2,230 matches
-
balaș și cășuțele cu diamant roz, taleri 350. 1 pereche de cercei câte cu un picior de zamfir și cășuțele cu robin, za taleri 100. 1 pereche de brățări cu 14 diamante mari roze, za taleri 1200. 1 pereche de brățări cu 20 diamanturi roze și cu robinéle, za taleri 350. 1 pereche de brățări de aur împletite cu pietricéle, za taleri 80. 1 inel cu un diamant roza, care l-am dat de schimb [fusese inelul de logodnă - nota mea
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
un picior de zamfir și cășuțele cu robin, za taleri 100. 1 pereche de brățări cu 14 diamante mari roze, za taleri 1200. 1 pereche de brățări cu 20 diamanturi roze și cu robinéle, za taleri 350. 1 pereche de brățări de aur împletite cu pietricéle, za taleri 80. 1 inel cu un diamant roza, care l-am dat de schimb [fusese inelul de logodnă - nota mea, D.H.M.], za taleri 350. 1 inel cu un diamant roza, za taleri 300. 1
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
sala de mâncare, bunurile mobile și imobile, robii. Zestrea pe care o dădea un Domn bogat precum Constantin Brâncoveanu fiicei sale celei mari, Stanca, socotită (am văzut mai sus) la 1 noiembrie 1692, impresiona prin numărul bijuteriilor (cunună, lifturi, cercei, brățări, inele cu pietre prețioase - având valoarea calculată cu grijă în taleri), al hainelor, al așternuturilor și fețelor de masă ori șervetelor. Nu lipseau vesela, tacâmurile, lighenele cu ibricele lor pentru spălatul pe mâini, sfeșnicele și, desigur (am mai spus), „1
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
exemplu oferit de Șarolta Solcan -, în anul 1642, spătarul Preda Buzescu, neputând să-i dea surorii sale Caplea zestrea promisă de nuntă („un rând de haine de sarasir, drept 50 de ughi, o cunună de aur de 40 de ughi, brățări de aur de 20 de ughi, 3 inele, de 9 ughi, 2 perechi de cercei, de 6 ughi, 5 țigani, de 75 de ughi și leagănul cu telegarii de 120 de ughi, care fac peste 320 de ughi”), îi dăruia
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
erau daruri făcute miresei: inele („1 inel iar diamant roza, za taleri 1600”; actul nu uita nici giuvaerurile „date mai nainte”), gherdane, cercei, lefturi („1 left mai mare cu diamanturi roze și ceape cu picior de zmaragd, za taleri 1600”), brățări, lanțuri, salbe, „1 țintă de ișlic cu diamanturi, za taleri 500”, „flori de mârgâritari cu robine, taleri 60”, nasturi de aur, „sponci cu diamanturi i zmaragduri”, „1 iie cu mârgâritari, za taleri 600”, „călțuni cu mârgâritari i zmaragduri”; între haine
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
a doua zi se simți ceva mai bine, iar În a treia zi regele era atât de vesel, Încât după-amiaza, la ora cinci, ordonă ministrului Dhian Singh - În prezența sa și a durbarului - să-mi pună la Încheieturile mâinilor două brățări de aur evaluate la cinci sute de rupii. Acest dar a fost Însoțit de două șaluri de cașmir de aceeași valoare, care mi-au fost Înfășurate În jurul umerilor În timp ce eu mă aflam așezat pe podea, maharajahul spunându-mi că doctoria
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
de pușcă pe care Dhian Singh Îmi poruncise să i-o construiesc. Într-o duminică, cu numai patru zile Înainte, Sher Singh inspectase stabilimentul și fusese atât de satisfăcut, Încât Îmi puse el Însuși la Încheieturile mâinilor două perechi de brățări din aur și porunci să mi se dea Încă cinci sute de rupii pe lângă cele nouă sute pe care le primeam deja ca plată lunară. Cum aceasta era doar o promisiune ce-mi fusese făcută verbal, mă duceam zi de zi
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
bogați adaugă la această acoperitoare a capului bucăți de mătase brodate cu argint și aur, un fel de cârlige, cu trăsăturile ieșite În afară, și o varietate de perle și pietre prețioase 339. Ei poartă podoabe de aur și nestemate, brățări și numeroase ornamente ale gâtului - așa cum se arată În portretele de bărbați și femei din planșele 1, 2, 3, 4. Indienii Își poartă părul scurt, cum se poate vedea sub acoperitoarele de cap, În planșa 4. În fiecare dimineață, după
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
340. Aici numește câteva dintre atributele vestimentare ale unui sikh: În număr de cinci, ele constituie deopotrivă Însemne ale apartenenței și semn distinctiv, fiind În raport cu puritatea (khalsa): kesh (acoperământul capului, În formă de turban), kaccha (pantaloni până la genunchi), kara (o brățară de fier), kanghe și kirgan (un mic pumnal). 341. Cu privire la portretele lui Dhian Singh, iată ce a semnalat Lafont: „În gravura lui Honigberger, mâna dreaptă a lui Raja Dhian Singh nu are decât cinci degete repliate pe sabie, În timp ce ea
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
luminează ca niște beculețe policrome la declanșarea curentului electric și colajele devin panouri luminiscente. Unele sunt citate de toți comentatorii: „imnul” închinat în Ulise „veacului mediocrității”, lauda ceaiului, a cartofului cu „față de Hristos” tot de acolo, orația-reportaj despre tipografii din Brățara nopților (1929), unele secvențe din Plante și animale, solilocviul îndurerat din Petre Schlemihl intitulat Hemoragie, ascensiune. Asamblând - sau răsturnând din „coșuri” - imagini disparate (Ov. S. Crohmălniceanu), V. nu le învestește pe nici unele cu funcții simbolice. Dacă în alte privințe poetul
VORONCA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290646_a_291975]
-
de Marc Chagall, Paris, 1928; ed. (Ulysse dans la cité), tr. autorului în colaborare cu Roger Vaillant, pref. Georges Ribemont-Dessaignes, cu un desen de Marc Chagall, Paris, 1933; Plante și animale. Terase, cu trei desene de Constantin Brâncuși, Paris, 1929; Brățara nopților, cu un desen de Victor Brauner, București, 1929; A doua lumină, București, 1930; Zodiac, cu un desen de M.H. Maxy, București, 1930; Incantații, cu un portret de Milița Petrașcu, București, 1931; Invitație la bal. 1924-1925, București, 1931; Act de
VORONCA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290646_a_291975]
-
tr. Barbu Brezianu, Irina Fortunescu și Ion Pop, pref. Ion Pop, introd. Barbu Brezianu, București, 1989; Scrieri, I-II, îngr. și introd. Ion Pop, București, 1992-1993; A doua lumină, îngr. și pref. Ion Pop, București, 1996; Versuri, Chișinău, 1999; Ulise. Brățara nopților, pref. Ion Pop, Cluj-Napoca, 2003. Traduceri: Les Chants du mort, Paris, 1947 (în colaborare cu Jacques Lassaigne). Repere bibliografice: Perpessicius, Opere, II, 144-146, III, 131-135, 284-288, IV, 69-72, 245-248, V, 78-81, 174-178, 351-352, VI, 65-68, IX, 252-256, XII, 537-538
VORONCA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290646_a_291975]
-
284-288, IV, 69-72, 245-248, V, 78-81, 174-178, 351-352, VI, 65-68, IX, 252-256, XII, 537-538; Lovinescu, Ist. lit. rom. cont., III, 446-448; Davidescu, Aspecte, 436-438; Sebastian, Jurnal, 184-187, 195-196; Călinescu, Cronici, I, 181-184, II, 106-111, 326-329; Șerban Cioculescu, „Plante și animale”. „Brățara nopților”, ADV, 1929, 1 406; Octav Șuluțiu, „Brățara nopților”, VRA, 1929, 87; Sebastian, Eseuri, 219-223, 233-235; Dan Botta, Scrieri, IV, îngr. Dolores Botta, pref. Ion Biberi, București, 1968, 349-352; Geo Bogza, Pulsul recenziei, „unu”, 1930, 21; Ionescu, Război, I, 146-148
VORONCA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290646_a_291975]
-
VI, 65-68, IX, 252-256, XII, 537-538; Lovinescu, Ist. lit. rom. cont., III, 446-448; Davidescu, Aspecte, 436-438; Sebastian, Jurnal, 184-187, 195-196; Călinescu, Cronici, I, 181-184, II, 106-111, 326-329; Șerban Cioculescu, „Plante și animale”. „Brățara nopților”, ADV, 1929, 1 406; Octav Șuluțiu, „Brățara nopților”, VRA, 1929, 87; Sebastian, Eseuri, 219-223, 233-235; Dan Botta, Scrieri, IV, îngr. Dolores Botta, pref. Ion Biberi, București, 1968, 349-352; Geo Bogza, Pulsul recenziei, „unu”, 1930, 21; Ionescu, Război, I, 146-148; Octav Șuluțiu, „Invitație la bal”, VRA, 1931, 193
VORONCA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290646_a_291975]
-
la Avdeevo), prezintă gravate pe suprafața lor diferite podoabe. Un colier de perle a fost reprezentat printr-un sul în relief, regulat hașurat, deasupra sânilor masivi ai unei Venus sculptate în calcar de la Kostenki I, în timp ce, deasupra fiecărui cot, o brățară subțire a fost incizată în maniera colierului. O altă statuetă, din același sit, în fildeș de mamut, lasă să se vadă, deasupra sânilor, două linii paralele intersectate de scurte hașuri fin incizate în direcții variabile. Colierul se menține pe gât
REPREZENTAREA FEMININĂ ÎN ARTA PALEOLITICĂ. DE LA HOMO ERECTUS LA HOMO SAPIENS. In: Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Monica Mărgărit () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_647]
-
o varietate surprinzătoare a formelor astfel simplificate, pentru că ele sunt asemănătoare, dar niciodată identice. Arta mobiliară Din arta mobiliară a acestei perioade provin figurile gravate pe diferite materiale, femeile numite „Poursuite amoreuse” (H. Delporte, 1989), care prezintă numeroase podoabe (coliere, brățări), de la Isturitz, precum și plachetele de la La Marche, ce conțin 27 de gravuri feminine, cea mai mare parte acefalice. La nivelul Magdalenianului mijlociu, în Franța au fost descoperite doar două statuete: cea de la Laugerie-Basse și cea de la Courbet. Venus de la Laugerie-Basse
REPREZENTAREA FEMININĂ ÎN ARTA PALEOLITICĂ. DE LA HOMO ERECTUS LA HOMO SAPIENS. In: Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Monica Mărgărit () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_647]
-
tu m-ai băgat sub pat. Pe om în viață, pățaniile îl învață. Omului cu învățătură îi curge mierea din gură. Omul prea bun e nebun. Să fii bun și blând la toate dar până unde se poate. Meseria este brățară de aur. 4. Scrie cinci termeni din familia cuvântului bătrân. 5. Caracterizează personajele folosind metoda diamantul. Dacă ai terminat fișa, te poți relaxa colorând imaginea următoare. 6. Unește cuvintele care au același înțeles. 7.Cu ce situație din viața reală
Cartea mea de lectură by Mariana Bordeianu () [Corola-publishinghouse/Science/559_a_873]
-
securitate a datelor pacienților. În efortul multor țări de a introduce carduri inteligente cu datele medicale personale, se înregistrează o puternică opoziție din partea publicului. Acesta invocă vulnerabilitatea individului prin trecerea informațiilor despre anumite boli foarte grave, purtate până acum pe brățara de la mână, pe cartela inteligentă, ceea ce va face ca atunci când se va afla în avion, în țări străine, să fie foarte greu sau chiar imposibil să i se citească informațiile respective. O altă problemă se referă la păstrarea secretului datelor
Protecția și securitatea informațiilor by Dumitru Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/2140_a_3465]
-
etice, Dragostea începe oricând (1962). Mare parte dintre romanele următoare, tributare de asemenea sloganelor ideologice oficiale, sunt de spionaj și polițiste: Drum fără întoarcere (1963), Vulpea simte capcana (1964), Ecuația cu trei necunoscute (1965), „H.W.” își caută umbra (1965), Brățara de cretă (1966), iar altele sunt evocări istorice: Un dac la Roma (1967), conceput în genul superproducțiilor cinematografice, Cel mai isteț, cel mai viteaz (1978), o ficțiune despre Decebal. Deși, după propria-i mărturisire, încă de prin 1955 își încercase
POPESCU-27. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288948_a_290277]
-
aventură, pref. F. Aderca, București, 1957; Un băiat privește marea..., București, 1960; Dragostea începe oricând, București, 1962; Drum fără întoarcere, București, 1963; Vulpea simte capcana, București, 1964; Ecuația cu trei necunoscute, București, 1965; „H.W.” își caută umbra, București, 1965; Brățara de cretă, București, 1966; Un dac la Roma, București, 1967; Doi domni fără umbrele, București, 1971; Turistul singuratic, București, 1974; Urcușul, București, 1975; Cel mai isteț, cel mai viteaz, București, 1978; Cuibul, București, 1979; Parodii teatrale, București, 1980; Prietenii, București
POPESCU-27. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288948_a_290277]
-
Prepoem”, „Jurnalul literar”, „Afirmarea”, „Curentul magazin” ș.a. După ce își tipărește la Craiova placheta Versuri (1937), îi apar în colecția „Adonis”, printre ai cărei fondatori se numără, volumele Țărm sacru (1938), Iulia Hasdeu (1939), Critice (I, 1939), Soare pe Prut (1941), Brățări (1944) și Lirica lui Virgil Treboniu (1944). Poezii ale sale sunt incluse în antologiile Primăvara, vara, destinul, Dumnezeu, toamna, iarna (1938), Dragostea văzută de șapte poeți (1939), scoase în aceeași colecție. Mai multe pasteluri, în genere autumnale (Stanțe, Teama, Sfârșit
MUNTEANU-11. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288295_a_289624]
-
minor. M. a mai semnat și câteva texte pretins critice, în fapt laude exagerate aduse fratelui său ori prietenilor. SCRIERI: Versuri, Craiova, 1937; Țărm sacru, București, 1938; Iulia Hasdeu, București, 1939; Critice, I, București, 1939; Soare pe Prut, București, 1941; Brățări, București, 1944; Lirica lui Virgil Treboniu, București, 1944. Repere bibliografice: G. Călinescu, „Versuri”, ALA, 1937, 881; N. Gr.[Camil Petrescu], Cel dintâi volum, „Fotbal”, 1937, 4; D. Petrescu, „Versuri”, „Bugeacul”, 1937, 2-3; Virgil Despin, „Versuri”, „Drum”, 1937, 3; Leonida Secrețeanu
MUNTEANU-11. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288295_a_289624]
-
nostru: I. Horia Munteanu, JL, 1939, 30; C. Pârlea, „Țărm sacru”, „Prepoem”, 1939, 65; Stelian Segarcea, „Critice”, „Tinerețea”, 1939, 6-7; Petre A. Butucea, „Critice”, „Drapelul”, 1940, 39; Predescu, Encicl., 576; Al. Cerna-Rădulescu, Tineri poeți olteni, CML, 1941, 110; Petru Homoceanul, „Brățări”, VS, 1944, 3013; Scrisoare de la Virgil Vasilescu. 1980, ADLTR , V-15. V.D.
MUNTEANU-11. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288295_a_289624]
-
Singurătatea e cu atât mai greu de suportat, cu cât prezența iubitei dispărute este permanentă, iar marea forță a poetului - memoria - a devenit acum slăbiciunea sa și izvorul necontenit al durerii: „Să spun: era, a fost, cum nu spun/ despre brățara ta din cutie/ care este.../ Și să merg înainte, să-mi văd umbra întrecându-mă,/ să înaintez împovărat de soare/ (unde să mă feresc de el?)/ scăldându-mă în marea lui 1966,/ și să fiu viu fără de.../ Sunt o pădure
JEBELEANU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287669_a_288998]
-
de viață cu o frecvență tot mai mică, întrucât individualizarea feminină se afirmă și are stil. Nu-i mai puțin adevărat că și unii bărbați au adoptat în stilul de prezentare socială simboluri decorative considerate tradițional ca fiind feminine: cercei, brățări, coliere și un întreg evantai de obiecte cosmetice. În vestimentație și în decorarea cosmetică, bărbații devin mai efeminați, iar femeile mai masculinizate, parcă printr-un efort comun de convergență accentuată a genurilor. 3. Stilistica feminității contemporane nu se vede doar
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]