1,696 matches
-
Austria și în țările limitrofe. Serviciul a fost organizat pe următoarele grupe: 1. Grupa emigranților comuniști, condusă de Josef Landler, Bela Vago și Georg Lukacs, care au avut „roluri active” în timpul regimului comunist din Ungaria și continuă „a alimenta” mișcarea bolșevică cu date de interes. 2. Grupa socialiștilor de stânga, condusă de Siegmund Kunfi, Alexandru Garabi, Wilhelm Bohm și Zoltan Ronay. 3. Grupa emigranților, coagulată în jurul ziarului „Becsi Magyar”, coordonată de Mihaly Karoly, Johann Hock, Oscar Jaszi, Bela Linder și Paul
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
închiderea frontierei cu Ungaria pentru călătorii, reglementarea situației străinilor din țară, expulzarea persoanelor considerate periculoase pentru ordinea publică și siguranța statului. Anul 1919 a fost unul dramatic pentru ardeleni, regiunea fiind o zonă de război între trupele române și cele bolșevice ungare. Guvernul de la Budapesta nu a fost dispus să recunoască pierderea Transilvaniei, nici prin dreptul cetățenilor majoritari de a-și alege singuri destinul și nici cu prevederile Conferinței de Pace de la Paris. Ca orice zonă de conflict, aici s-au
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
În luna martie 1917 au fost puse bazele unui organ de teroare politică, după indicațiile date de Moise Uritzki, care a funcționat, la început, la Petrograd, pe str. Gorokhovaia nr. 2. La 20 decembrie 1917, după succesul inițial al revoluției bolșevice, s-a înființat C.E.K.A., sub conducerea lui Felix Dzerjinski, de origine polonez. Cinci ani mai târziu, la 15 noiembrie 1922, instrumentul de teroare și-a schimbat denumirea în G.P.U. (Administrația Politică a Statului) fără a-și modifica principiile
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
1925, în care au murit 200 de persoane (cei mai mulți fiind ofițeri), alte 600 fiind rănite. În spațiul românesc, primele acțiuni cu caracter terorist au apărut în 1917, odată cu părăsirea frontului de către trupele ruse în debandadă și inocularea acestora cu ideile bolșevice. Prin Cristian Racovski și Mihai Gheorghiu-Bujor, refugiați la Odessa, a luat ființă, în iulie 1918, Batalionul revoluționar român, ca nucleu al unor viitoare acțiuni subversive în România. Gheorghiu-Bujor a devenit președintele Comitetului Militar Revoluționar român, iar colonelul Muraviev - comandantul Batalionului
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
nucleu al unor viitoare acțiuni subversive în România. Gheorghiu-Bujor a devenit președintele Comitetului Militar Revoluționar român, iar colonelul Muraviev - comandantul Batalionului, ambii având misiunea de a conlucra pentru a ocupa Basarabia. Acțiunea teroristă în România a fost condusă de centrele bolșevice de la Kiev și Harkov, care au coordonat subcentrele Balta și Odessa. În aprilie 1918, la Chișinău, a luat ființă un comitet revoluționar condus de Ivan Criverucov, venit de la Balta, urmat de un comitet al mișcării comuniste, provenit de la Odessa. Alte
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
organele informative române au descoperit 13 nuclee teroriste și au arestat 327 de persoane. Anul următor numărul organizațiilor identificate s-a ridicat la 22, ocazie cu care au fost arestate 222 de persoane. Succesul cel mai important al acțiunii teroriste bolșevice în România s-a petrecut la 8 decembrie 1920, când a avut loc un atentat în Senatul României. Autorii - Max Goldstein, Saul Osias, Leon Liechtblau - erau agenți CEKA, care au acționat având mai mulți complici. Explozia bombei a provocat trei
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
i-a fost intentat, a fost condamnat la închisoare pe viață (28 iunie 1922) și încarcerat la Doftana, unde a decedat, în octombrie 1925, după 60 de zile de greva foamei. În 1921, după trei ani de la încheierea războiului, agresivitatea bolșevică a luat forme din ce în ce mai violente, de la manifeste lipite pe ziduri sau aruncate în locuri publice la atacuri armate în plină zi asupra locuitorilor, instituțiilor publice (bănci, oficii poștale, biserici, primării) și organelor administrativ-militare (posturi de jandarmi, cazărmi militare, prefecturi, judecătorii
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
tipărit sau difuzat. Peste două săptămâni, la 9 aprilie 1921, Comandamentul Trupelor de Est a trimis Ministerului de Război telegrama nr. 5090 în care s-a comunicat rezultatul unor cercetări asupra mișcărilor subversive: descoperirea de către organele D.P.S.G. a unor „cuiburi bolșevice și comuniste”, dispunând de tipografii secrete și având ca membri „în special studenți evrei basarabeni”. În legătură cu birourile de spionaj, ancheta a dovedit și implicarea unui român basarabean, Timotei Marin, președintele Centrului Studențesc al basarabenilor. Colonelul Florescu, cel care a semnat
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
a fost trimisă de la Odessa o «troică teroristă», care a organizat mai multe atentate: pe calea ferată, între Tighina și Căușeni (4 și 24 octombrie 1921) și asupra sediului Brigăzii de Siguranță din Cetatea-Albă. Un număr de 26 de atacuri bolșevice au fost respinse de-a lungul Nistrului, iar 34 de nuclee teroriste au fost anihilate. Sfârșitul anului 1921 a adus din nou în prim-plan problema manifestelor lansate de Partidul Comunist bolșevic din Basarabia, al căror conținut era îndreptat contra
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
plan problema manifestelor lansate de Partidul Comunist bolșevic din Basarabia, al căror conținut era îndreptat contra guvernului și armatei din România, după cum atestă nota Corpului de Jandarmi către Ministerul de Interne din 6 decembrie 1921. Numărul mare de organizații revoluționare bolșevice destructurate prin acțiuni informative și represive de către D.P.S.G. a continuat și în anii următori (13 în 1922, 10 în 1923, 19 în 1924), însă atacurile teroriste înregistrate au continuat (11 în 1923, 17 în 1924), fără să mai fie contabilizate
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
ungare împotriva României, în care au fost redate orele exacte ale declanșării atacului, direcțiile de acțiune, unitățile utilizate și orarul bombardamentelor de artilerie. La 15 martie 1919, Consiliul Dirigent a fost informat despre românii care s-au înscris în mișcarea bolșevică ungară. Datele au fost obținute de un agent „intrat în comuniunea bolșevicilor” chiar la Budapesta, care a comunicat datele de identificare și data la care cei în cauză au aderat la partidul de extremă stânga. Biroul de Informații a fost
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
tehnică necesară pentru desfășurarea în bune condiții a activității informative și contrainformative. Alături de trupele combatante, structurile informative și contrainformative militare, reorganizate și profesionalizate, au asigurat un flux continuu de date privind inamicii mai vechi (Puterile Centrale) sau mai noi (bandele bolșevice și ucrainene, armata bolșevică ungară etc.), concomitent cu desfășurarea unor acțiuni de contraspionaj eficiente împotriva noilor amenințări asimetrice, care au continuat și în perioada următoare, în scopul de a întăriri și edifica securitatea României Mari. La mobilizarea armatei române (28
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
în bune condiții a activității informative și contrainformative. Alături de trupele combatante, structurile informative și contrainformative militare, reorganizate și profesionalizate, au asigurat un flux continuu de date privind inamicii mai vechi (Puterile Centrale) sau mai noi (bandele bolșevice și ucrainene, armata bolșevică ungară etc.), concomitent cu desfășurarea unor acțiuni de contraspionaj eficiente împotriva noilor amenințări asimetrice, care au continuat și în perioada următoare, în scopul de a întăriri și edifica securitatea României Mari. La mobilizarea armatei române (28 octombrie/10 noiembrie 1918
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
care se petreceau în raza sa de activitate, trebuiau comunicate urgent eșalonului superior. De remarcat că un rezident principal nu putea fi recrutat decât dintre cei care au terminat școala de spionaj și a lucrat „mai mult timp în organizațiunile bolșevice”, adică un om de încredere și cu experiență în domeniu. În subordinea rezidentului principal se aflau rezidenții diviziilor, care aveau un rol de coordonare a agenților din subordine, dându-le acestora în supraveghere punctele militare cele mai importante și încercând
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
șef al Cercului de Recrutare din Odorhei). Cu acest prilej, Filipciuc i-a spus lui Novitzki că lucrează informativ pentru U.R.S.S. și că are „rol centralist”, iar despre colonel Otopenko a afirmat că „e în apele organizației de spionaj bolșevică”. Petrecerea prelungită a deschis limbile și astfel s-a mai putut afla că agentura sovietică de la Galați are sediul într-un magazin de manufactură, la Cernăuți aceasta se află la o firmă din industria electrică, iar la Chișinău funcționează în
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
și-am împins pe Mussolini spre unguri, ne-am răcit de Polonia contra obligațiunilor firești ale aceleiași predestinări geografice, am întors spatele Germaniei prin continue provocațiuni iritante și, în sfârșit, am ajuns acum în postura ciudată de quasi-amici ai Rusiei bolșevice cărora li se cere să încheie cu dușmanul lor străvechi un pact de alianță militară”. Mai grav, în capitala Germaniei și a Italiei, șeful diplomației române „pe drept sau pe nedrept, reprezintă astăzi noțiunea unei lipse de credit desăvârșite”, fapt
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
ziariștii comuniști au pretins a ști componența noului guvern, în care Iuliu Maniu nu va intra, rămânând în expectativă pentru a constitui „rezerva regimului” abia instaurat. P.P.C. a emis, la 4 noiembrie 1940, un ordin de serviciu cu privire la aniversarea revoluției bolșevice de către P.C.R., la 7 noiembrie 1940. Deși în afara legii, mișcarea de stânga a proiectat o serie de acțiuni cu impact mediatic, însă acestea erau deja cunoscute de autorități, care au luat contramăsurile necesare. Printre altele, P.P.C. a cerut comisariatelor să
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
la acte ostile față de armată și autoritățile române aflate în retragere”, pentru a fi aduși în fața justiției. De asemenea, jandarmii trebuiau să se preocupe de strângerea materialului documentar care să evidențieze „în mod cert” crimele și suferințele populației în timpul dominației bolșevice. Un capitol special se referea la organizarea rețelelor informative, accentul punându-se, în mod special, pe agenții rezidenți. Biroul Urmăriri, subordonat Secției a III-a din Serviciul Jandarmeriei a prezentat la rândul său o sinteză asupra activității desfășurate. Prin art.
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
8 august 1942, categoriile de evrei ce trebuie evacuați în Transnistria, eliminând din start generalizarea acestei probleme: ,,a) evrei comuniști identificați și aflați liberi pe teritoriul țării; b) evrei care, după invazia Basarabiei și Bucovinei din iunie 1940 de către trupele bolșevice, au cerut repatrierea în Rusia Sovietică; c) evrei aflați în lagărul Tg. Jiu, sub suspiciunea de activitate sau simpatizanți comuniști”. Dar, două luni mai târziu, la 14 octombrie 1942, I.G.J. a revenit cu o telegramă cifrată către Inspectorate și Legiuni
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
neînțelegere a evenimentelor și a situației din România, oferind și explicații în acest sens. Ei considerau că, dacă aliații ar fi debarcat în Balcani, iar armatele lor s-ar fi îndreptat către Dunăre, situația ar fi fost alta, însă amenințarea bolșevică de la granițele României nu permitea decât o activitate redusă în direcția ieșirii din război, cu atât mai puțin organizarea unor acte de sabotaj. Concluziile formulate de cercurile democratice erau dintre cele mai sumbre, dar acestea, din perspectivă istorică, s-au
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
cu partenerii externi a condus la rezultate pozitive în domeniu. Nu în ultimul rând, doctrina securității naționale a fost de inspirație franceză, implicit și organizarea vectorilor de «intelligence». Prima decadă (1919-1929) s-a remarcat prin amenințările asimetrice (atentate teroriste, agresiunile bolșevice de la granița de est care au culminat cu revolta de la Tatar-Bunar), la care instituțiile abilitate au reacționat eficient și profesionist, adaptându-se din mers și acoperind lacunele constatate. Este o perioadă de continuitate a structurilor tradiționale (D.P.S.G. și Secția Informații
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
la 30 octombrie, acest acord era practic echivalent cu o capitulare necondiționată. Conform prevederilor sale, forțele aliate erau libere să opereze pe tot cuprinsul țării; Strîmtorile era deschise trecerii navelor de război, astfel încît puteau fi trimise expediții împotriva forțelor bolșevice din Rusia. Guvernele aliate au ocupat după aceea zonele din Anatolia pe care le revendicaseră prin acordurile secrete din timpul războiului. Pretențiile rușilor asupra Constantinopolului și a Strîmtorilor, recunoscute prin aceste tratate, fuseseră anulate de revoluția bolșevică. O flotă aliată
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
expediții împotriva forțelor bolșevice din Rusia. Guvernele aliate au ocupat după aceea zonele din Anatolia pe care le revendicaseră prin acordurile secrete din timpul războiului. Pretențiile rușilor asupra Constantinopolului și a Strîmtorilor, recunoscute prin aceste tratate, fuseseră anulate de revoluția bolșevică. O flotă aliată a sosit în Strîmtori la 13 noiembrie. Aflat sub ocupația Aliaților, Constantinopolul era guvernat de o Înaltă Comisie, ai cărei membri erau britanici, francezi și italieni; predomina totuși influența britanică. După preluarea controlului, autoritățile aliate au reconfirmat
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
nevoite să facă față unui număr de nu mai puțin de patru probleme fundamentale: (1) continuarea luptelor naționale atît în cadrul națiunilor cît și între acestea, (2) noile dificultăți economice provocate parțial de război și de situația din agricultură, (3) revoluția bolșevică și efectele ei asupra relațiilor internaționale și a politicii interne a statelor și (4) necesitatea reajustării relațiilor internaționale ca rezultat al înlăturării influenței marilor puteri otomano-turcești, germane, rusești și habsburgice. După o succintă trecere în revistă a acestor aspecte, vom
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
chestiune economică de după război era însă cea a împărțirii teritoriului. În timpul bătăliilor și imediat după încheierea păcii, era limpede că cererea soldaților țărani referitoare la necesitatea reformelor agrare trebuia să fie îndeplinită. Guvernele erau de asemenea îngrijorate de influența revoluției bolșevice asupra popoarelor lor, fiind nevoite, fără excepție, să ia măsuri de contracarare a efectelor propagandei comuniste. Reforme agrare au fost introduse în toate statele, cu excepția Albaniei. Anii de după război au marcat și o tot mai intensă dominare a scenei politice
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]