1,819 matches
-
sigur de la prisacă, locul unde se aflau așezați stupii, numiți popular știubeie. În această chestiune am putea să ne mărginim la câteva exemple contemporane nouă, prin care să arătăm preocupări ale localnicilor în această meserie, așa cum erau Sava Milea, Ion Bordei din Siliștea, Alexandru Teleoacă la Torcești și fiica sa, Aneta Sandu (Coana moașă îi ziceau localnicii), la Slobozia, Ion Răducanu din Umbrărești etc., cunoscuți crescători și îngrijitori de albine în perioada interbelică și postbelică, până la colectivizare. Poate că ar fi
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
lucrări. Cheltuielile pentru reparații și materiale au fost estimate la 5.000 (cinci mii) de franci - scrie în contract - și „se dau de obște și d-lor frații Grigore Suțu”. Semnează din partea obștii satului: Neculai Zaharia, Alexandru Nechifor și Neculai Bordei, iar din partea boierilor, vechilul lor M. Popescu. Reparațiile au mers repede, în toamna lui 1883 biserica a fost resfințită și și-a continuat existența și menirea. Biserica a avut o bogată colecție de cărți vechi, parte din ele provenind de la
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
vine groapa Groapa de nisip O gaură frumoasă ca și o mamă Că așa de adânc trebuia să merg Și cât n-am mai băut eu și n-am mai dormit în gaura aia de nisip Nisip pentru grajd și bordei Și o mamă subterană una care se lasă ușor Între zeama pământului și soarele uscat Și chiar la mijloc cerul împuțit Care de atâta culoare pute Un aer de trecere Că acolo se întâlnesc nisipul împreună cu soarele ca laptele Soarele
by Werner Schwab [Corola-publishinghouse/Science/1078_a_2586]
-
evidențiată în răspunsul oferit soțului, față de care se comportă cu reverență deplină, ca în fața unui senior: „Stăpânul nostru ești, ci fă cum vrei/ Cu ce-i al tău și sfatul nu mi-l cere./ Cum mi-am lăsat veșmintele-n bordei/ Când te urmai, la fel, de bună vrere,/ Lăsai și traiul slobod, când avere/ și trai bogat mi ai dat. Rogu-te mult/ 793 Ibidem. 794 Ibidem, p. 353. 795 Ibidem, p. 354. 796 Ibidem. 797 Ibidem, p. 356. 216
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
materiale ce dau crezare ideii că proprietarul acelei locuințe ar fi fost un stăpânitor al acestui sat. La distanțe diferite, se pot observa mici pete de teren cu pământ mai negru, care dau de bănuit că au fost locuințe și „bordeie” în pământ. De asemenea, în partea de nord a acestei așezări, s-ar găsi un beci cu butoaie de vin rămase acoperite de pământ. Se mai povestește că în Valea Stârcului, unde este o fântână, ar fi existat o colonie
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
de ei, mici săgeți din fier pe care le foloseau în luptele din acele vremuri și diferite cuie din fier, cu care se prindea dranița pe acoperișul caselor. Se povestește că, în acel timp, cel mai mare număr de locuințe (bordeie) ar fi fost de 33 și că la început au avut ca preot un călugăr sârb care săvârșea datina creștină. Această față bisericească locuia în partea de est a micului sătuc, într-o poiană denumită și astăzi „Poiana Călugărului”, care
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
doar șapte case uitate de lume, iar cei de aici, făcând parte dintre țiganii ursari, mare parte a anului satul rămânea pustiu. Viețuitorii acestor locuri vorbeau numai țigănește și erau tare mândri de micul lor paradis. La început își făceau bordeie în pământ, apoi case din bolovani de piatră necizelată, pietrele frumos aliniate încărcând locul cu o energie greu de imaginat. Onceștii Noi Primele familii ale satului despre care se poate ști sunt: Țarălungă, Oncescu, Țopa, Ciuchi, Huștiu - venită de la Ciorăești
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
la Bărboasa, într-o necropolă carpică din sec. al III-lea d.Hr., pe Dealul Gălănești, descoperindu-se circa 300 de morminte de incinerare și așezări carpice de pe "Toplița" unde au fost identificate mai multe locuințe de suprafață și bordeie din sec. II- III d.Hr. Săpături de salvare s-au mai efectuat într-o așezare neolitică aparținând fazei Cucuteni A, pe Laz, la "Țintirim", precum și în punctul "Cioara", unde a fost descoperit un număr de 16 morminte cu un
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
de mlaștini. Marea majoritate a caselor erau construite din paiantă, acoperite cu stuf sau paie. Gospodăriile multor oameni arătau altfel de cum arată astăzi, fiind mai puțin îngrijite, mereu sufocate de gunoaie și resturi vegetale de la animale. Mulți locuiau în bordeie săpate în pământ, altele la nivelul solului, acoperite cu pământ și luminate cu opaițe. În condițiile lipsei luminii electrice, pe timp de noapte sau ploi abundente, plecarea de acasă fără felinar în mână, era un act de curaj. Nămolul ce
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
încăpere, ridicate pe furci, având pereții din gard sau din păruială (rețea de pari), lipiți cu vălătuci, ce aparțineau păturii sărace a țărănimii și clăcașilor, nu s-au mai păstrat. Despre construcțiile țărănești, I. Antonovici consemna: „...cei săraci își săpau bordeie în pământ, punând deasupra loazbe sau trunchiuri de lemn, peste care așterneau o pătură groasă de pământ. În față aveau o ușă și pe lângă aceasta o mică fereastră. Câteodată, înaintea ușii se mai făcea o despărțitură din pari cu
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
o pătură groasă de pământ. În față aveau o ușă și pe lângă aceasta o mică fereastră. Câteodată, înaintea ușii se mai făcea o despărțitură din pari cu nuiele, acoperită cu paie, care despărțitură era un fel de tindă a bordeiului’’. Din această arhitectură veche făceau parte și casele cu o singură cameră și tindă, având pereții din bârne sau din gard de nuiele lipite cu lut. Locuințe de acestea au existat în toate satele din zonă, reprezentând puterea economică a
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
de acestea au existat în toate satele din zonă, reprezentând puterea economică a acestora. Diferențierea locuințelor în funcție de poziția socială există dintr-o informare anterioară anului 1812, conform căreia: „casele acelor mai mulți săraci se află sub pământ și se numesc bordeie, iar a celor mari și bogați sunt zidite din cărămidă și var, nalte și largi, cu întinse ogrăzi.” Tipul reprezentativ al caselor cu vechime medie ce datează din prima jumătate a secolului al XX-lea este cel cu două camere
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
Unele adăposturi erau doar așa, însăilate, altele însă, erau... de invidiat. Săpate în pământ, erau acoperite cu stuf bine bătut, cu prispe și parasolar, unele dintre ele fiind prevăzute chiar și cu anexe pentru animale și aduceau la înfățișare cu bordeiele primilor locuitori. Și, ca și când nu ar fi fost de ajuns toate acestea, alții își ridicau pe a jumătatea locului un fel de foișor pentru observare, în care ne urcam spre seară. Acestuia îi ziceam prepeleac, alții îl numeau pripalac sau
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
evidențiată în răspunsul oferit soțului, față de care se comportă cu reverență deplină, ca în fața unui senior: „Stăpânul nostru ești, ci fă cum vrei/ Cu ce-i al tău și sfatul nu mi-l cere./ Cum mi-am lăsat veșmintele-n bordei/ Când te urmai, la fel, de bună vrere,/ Lăsai și traiul slobod, când avere/ și trai bogat mi ai dat. Rogu-te mult/ 793 Ibidem. 794 Ibidem, p. 353. 795 Ibidem, p. 354. 796 Ibidem. 797 Ibidem, p. 356. 216
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
să fie! Nică, băiet fiind, păstrează o sănătate de fier fără cine știe ce doctorii. Chiar când e lovit de cinstita holeră care bântuie Moldova se vindecă prin prișnițe și frecții. Mai greu e cu râia, inevitabilă când dormi cu caprele în bordei. Dar și ea trece, ba chiar conferă imunitate la alte boli, ce nu se lipesc de copii deși ei se scaldă în Bistrița la o dată imposibilă. Teatrul noastru valorifică uneori medicii reali sau improvizați. Personajele au nevoie de toată vivacitatea
Trecute vieți de fanți și de birlici [Corola-publishinghouse/Science/2115_a_3440]
-
Moldovei este tot atât de nereal ca și a susține că noi moldovenii putem civiliza Basara bia. Cine nu știe că țăranul moldovean este tot atât de înapoiat ca și cel basarabean. Și unul și altul sunt ignoranți și trăiesc în mare parte în bordeie, ca troglodiții, și unul și celălalt sunt săraci și împrostiți de băutură și de clasele suprapuse care au avut interesul a‐ i specula. Basarabeanul ca și moldoveanul sunt înapoiați și unul de la altul nu are ce împrumuta pentru a se
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
ecologiștii, Ap-i știi, PNȚCD-iștii rămân cu ochii în soare și după 25 noiembrie. Au rămas prea mulți muți și pierduț i în spațiul electoral, deși pe ici pe colo niște tipi clonțoși vor să facă politică mare de pe vatra bordeiului. Unora nu li se ajunge cu prăștina la nas, deși dau în cenușă când să se ridice ! PC-ul local mi se pare cel mai lipsit de inițiativă, de idei și de... acțiune. Se așteaptă totul de la grupul media al
MERIDIANUL by Dumitru V. MARIN () [Corola-publishinghouse/Science/1703_a_2970]
-
împartă cu cânii... Lumânărică o vedea ori de câte ori o întâlnea, o mângâia, îi făcea promisiuni care-i alimentau zâmbetul, iar a doua zi ea avea în bătătură o vacă ce cu lapt ele ei sătura gloata copiilor flămânzi, introducând bucurie în bordeiul deznădăjduitei... Îi era greu monografistului să înșire toate f apte le bune pe care le făcea zilnic Lumânărică. Fapte de om sfânt - le califica N.A.Bogdan, stăruind în exemplele de viață, generalizându-le. Să judecăm, ne chema el, întrebându-se
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
leac, pompă: Expune-te, sa simti ce nevoiașii simt, Să poți zvîrli tot ce-i prisos spre ei Și cerul să-l arăți mai drept. EDGAR (dinăuntru): Un stînjen jumate! Un stînjen jumate! Bietul Tom! BUFONUL (Ieșind în fugă din bordei): Nu intră, unchiule, e-un duh aici, ajutor, ajutor! KENT: Dă-mi mîna. Cine-i acolo? FOOL: A spirit, a spirit. He says hîș name's Poor Tom. KENT: What art thou that dost grumble there i' th' straw? Come
by William Shakespeare [Corola-publishinghouse/Science/1030_a_2538]
-
grijă cuvintele. De fapt așa vorbea el de obicei, fără grabă și fără să ridice tonul. - Cred că de data aceasta chiar ne aflăm aproape de capătul lumii. De o săptămână n-am mai văzut măcar o casă, nici măcar un bordei oricât de prăpădit. Mamă, ce țară mare mai e și asta! Nu cred că are sfârșit. Și când te gândești, Doamne iartă-mă, că pe la noi se ucideau unii pentru o brazdă de pământ... Cred că în țara asta nimeni
Parasca by Mititelu Ioan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91853_a_92383]
-
din picioarele-i trâmbe și crăcănate, neprivind nici în dreapta, nici în stânga. Noi, copiii, mai strigam după el, „Suta Kili” dar se făcea că nu aude trecând mai departe cu un sentiment de preocupare numai de el știut. Trăia într-un bordei săpat în pământ, într-un colț al grădinii unui frate de al său. Printre ierburile crescute pe bordei se ițea o găleată veche fără fund ce ținea loc de coș pentru sobă din care adesea se vedea ieșind leneș fumul
Parasca by Mititelu Ioan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91853_a_92383]
-
Kili” dar se făcea că nu aude trecând mai departe cu un sentiment de preocupare numai de el știut. Trăia într-un bordei săpat în pământ, într-un colț al grădinii unui frate de al său. Printre ierburile crescute pe bordei se ițea o găleată veche fără fund ce ținea loc de coș pentru sobă din care adesea se vedea ieșind leneș fumul. Nu am auzit pe nimeni să afirme vreodată că a fost în bordeiul său și de aceea noi
Parasca by Mititelu Ioan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91853_a_92383]
-
său. Printre ierburile crescute pe bordei se ițea o găleată veche fără fund ce ținea loc de coș pentru sobă din care adesea se vedea ieșind leneș fumul. Nu am auzit pe nimeni să afirme vreodată că a fost în bordeiul său și de aceea noi copiii satului presupuneam câte și mai câte. Am amintit aici de acest consătean al meu din străvechiul Cursești pentru că voiam să demonstrez unora că și în anii ’50 exista muncă „la negru” precum existau și
Parasca by Mititelu Ioan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91853_a_92383]
-
mai multe ramificații, cunoscute de localnici sub numele de "Trei Calici". Locuitorii din preajmă spun că numele vine de la trei familii de sărmani, care nu aveau nici după ce bea apă, adică trei calici, care se aciuaseră prin apropiere în trei bordeie prăpădite, înainte de a construi Filderman moara și canalul. E lesne de imaginat plăcerea deosebită pe care o simțea, alături de prietenii săi când, în zilele de caniculă, ținându-se strâns de mână unul de celălalt pentru a învinge atât forța valurilor
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]
-
scapă un licăr ici colo, murind, este bine să prindem puțin înțelesul de ce ar putea să ne înfățișeze și ist prea ciudat obicei prelungit peste cîte milenii de închipuirea că funia poartă norocul sămînței de vită crescută cu dragoste lîngă bordei!... Oare nu zăbăvește în prea jinduitul curmei amintirea de tot prizărită a sculei viclene, a lungii frunghii, cu laț larg la un capăt, icoana mult ștearsă a unui arcan - descîntat, colo-n taină, de vraci - dintre cele cu care prindeau
Memoria unui muzeu by Mărioara Buraga () [Corola-publishinghouse/Science/1656_a_3005]