1,859 matches
-
din 1877-1878 de către țarul Alexandru II. Crucea Trecerea Dunării este confecționată din oțel patinat și are o forma unei duble cruci cu brațele egale cu lungime de 43 mm, lățime de 6 mm și grosime de 2 mm. Crucea ara bordura înălțată și netedă de culoarea oțelului iar mijlocul este granulat. În centru este un medalion înconjurat de un cerc de oțel. Pe aversul crucii, în partea centrală, în medalionul central, este înscris circular "TRECEREA DUNĂRII" iar în mijloc, orizontal, "1877
Crucea „Trecerea Dunării” () [Corola-website/Science/328508_a_329837]
-
reprezintă o unitate geografică deluroasă situată în partea vestică a Carpaților Occidentali. Sunt situate în partea de vest a țării,de unde și numele,la limita dinspre vest a Carpaților Occidentali, unde au forma unei borduri deluroase,cu înălțime variabilă, fragmentate pe alocuri de pătrunderile câmpiei,până în apropierea munților. De la nord la sud se desfășoară între Valea Someșului și, respectiv,frontiera de stat cu Serbia, fiind interpus între Carpații Occidentali (în est) și Câmpia de Vest
Dealurile de Vest () [Corola-website/Science/312488_a_313817]
-
cu soluție injectabilă în ambalajul original pentru a fi protejat de lumină . 6. 5 Natura și conținutul ambalajului Flacoane din sticlă de tip I incoloră , a 10 și 20 ml , cu dop din elastomer cloro - sau brombutilic și capac cu bordură de aluminiu ( disc din plastic ) . Mărimile ambalajelor : 1 , 5 , și 10 flacoane × 10 ml ( în flacoane din sticlă a 10 ml ) 1 , 5 , și 10 flacoane × 15 ml ( în flacoane din sticlă a 20 ml ) 1 , 5 , și 10 flacoane
Ro_1114 () [Corola-website/Science/291873_a_293202]
-
era realizată din fir tricolor, având ciucuri. Leii susținători aveau de data aceasta dinți și unghii de aur, iar eșarfa cu deviza țării nu mai era căptușită cu roșu. În centrul scutului, armele casei de Hohenzollern erau înconjurate cu o bordură de aur. Aceste trei generații au fost realizate de către statul român la casa Collani et Comp. din Berlin. În 1896 ministrul de război Anton Berindei, observând că „modul cum [drapelele] sunt lucrate și materialele întrebuințate lasă de dorit, căci pânza lor
Drapelul României () [Corola-website/Science/306669_a_307998]
-
venirea rămășițelor sale pământești în țară, Carol al II-lea a avut sicriul acoperit cu acest pavilion. Pavilionul reginei era asemănător cu cel al regelui, acestuia lipsindu-i însă crucea ordinului. Pavilionul principelui moștenitor era de culoare albastru închis, având bordură roșie cu colți galbeni, iar în mijloc stema cea mică a țării. Pavilionul principilor regali se deosebea de cel al principelui moștenitor prin faptul că nu avea bordură. În 1940 a fost instituit și pavilionul reginei mame, o dată cu reîntoarcerea Reginei
Drapelul României () [Corola-website/Science/306669_a_307998]
-
însă crucea ordinului. Pavilionul principelui moștenitor era de culoare albastru închis, având bordură roșie cu colți galbeni, iar în mijloc stema cea mică a țării. Pavilionul principilor regali se deosebea de cel al principelui moștenitor prin faptul că nu avea bordură. În 1940 a fost instituit și pavilionul reginei mame, o dată cu reîntoarcerea Reginei Elena în țară. Acesta se asemăna cu pavilionul reginei, însă nu avea bordură. Albumele vexilologice contemporane (spre exemplu „Flaggenbuch”, ediția 1939) prezintă mai multe steaguri și pavilioane ale
Drapelul României () [Corola-website/Science/306669_a_307998]
-
Pavilionul principilor regali se deosebea de cel al principelui moștenitor prin faptul că nu avea bordură. În 1940 a fost instituit și pavilionul reginei mame, o dată cu reîntoarcerea Reginei Elena în țară. Acesta se asemăna cu pavilionul reginei, însă nu avea bordură. Albumele vexilologice contemporane (spre exemplu „Flaggenbuch”, ediția 1939) prezintă mai multe steaguri și pavilioane ale autorităților românești din perioada interbelică. Astfel, drapelul ministrului de război consta dintr-un pătrat tricolor pe albastrul căruia se găsea litera „M” de culoare albă
Drapelul României () [Corola-website/Science/306669_a_307998]
-
se găsea stema României Mari. Pavilionul căpitanilor de navă era compus din tricolorul țării, în mijlocul căruia se afla o coroană regală. Pavilionul navelor pilot era reprezentat prin tricolorul țării bordat cu alb. Dimensiunile drapelului erau de 3:6, iar grosimea bordurii de 2. Cu totul, proporția pavilionului era de 10:13. Pavilionul poliției fluviale era un pătrat albastru, în centrul căruia se afla litera albă „P”. Pavilionul serviciului poștal al S.M.R. era, oarecum, diferit față de celelalte. Flamura sa era albă, în
Drapelul României () [Corola-website/Science/306669_a_307998]
-
în cazul în care este afișat alături de unul sau mai multe drapele străine (art. 21). Pavilionul președintelui (inițial al Consiliului de Stat al) RSR și cel al primului ministru era reprezentat prin tricolorul românesc de formă pătrată, cu fimbriație și bordură roșie, peste care este aplicată stema RSR (înălțimea ei: 2/3 din înălțimea tricolorului). Pavilionul este tivit cu franjuri din fir de aur, iar la colțuri prezintă ciucuri din același material. Drapelul ministrului forțelor armate ale RSR era reprezentat printr-
Drapelul României () [Corola-website/Science/306669_a_307998]
-
și a eliberat Budapesta, Regimentele 18 atilerie, 34 infanterie, Batalioanele 7 și 8 vânători de munte. Publicația „Album des pavillons nationaux et des marques distinctives” (2000) indică drept drapel al președintelui României un tricolor de formă pătrată, cu fimbriație și bordură albastră. Este tivit pe toate laturile cu franjuri din fir de aur, iar la colțuri prezintă ciucuri din același material. Drapelul primului ministru este similar celui prezidențial, cu deosebirile că bordura e de culoare galbenă și nu prezintă franjuri și
Drapelul României () [Corola-website/Science/306669_a_307998]
-
României un tricolor de formă pătrată, cu fimbriație și bordură albastră. Este tivit pe toate laturile cu franjuri din fir de aur, iar la colțuri prezintă ciucuri din același material. Drapelul primului ministru este similar celui prezidențial, cu deosebirile că bordura e de culoare galbenă și nu prezintă franjuri și ciucuri. Publicația „Album des pavillons nationaux et des marques distinctives” (1990) prezintă drept drapel al miniștrilor o flamură albă de proporție 1:2 în cantonul căreia se află drapelul românesc. Ediția
Drapelul României () [Corola-website/Science/306669_a_307998]
-
culmile coborîte ale Măgurii Cașin (1 165 m). În lucrarea de față, care se referă în mod special la spațiul montan vrîncean, mai înalt și mai unitar sub raportul posibilităților de drumeție, nu au fost incluși Munții Brețcului, situați pe bordura estică a Depresiunii Brașovului, și nici Măgura Cașinului, dintre rîurile Cașin și Oituz, mai izolată și mai coborîtă decît restul Munților Vrancei, considerată ca o zonă de tranziție între Curbură și grupa centrală a Carpaților Orientali. De fapt, majoritatea lucrărilor
Munții Vrancei () [Corola-website/Science/306310_a_307639]
-
că ele nu ramân în același loc. Această deplasare dovedește că Soarele se învârtește în jurul propriei sale axe. În timpul unei eclipse totale, când discul orbitor al Soarelui dispare, uneori chiar total, în spatele Lunii pentru câteva ore, remarcăm în jurul Soarelui o bordură subțire, de un roșu aprins, cromosfera, iar dincolo de aceasta, un halo argintiu, mai mult sau mai puțin neregulat, coroana. Cromosfera și coroana sunt învelișurile exterioare ale Soarelui. Ele formează așa-numita atmosferă solară. În mod obișnuit nu le vedem, pentru că
Soare () [Corola-website/Science/296586_a_297915]
-
o stea convexă cu opt colțuri, formată din fascicule de raze divergente. Între raze sunt aplicate două spade încrucișate cu vârful în jos și patru raze scurte. În centru, ordinul este prevăzut cu un cerc emailat roșu, încadrat într-o bordură. În centrul cercului este amplasat un scut albastru cu contur aurit. Pe scut este aplicată imaginea aurită a Stemei de Stat a Republicii Moldova. În partea superioară, emailată alb, a bordurii este scris cu litere aurite, în relief, „Credință Patriei”. În
Ordinul „Credință Patriei” () [Corola-website/Science/334403_a_335732]
-
este prevăzut cu un cerc emailat roșu, încadrat într-o bordură. În centrul cercului este amplasat un scut albastru cu contur aurit. Pe scut este aplicată imaginea aurită a Stemei de Stat a Republicii Moldova. În partea superioară, emailată alb, a bordurii este scris cu litere aurite, în relief, „Credință Patriei”. În partea inferioară a bordurii, marginal, este amplasată o cunună din două ramuri de stejar argintate. În însemnul ordinului clasa I, razele divergente sunt aurite, iar spadele și razele scurte - argintate
Ordinul „Credință Patriei” () [Corola-website/Science/334403_a_335732]
-
este amplasat un scut albastru cu contur aurit. Pe scut este aplicată imaginea aurită a Stemei de Stat a Republicii Moldova. În partea superioară, emailată alb, a bordurii este scris cu litere aurite, în relief, „Credință Patriei”. În partea inferioară a bordurii, marginal, este amplasată o cunună din două ramuri de stejar argintate. În însemnul ordinului clasa I, razele divergente sunt aurite, iar spadele și razele scurte - argintate. În însemnul ordinului clasa II, razele divergente sunt argintate, iar spadele și razele scurte
Ordinul „Credință Patriei” () [Corola-website/Science/334403_a_335732]
-
de momentele cruciale ale vieții: nașterea, nuntă, înmormântarea. Obiceiurile evidențiază specificul popular al zonei. PORTUL FEMEIESC tradițional cuprinde: opincile, colțunii (ciorapii) din lână, prigitoare (catrința), frânghia de încins, cămașă cu "pui" și altița, bondița din piele de oaie cu "prim" (bordura) de miel, tulpanul (baticul) înflorat, sumanul scurt, negru din lână, trăistuța, cojocul din piele de oaie cu "prim" negru din piele de miel. PORTUL BĂRBĂTESC este alcătuit din: opinci, ițari (pantaloni) albi din pînză, cioareci (pantaloni albi din lână), cămașă
Comuna Straja, Suceava () [Corola-website/Science/302000_a_303329]
-
Ca finisaj, plafoanele sunt realizate cu stucaturi din ipsos, cu elemente florale, având ca bază de inspirație elemente din arhitectura brâncovenească. Pardoseala din zona centrală este concepută în forma unui mare covor, cu marmură albă și Căprioara bej, și o bordură de elemente decorative, compoziție în alcătuirea căreia, pe lângă cele din marmura albă de Rușchița și cea bej de Căprioara, mai intră și roșul și negrul de Moneasa. Apoi cele 34 coloane ce sprijină bolțile sunt de formă octogonală și sunt
Palatul Parlamentului () [Corola-website/Science/296898_a_298227]
-
Martes martes) și râsul (Lynx lynx), etc. Apele râurilor sunt săgetate de pești, așa cum sunt păstravul indigen (Salmo trutta fario), lipanul (Thumallus thumallus), moioaga (Barbus meridionalis petenyi) și nisiparița (Sabanejeria romantica), iar dintre nevertebrate se poate aminti racul (Astacus torrentium). Bordura și împrejurimile munților au fost locuite din cele mai vechi timpuri. Dovezi materiale ale unei locuiri in perioada "paleolitică" s-au descoperit în peșteri ca Bordul Mare și Ciclovina Uscată-urme de vetre de foc, unelte de os și cremene, fragmente
Munții Șureanu () [Corola-website/Science/306299_a_307628]
-
în mod obișnuit. Pe lângă așezările permanente, în Munții Șureanu, sunt, de asemenea, o serie de "așezări temporare" ( stâne, cabane forestiere) majoritatea aflându-se pe culmile din partea centrală a muntelui (la peste 1500 de m.) "Activitatea industrială" s-a dezvoltat la bordura masivului, în așezările din depresiuni(Petrila, Petroșani, Sebeș, Orăștie, Hațeg, Pui, pe baza materiilor prime locale și a tradiției. În cuprinsul Munților Șureanu întâlnim numeroase obiective turistice de natură istorică, folclorică, biogeografică, hidromorfologică, etc. În partea sudică a masivului, unde
Munții Șureanu () [Corola-website/Science/306299_a_307628]
-
intrat în mulțimea care asistă la un foc de artificii dedicat Zilei Franței pe Promenade des Anglais (română: "Promenada Englezilor") din Nișă. La 400 de metri de spitalul de copii, la intersecția cu bulevardul Gambetta, camionul accelerează și trece peste bordura pentru a forța barieră de securitate - o mașină de poliție, un gard metalic și separatoare de benzi - marcând începutul zonei pietonale. Străzile erau închise circulației pentru manifestările de Ziua Franței încă de la ora 15:00. Camionul a lovit grupul de
Atentatul de la Nisa (2016) () [Corola-website/Science/336532_a_337861]
-
se află un coif de soldat roman, de argint, conturat cu negru. În partiția II, în câmp verde, se află o gură neagră de intrare într-o mină de sare, peste care broșează două ciocane de minerit, mărginită cu o bordură de piatră argintie. În partiția III, în câmp albastru, se află două valuri de argint undate. Scutul este timbrat de o coroană murală de argint cu 3 turnuri crenelate.<br> Semnificațiile elementelor însumate: <br> Coiful de soldat roman semnifică prezența
Ocna Mureș () [Corola-website/Science/297033_a_298362]
-
nostru Iisus Christos ». Pecetea are forma pătrată. Acest pătrat conține la rândul lui patru pătrate, cu inscripțiunile: Preotul, rostind versete din Biblie, cartea Isaia, capitolul 53, vă decupa agnețul cubic, în felul următor. Mai întâi face o inciziune adâncă prin bordura stânga a pecetii, anume în dreptul lui IC și NI, zicând: « Că un miel spre junghiere S-a adus. » A doua inciziune se va face prin bordura dreapta, în dreptul lui XC și KA, zicând: « Și că o oaie fără de glas împotriva
Proscomidia bizantină () [Corola-website/Science/299885_a_301214]
-
vă decupa agnețul cubic, în felul următor. Mai întâi face o inciziune adâncă prin bordura stânga a pecetii, anume în dreptul lui IC și NI, zicând: « Că un miel spre junghiere S-a adus. » A doua inciziune se va face prin bordura dreapta, în dreptul lui XC și KA, zicând: « Și că o oaie fără de glas împotriva celui ce o tunde pe ea, așa nu și-a deschis gură Să. » Urmează o a treia inciziune prin bordura de sus, în dreptul lui IC și
Proscomidia bizantină () [Corola-website/Science/299885_a_301214]
-
doua inciziune se va face prin bordura dreapta, în dreptul lui XC și KA, zicând: « Și că o oaie fără de glas împotriva celui ce o tunde pe ea, așa nu și-a deschis gură Să. » Urmează o a treia inciziune prin bordura de sus, în dreptul lui IC și XC, cu cuvintele: « Intru smerenia Lui judecată Lui s-a arătat ». A patra inciziune se face prin bordura de jos, în dreptul lui NI și KA, cu cuvintele: « Și pe neamul Lui, cine-l va
Proscomidia bizantină () [Corola-website/Science/299885_a_301214]