit VASILE PRESCURE, Ucenicul Sfântului de la Prislop: Arsenie Boca [Corola-blog/BlogPost/93338_a_94630]
-
este înaintat vel-logofăt, cea mai înaltă treaptă a ierarhiei boierești. Având și o avere însemnată, acesta avea deci o situație mulțumitoare. Cu toate că nu a râvnit niciodată la tronul Munteniei, a fost nevoit să primească ungerea ca domnitor, la aceasta contribuind boierii țării, împreună cu mitropolitul Teodosie și cu Patriarhul Ecumenic, cu toții prețuindu-l pentru alesele sale calități, intelectuale și morale. Cu toate că situația țării, aflată între cele trei mari Imperii aflate în conflict permanent (Habsburgic, Țarist și Otoman), Constantin Brâncoveanu a reușit cu
Sfinţii Martiri Brâncoveni / Drd. Stelian Gomboş [Corola-blog/BlogPost/93346_a_94638]
-
modernismului românesc, când, de altfel, abordează mai temeinic tehnicile de apă. Realizează în guașă și acuarelă lucrări cu subiect (parodic) istoric, într-o manieră comică și naivă totodată, care o vor impune în expozițiile de atunci: „O nuntă-n 1930”, boieri tăifăsuind într-un interior vechi, personaje închipuite în costume de la 1880 etc., alcătuiesc un univers fabulos, relatat savuros, pe care nu-l va mai părăsi, indiferent de motivul, genul ori tehnica abordate. Acest filon tematic narativ, redat într-un colorit
“Vindecări miraculoase” – Lucia Dem.Bălăcescu [Corola-blog/BlogPost/93427_a_94719]
-
a înviorat și mi-a spus: Păi bine, măi Tandule, să vii tu la mine fără cravată? Se poate așa ceva? Am rămas foarte încurcat, eram an în plină vară și, ca tot omul, nu purtam cravată. Ce tipicar a ajuns boierul, ia te uită! mi-am zis. Dar acesta nu m-a lăsat să stărui în stânjeneala mea. Uite ce e, mi-a ordonat scurt, dotează-te cum se cuvine și vino mâine din nou! M-am reîntors în ziua următoare
CRAVATA CU PICĂŢELE de DAN FLORIŢA SERACIN în ediţia nr. 1684 din 11 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/383137_a_384466]
-
1300 și 1400......erau (...) și alte școli, pentru slavona și caligrafie, din care ieșeau scriitorii domnești. Astfel de școli nu erau însă deschise oricui și nu aveau decât un ucenic, doi: erau înseși locuințele caligrafilor curții și dascălilor de slavonește.(...) Boierii nu știau carte, ei nu scriau, nu citeau, nu înțelegeau limba bisericii și a statului. Domnii erau de cele mai multe ori tot asa de înaintați. Cărturarul era cine trebuia să știe carte pentru a trăi: popa, dascălul, logofătul. (...) Așa a fost
ARTICOL PRELUAT DE PE NET de GIGI STANCIU în ediţia nr. 1086 din 21 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/383130_a_384459]
-
cineva) și am început să strig cât mă ținea gura : „Bună ziua la Ajun! Mâine, la Crăciun! Patru, patru! Pe urmă, cântam. De fapt, urlam: „C-am venit și noi, odată!/ La mulți ani, cu sănătate! Și la anul să venim!/ Boieri mari să vă găsim! Ne dați, ne dați? Ori nu ne dați?” Mi-a turuit gura până seara, târziu. Și a doua zi am continuat urăturile. Seara, am adormit cu traista și cu bățul la cap. În ziua de Ajun
POVESTIREA BOLINDEŢI DIN VOL. MAGIA COLINDEI de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 2184 din 23 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383082_a_384411]
-
coșurile caselor ieșea liniștit. Casele rămâneau mute, cu ușile nepăsătoare la urletele noastre. După ce repetam de câteva ori strigătura urlată, o dădeam pe colinda țipată : „Am venit și noi odată! La mulți ani cu sănătate! Și la anul să venim! Boieri mari să vă găsim! Ne dați, ne dați ori nu ne dați?” Ultimele cuvinte le țipam și mai tare. Ca o somație, ca o amenințare (un fel de : „Vă luăm la poceală dacă nu ne dați!). Dar...”nesimțitelor” de gospodine
POVESTIREA BOLINDEŢI DIN VOL. MAGIA COLINDEI de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 2184 din 23 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383082_a_384411]