1,967 matches
-
în anul 454, și mai ales pe timpul lui Justinian (527-565). Circulația monetară la sud de Carpați este legată de revenirea stăpânirii romano-bizantine sub Constantin și Justinian (secolele IV-VI) monedele aparțineau populației daco-romane, mai ales cele aflate la nord de "Brazda lui Novac". Descoperirile monetare din secolele IV-VI sunt mult mai numeroase în sudul Olteniei, în vecinătatea Dunării, și scad pe măsura înaintării spre nord. Intensa circulație monetară din Oltenia și sudul Banatului este asociată de prezența stăpânirii romano-bizantine, care
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
capetele de pod pe malul stâng, au fost lărgite prin recucerirea regiunilor din sudul Daciei, de către Constantin la marginea extrem nordică a câmpiei Olteniei și Munteniei, s-a construit un mare val de pământ cu șanț în față, convențional numit "Brazda lui Novac", cu scopul de a proteja teritoriul de câmpie anexat. Pentru a lega mai strâns sudul Daciei de Imperiu, între Sucidava și Oescus, s-a construit un pod de piatră și lemn, în 328, și a fost refăcut vechiul
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
Diocletian. După 313, oficializarea religiei noi, progresul creștinismului în Dacia a fost favorizat de alți factori precum înglobarea la Imperiu a părții de sud a teritoriului transdanubian: sudul Banatului și Dacia Ripensis (zona dintre vărsarea Cernei și a Oltului până la "Brazda lui Novac"). Structurile bisericești din sudul Dunării s-au extins și asupra ținuturilor din nordul ei, astfel încât bisericile daco-romane din așezările situate în sudul Daciei s-au aflat în directă și continuă legătură cu creștinătatea sud-dunăreană. Consecințele acestei situații au
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
Ca factori externi importanți ce au contribuit la consolidarea și răspândirea noii religii, la sud și est de Carpați, menționăm construirea de romani pe malul stâng al Dunării a unor puncte fortificate și controlul unor teritorii din nordul Dunării, până la Brazda lui Novac, din câmpia munteană, și sudul Moldovei. Ca factori însemnați s-au aflat și "puncte de trecere" comune de pe linia Dunării: Durostorum, Noviodunum, Dinogetia. Și locurile de pelerinaj din Scythia Minor au avut un rol în atragerea creștinilor din
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
s-au descoperit obiecte creștine. Abia în secolul al VI-lea, gepizii au început să se creștineze, dar elemente păgâne au continuat să persiste, convertirea lor a fost treptată. În sudul Daciei, Banatul de sud și Oltenia dintre Dunăre și "Brazda lui Novac", creștinismul se leagă de populația latinofonă, locală ori venită din sudul Dunării, și nu aparținea grupurilor alogene. Prin urmare, având ca punct de plecare comunitățile creștine răzlețe din spațiul și timpul Daciei romane, impulsionat prin acțiunile concertate, statornice
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
întâlnim) și cuvinte slave: ovăz, lobodă, țelină, hamei, hrean, mac, rapița, sfecla, pelinul, troscotul, rogozul, măslinele. Unelte agricole: coasă, cosor, coșniță, greblă, lopată, plugul (aratru) este latin, dar părțile sale componente sunt slave: grindeiul, cobila, cormana, plazul. Alte cuvinte: ogor, brazdă, răzor, pârloagă, toloacă, miriște; munci agricole: a îmblăti, a pologi, snop, căpiță, stog. Păstorit (animale): bivol, bivoliță, ogar, cocoș, gâscă, cireadă, izlaz, dobitoc (animal), stână. Animale sălbatice-moștenirea slavă este bogată: dihor, gușter, cristei, cârtiță, lăstun, lebădă, molie, nevăstuică, paing, rac
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
cumpănă, lanț, sanie, laviță, drojdie, țuică, covrig, colac. Cuvinte și relații ostășești: viteaz, voinic, ceată, tabără, șatră (cort), steag, prapur, iscoadă, oblânc, prieten, vrăjmaș-dușman (turanic), primejdie, pagubă, strajă, pază, chivără, sabie, surlă, trâmbiță, bucium; agricultură: ogor, lan, hat, toloacă, pârloagă, brazdă, loviște, prăjină, potcoavă, cramă, streșină, stâlp. Alte cuvinte slave: vadră, găleată, câblă, merță, chilă, drob, pogon, ploscă, cobză, lăută, obor, nedeie, zbor, ocol, corabie, cârmă, plută, pivniță-beci, zemnic, ispravă, treabă, pagubă, scump, spor, cârciumă (slav)-han (turc.)-făgădău (mag.). Organizarea
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
forță oferită de yuan-qi, „energia primordială”. Înainte de naștere, cele Trei Comori sunt legate într-o unitate strânsă nediferențiată, cunoscută ca reprezentând aspectul lor „prenatal” (sian-tien). Aceasta este fațeta primordială a vieții care precedă existența carnală, sămânța vieții ce doarme în brazda întinsă a universului, ca o picătură de apă care plutește în mare (fig. 4). Această sămânță începe să răsară în momentul concepției, diferențiindu-se de restul universului ca o picătură de apă care sare dintr-un val din mare. Deși
Qi Gong. Manual de inițiere by Daniel Reid () [Corola-publishinghouse/Science/2142_a_3467]
-
Sângele nu înfricoșa pe nimeni pe vremea aceea... A intrat în încăpare și de acolo am auzit venind versetele pe care le recita în șoaptă, ca pe o ciudată litanie a trecutului: -... stindardu-nsângerat e înălțat... Un sânge impur s-adape brazdele noastre... Am așteptat ca ecoul acelor cuvinte să se stingă în întuneric, apoi, într-un singur glas, am exclamat: - Dar Nicolae? Dar Țarul? El știa despre ce era vorba în cântec? Franța-Atlantida se înfățișa ca o gamă sonoră, colorată, înmiresmată
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]
-
se ține într-un chip Tot de crăia noastră și tot de craiul Ludvig, Dar eu băgai de seamă că nu-i a nimărui. Averi atât de multe de nu le mai știi sama {EminescuOpVIII 79} Sânt astfel răspândite pe brazde roditoare, Dar vai, peste pământul pe care cerul darnic Cu rod și cu de toate cu -asupra de măsură L-au înzestrat, tot omul nu-i de nimica sigur De astăzi până mâne. Tatarii duc adesea Pe șesurile mândre prădalnicul
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
aur, Căci luna de jeratec prin ele când răsare Comoară care arde vederilor se pare, Iar lebedele albe pornind din negre trestii Apar dormind ușoare pe faț-apei acestei; Cu aripele-ntins-ele o-mping, o taie În cercuri cari tremur și-n brazde lungi, bălaie, Iar purpura se mișcă de-al undelor cutreier, În iarba cea înaltă suspină trist un greier Și vânătă e umbra și rumenă e sara, În farmecul naturii pare c-aud ghitara; Văratec, caldul aer mă adormea cu zvonul
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
poate te-așteaptă fericirea! Poate că-ncă amorul îți va zâmbi odată Tocmai în fiica dulce de tine adorată... De unde știi?... Și d -asta atâta te topești Încât mai mult o umbră decât ființă ești! Pe fața-ți a tras brazde cumplitele dureri. ȘT[EFAN] Azi sânt bătrân de tânăr. Ce fel eram eu ieri! Pe fruntea mea senină al bucuriei mir Și sufletu-mi o rouă în aurit potir Pe ceru-mi stele negre să văd și să ador, În
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
îmi pare că-l aud. L-aud or nu? [M[AIO] Da, Doamne! L-auzi! Sfărmata liră Odată-ncă din visuri, din fum, din vin se-nspiră Și-ți cântă furtunoasă ca marea în turbare, Ca viscolul ce-o sapă cu brazdă lungă, mare, Și valurile-i rumpe și fundu-i răscolește De-n el cântare mândră gândiri adânci găsește. Ascultă! ȘT[EFAN] Cântă june cu inima nebună. Gândesc precum gândește pe mare-o blondă lună. (în timpul acesta doi din boieri se scoală
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
cam pe-ncunjur... Legătura De la Putna între dânșii tot a fost ea ce a fost... - Fost-o fi, nu zic, dar una știu... n-avut-a nici un rost... Trebuie să ne deprindem și cu turcul pe toți vecii Cum s-au dat [pe] brazdă astăzi pîn' și frații noștri, grecii, Ce au multă-nvățătură... alt neam, nu ca moldovenii... - Ba să mă ferească sfântul ca să fim ca ei... Viclenii Sânt a turcilor iscoade, vânzători de țări și neamuri. - Alelei, Moldovo dragă, darea turcului e
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
văd viitorul cu norii roși de sânge Atunci sufletu-mi geme și inima-mi se frânge. Decis-ai oare, Doamne, ca în etern să fie Romînu-n lanțuri crude... și searbăda sclavie Să-nfigă ochii aspri... cu-al lacrimei tipar Să brazde pe-a lui față decretul ei amar? Te blastămă de secoli a lumei neagră gură Și sufletu-ți se-nmoaie și inima-ți se-ndură, Dar pentru-a mea națiune al tău ochi e de piatră Și sufletu-ți e
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
o negură roză. Se lasă asupră-i caosul înstelat - se coboară cerul cu profunda lui armonie. In timpul acesta se-ncepe-a auzi, cu muzică surdină, corul ce urmează. Când se ridică negura roză, Mureșanu se vede dormind pe-o brazdă de flori, într-o câmpie minunată în [al] cărei fund se vede o dumbravă verde și munți verzi. În avanscenă se ridică, încungiurat[ă] de tufișe dese și sălbatece, ruina de marmură a unui monument roman. In timpul acesta melodia
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
capul pe spate pe umărul lui DELFIN, care o sărută ) {EminescuOpVIII 283} REGELE SOMN A mării unde-albastre alunecă-nspumate Și fulgeră-n cadență... O, dulce voluptate A nopții[lor]... Acuma văd luntrea de departe Cum cu-a ei plisc în brazde pe unde le împarte. Călugăru-i.... În manta-i înfășurat visează, Al valurilor zgomot țâșnind îl salutează Și lebede-argintoase pe planul mării-l trag, Pe frunte-i e-mpletită o ramură de fag. Plutind cu repejune sub palida lumină A lunei... pe-nmiirea
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
nalte comori spirituale ale popoarelor în forma cea mai nobilă și să influințeze astfel asupra a mii de oameni, într-un mod (vivificător) regenerator (befruchtend) și liberat de 315 r sarcina vieței de toată ziua; daca i-ar succede să brazde pământul ati tudinei de până azi a artei noastre și să ajute la aducerea unei reforme contra căreia rezistă în aceeași măsură atât dirigerea cât și (profesarea) esecuțiunea artei în masa aparințelor ei, daca s-ar smulge viitorul artei noastre
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
de razim și c-o grozavă siguritate prevede năruirea ei totală. Actorul trebuie să mijlocească astfel aparința lui încît puternica răsturnare pe care-a esperiat-o sufletul lui s-o vedem în fața lui posomorâtă, pe care lucrul sufletului a tras deja brazdele sale, s-o vedem manifestîndu-se în[tr-un] ton din care să nu ne vorbească decât un spirit ce se reculege cu greu. Actorul care n-ar putea să facă asta ar rumpe firul acestei vieți. [În] Wallenstein, după acea ducă
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
pământ ce consistă din discompunerea pietrișurilor ce compun pământul; această discompunere e din parte și urmarea schimbării de temperatură, iar aceasta urmarea mișcării continue între părțile apei și ale aerului. "Frigul", zice Clarke, "e plugul lui Dumnezeu, care farmă orice brazdă si pulverizează totul", dând tuturor părților facultatea de-a intra în combinațiuni nouă. Cantități nemăsurate dia acest pământ se mâlesc (schwemmen) în ocean, unde sânt primite de miriade de ființe vii și sânt mistuite. Sondările la largul mării ne-au
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
deși „a semănat sămânță bună în țarina sa”. Tiptilul corci de mătrăgună Cu grâul crește dimpreună. El s-a ivit, s-a strecurat Pe arături, la semănat. Și-a prins atâta rădăcină Că țarina, -mpărate, este plină. Unde-și dă brazda rodul cel mai cald Acolo-i sare vârful mai înalt (58). Despre stări de intoxicare involuntară cu cânepă, atestate la țăranii francezi și ruși, amintește și poetul Charles Baudelaire, în Les Paradis artificiels (1860). „în timpul secerișului cânepii”, spune el, secerătorii
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
mărimii gospodăriilor și prisăcilor”, iar „hotarele (satelor) se extindeau până în punctele unde nu se mai auzea toaca de lemn, special bătută în mijlocul vetrei satului” (9). Odată deter- minate centrul și raza satului, se putea stabili - de regulă prin tragerea unei brazde - perimetrul, hotarul „circular” al satului : ocolul, ocolnița, cum apar în vechi documente de hotărnicie, de la slav. okolu = „cerc” și kolo = „roată”. „Când se înființa un sat - declarau țărani de la sfârșitul secolului al XIX-lea -, vatra satului se înconjura cu o
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
perimetrul, hotarul „circular” al satului : ocolul, ocolnița, cum apar în vechi documente de hotărnicie, de la slav. okolu = „cerc” și kolo = „roată”. „Când se înființa un sat - declarau țărani de la sfârșitul secolului al XIX-lea -, vatra satului se înconjura cu o brazdă ; nimeni n- avea voie să-și pună casa afară din brazdă” (10). 3. (U)topograma satului tradițional Sigur că a stabili modelul morfologic al unei realități complexe și polimorfe (cum este satul tradițional românesc) are dezavantajul de a simplifica și
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
documente de hotărnicie, de la slav. okolu = „cerc” și kolo = „roată”. „Când se înființa un sat - declarau țărani de la sfârșitul secolului al XIX-lea -, vatra satului se înconjura cu o brazdă ; nimeni n- avea voie să-și pună casa afară din brazdă” (10). 3. (U)topograma satului tradițional Sigur că a stabili modelul morfologic al unei realități complexe și polimorfe (cum este satul tradițional românesc) are dezavantajul de a simplifica și de a uniformiza realitatea modelată, dar are simultan avantajul de a
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
relicve care evidențiază această mentalitate arhaică. Mulți dintre termenii care desemnează localitatea au ca rădăcină sau sunt înrudiți cu termeni care desemnează hotarul : vezi relația dintre alb. fsat, rom. sat (vechi rom. fsat în Psaltirea Scheiană) și lat. fossatum = „șanț, brazdă înconjurătoare” ; dintre sl. grad, rus. gorod („oraș”) și vechi sl. gradu = „zid, îngrăditură”, rus. ograditi = „a îngrădi” (de unde și rom. gard, grădină etc.) ; dintre celt. dunum („oraș”), engl. town („oraș”) și germ. Zaun („gard”) ; dintre lat. urbs, urbis („oraș”) și
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]