1,854 matches
-
în ultimul an, a vorbit despre frumoasele datini și obiceiuri tradiționale românești legate de Nașterea Domnului Iisus Hristos și Anul Nou. Au urmat colinde și recitări. Milițienii asistau la ferestre, desfătându-se și ei cu jocul Caprei, al Călușarilor și Brezei. Ziua Crăciunului s-a scurs cu o bucurie potolită, fiecare purtând în suflet amintiri de lumină din viața de familie, ca în versurile lui Radu Gyr: O, brad frumos, ce sfânt păreai în altă sărbătoare. Mă văd copil cu păr
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
e altă mașină! "Paty-paty" patiseria, "Optica-oftalmologie ochelari", "FIBEC" obiectele se confundă, reclamele nu, cealantă, șefu', dacă nu să dăschide! polițista la navetă, ai coborît aproape imediat, degetele palpită, pe umăr geanta, vîrful dîmburilor stîlpi electrici și-i mai zice antropomorfism! Breaza popas "Frăsinet", urcă și ea, "La articole funerare "Vulturul"" Comarnic, "Paul Desghelipon" biblioteca orășenească, front de pavilioane la cat cu geamlîc, primele sinteze de turism antebelic, coasta și arborii rețin bruma, "Muzeul cinegetic Posada" pădurea restabilită gard. Ora 8,20
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
nu vor mai trebui să asculte de hotărârile unor oamini atât de simpli cum îi consideră iei pe tov. noștri ssecretari de celule din sate (subl.ns.)”. Cine erau acești „oameni simpli” care-și pregăteau odioasa răzbunare contra unora mai breji ca ei? Desigur, era vorba despre frustrații satelor noastre, fără carte multă dar și fără pământ, cărora acum li se oferise ocazia unică de a-și batjocori foștii învățători ce, pe bună dreptate, îi lăsaseră cândva repetenți ori stătuseră pe
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
părinților noștri, sătenii din Ferești se uită urât și amarnic la noi, numindu-ne <<venetici>>”, ne-a scris cu amărăciune fiul satului Ferești, Emanoil Busuioc. Îl credem, deoarece nici autoritățile inițial numite și ulterior alese ale obștilor, nu sunt mai breze la capitolele „dreptate” și „adevăr”, de care, uneori, habar n-au și noi considerăm că după atâția ani de îndoctrinare și îndobitocire colectivă, vechile mentalități ale oamenilor referitoare la proprietate și proprietari de drept, au fost pervertite în mod rafinat
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
Livescu”, ne-a mai spus Busuioc. Mai departe, „...eram complet dezorientat și nu știam încotro să mă-ndrept. M-aș fi putut înscrie la Agronomie dar mă gândeam că, inevitabil, aș fi ajuns într-un colhoz cu un președinte la fel de breaz și cu patru clase la fel ca toți ceilalți cu care mă intersectasem în viață. M-am gândit, in extremis, să mă înscriu la facultatea de medicină deoarece era printre puținele facultăți unde cei din categoria mea socială puteau intra
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
Bucuța, Ion Petrovici, Tudor Vianu, Dan Botta, Emil Cioran (eseistică), Petru P. Ionescu (filosofie). Activ colaborează, cu eseuri și critică literară, în ultimii ani ai deceniului al treilea, G. Călinescu și Mircea Eliade. Cronică scriu Ion Marin Sadoveanu (dramatică), G. Breazul (muzicală), Oscar Walter Cisek, Aurel D. Broșteanu, V. Beneș (plastică), Tudor Vianu, A. Bădăuță, Const. D. Ionescu, Ovidiu Papadima, Octav Șuluțiu (literară) ș.a. În vocabularul lui Nichifor Crainic, director al revistei, și în acela al adepților săi, tot ce s-
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287147_a_288476]
-
propusă de „Gândirea” a fost realizată - în latura etnologică, cu doar vagi implicații religioase - de Francisc Șirato, Ioan Theodorescu-Sion, Rodica Maniu. Eminamente ortodoxistă e grafica lui Anastasie Demian. De o muzică gândiristă și ortodoxistă nu se poate vorbi, dar G. Breazul pledează pentru valorificarea modernă a melosului ritual, cultic. În concluzie, g. poate fi caracterizat ca fiind, în expresia lui ideologică, autohtonism, etnicism și tradiționalism în spirit creștin ortodox, iar în literatura de imaginație, o componentă esențială, dar diferențiată, a mișcării
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287147_a_288476]
-
zisă Vivi (născută la Paris în 1927). În iulie-august se află printre cei șaizeci și doi de cercetători din echipa lui D. Gusti, în anchete sociologice la Fundu Moldovei, județul Câmpulung. Participă, alături de profesorul Gusti, Ernest Bernea, C. Brăiloiu, George Breazul, Floria Capsali, Mac Constantinescu, Traian Herseni, Francisc Rainer, H.H. Stahl, nume ce vor deveni notorii în cultura română. În octombrie începe să publice în „Cuvântul” și tot acum este chemat ca asistent la Catedra lui Gusti. Conduce seminarii unde se
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290666_a_291995]
-
capăt doar cu note de trecere (obișnuit 5, 6, rar 7). Teza era de final de an ... și cum aveam în catalog un 5 (cinci) ... dacă nu mă descurcam urma corigența. Colegul meu de bancă, Popescu Ștefan, nu era mai breaz la matematică ... dar știam că lua săptămânal ore de preparație la acest obiect. Subiectul tezei mi s-a parut dificil ... în timp ce colegul lucra de zor fără să dea semne că ar întâmpina greutăți. Am tras cu ochiul și ... am copiat
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1460_a_2758]
-
regele Carol și pe Principele Frederick de Hohenzollern, care reveneau de la o vânătoare în zona Reghin. Miercuri, 6 octombrie. Mihai îi însoțește pe regele Carol și pe Alteța Sa Regală Principele F. de Hohenzollern la inspectarea Centrului de Instrucție Străjerească de la Breaza. Sâmbătă, 9 octombrie. La ora 9, Carol și Mihai descind din trenul regal la Sibiu. Sunt primiți de prim-ministrul Gh. Tătărescu, alți miniștri, prefectul județului, gen. Gamelin, șeful Marelui Stat Major al Franței etc. Primarul Sibiului prezintă regelui tradiționala
Jurnalul regelui Mihai I de România : Reconstituit după acte şi documente contemporane Vol. 1. : 1921-1940 by Traian D. LAZĂR () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101020_a_102312]
-
Văd filmul german Dragoste jertfită cu Jaray. Sâmbătă, 10 august. Carol și Duduia se aflau la Sinaia, dar Mihai era în București. Deplasându-se cu automobilul condus de el spre Sinaia, Mihai vizitează Centrul de Îndrumare al Strajei Țării de la Breaza, între orele 11-12. Acolo se găsea seria de elevi din toate școlile secundare din țară, ce urmau cursurile de comandanți străjeri. Pe șoseaua București-Breaza s-au luat măsurile de pază obișnuite. La intrarea în Centrul de îndrumare, s-au luat
Jurnalul regelui Mihai I de România : Reconstituit după acte şi documente contemporane Vol. 1. : 1921-1940 by Traian D. LAZĂR () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101020_a_102312]
-
în anul 1942, diploma de Bacalaureat Comercial, după care a devenit student al A.S.E. din București. Între 1943 și 1945, a efectuat serviciul militar în cadrul Școlii Ofițerilor de Rezervă de la Ploiești, iar la 23 august 1944 a fost detașat la Breaza, împreună cu toată compania din care făcea parte, pentru asigurarea securității Comandamentului General al Armatei Române, în fruntea căreia se afla generalul Ion Vasiliu Rășcanu. În această perioadă, a participat împreună cu unitatea sa la dezarmarea și capturarea unor importante trupe germane
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
lui Budanov." Deci, colonelul urma să fie achitat! Dar, oare, justiția militară americană, care a considerat că "nu s-a putut dovedi prezența lui Teo Peter" în taxiul zdrobit, din care l-a scos echipa de descarcerare, o fi mai brează? Întreb și eu... Să revenim la Putin. Autoarea îl așază în următoarea descendență: "Brejnev a fost o figură dezagreabilă. Andropov a fost un dur (...) Cernenko a fost stupid, iar Gorbaciov n-a fost pe placul rușilor. Elțin ne determina uneori
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
lt. col. Tobolcea și maiorul Stănescu: ambii n-au venit la club, să asculte necrologul difuzat la radio, iar soldatul Cherecheș s-a găsit să întrebe "dacă tov. Stalin va fi înmormântat cu preoți." Nici sold. Molnar n-a fost mai breaz: și-a permis să afirme că "tov. Stalin a murit bătrân și ar fi bine dacă ar trăi și el 73 de ani"... Și uite-așa, din turnătorie în turnătorie (adevărată vocație națională!) s-a rotunjit o listă cu zeci
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
soarta unui om, a unei comunități, o stare prezentă sau una de perspectivă). Își aduce aminte că azi are o Întâlnire cu un șef de șantier, cu un ales al urbei, cu un posibil sponsor, cu un preot nu tocmai breaz, cu o delegație de maici, cu un grup de studenți, elevi sau copii de grădiniță... Acționează uneori după principiul pompierilor: țintește unde-i focul mai mare. Și, Slavă Domnului, focuri și pălălaie sunt unde te aștepți mai puțin. Ba nu
[Corola-publishinghouse/Administrative/1951_a_3276]
-
nu-și justifică extremele, stridențele, contorsionările, ci se vrea polimorfă, multidimensională, Încăpătoare pentru toți, lină și continuă În datele ei. Istoria nu Începe cu noi, ci vine mult mai demult; nu noi suntem buricul pământului, ci alții poate sunt mai breji. Dacă suntem mari sau bravi, alții o vor stabili. Se pare că, peste câteva săptămâni, vom merge Împreună la un congres internațional la Alger, pentru prima dată Într-o țară din afara Europei. Ce lucruri despre lume voi mai afla de la
[Corola-publishinghouse/Administrative/1951_a_3276]
-
Popovici, unul din cei șase reprezentanți ai românilor în Dieta Bucovinei, aleși pe durata a șase ani, au fost total românești. La cea de la Câmpulung, desfășurată în sala Palatului comunal au participat alegători din localitățile: Câmpulung, Fundul Moldovei, Pojorâta, Sadova, Breaza, Vama, Ciocănești, Valea Putnei, Vatra Dornei, GuraSadovei, FundulSadovenii, Gura Humorului, Ruși, Boca ș.a.m.d. Altă adunare a deputatului dr. G. Popovici cu alegătorii a avut loc la Dorna cu participanți din VatraDornei, Dorna Candrenilor, Iacobeni și Poiana Stampei. 146
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
cap borăncăitură - urmă borti (a) - a găuri boșorog - bolnav de hernie botă - bîtă, măciucă bou de hăis - bou înjugat la stînga boul-lui-Dumnezeu - rădașcă brabete - vrabie bradoș - colac brecir - brăcinar breza (a) - a (te) unge pe frunte pentru a deveni mai breaz brîncă - boală la porci, erizipel la oameni bubat - vărsat, variolă buburuză - fărîmătură budăi - vas de lemn pentru pro duse lactate buhai - taur bulboană - vîltoare buratec - brostac, brotac burcă - turtă de mălai burete - aluniță butoare - scorbură C cahlă - partea coșului prin
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
toamna lui 1933 prelegerile revin la Fundație (unde Petru Comarnescu este acum secretarul general al Secției de conferințe) și, în intervalul 30 septembrie - 17 decembrie, decurge ciclul „Marile momente ale muzicii”, cu participarea unor muzicieni și muzicologi (Dimitrie Cuclin, George Breazul); la prima temă, Olimpicii, se vorbește despre Bach, Mozart și Beethoven; la subiectul Jazz expune Petru Comarnescu (Elly Roman exemplifică), despre Ctitorii muzicii vorbește I.D. Petrescu; pentru Magia și originile muzicii Mircea Eliade apelează la tineri muzicieni, care, în premieră
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286517_a_287846]
-
primul număr G. Drăgan semnează comentariul Tragedia lui Panait Istrati, în cel de-al doilea evocarea Fantoma străzilor: poetul Artur Enășescu. Cu proză sunt prezenți Sandu Teleajen, Const. I. Săndulescu și Victor Papilian. Cronici și note scriu Romulus Demetrescu, George Breazul, Tiberiu Iliescu, Eugen Constant (despre Răscoala lui Liviu Rebreanu), Stelian Constantin-Stelian, iar Pimen Constantinescu traduce din D’Annunzio. Revista pune accent pe valorile ignorate ale provinciei, intenționând să fie totuși un îndreptar de critică literară obiectivă. M.Pp.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289154_a_290483]
-
într-un tabloid (pe prima copertă!) pe puntea noului său iaht. Julius a copilărit împreună cu Vinicius (Viny pentru prieteni), au mers la aceeași școală primară, au avut aceleași jucării și Vinicius n-a dat niciodată dovadă că ar fi mai breaz decât Julius. Iar acum... Julius suferea cumplit. Într-o frumoasă zi de primăvară, când natura s-a trezit din somn, pomii din curtea primitoare au înfrunzit, iar păsărelele ciripeau, Julius Zimberlan a avut marea revelație: "Păi, până să se fâțâie
[Corola-publishinghouse/Science/1518_a_2816]
-
nord și nu și invers. Asta a fost, pentru un timp, norocul lui Julius. Norocul că n-a putut, cu toate insistențele, să treacă în Republica Democratică Vandana pentru a-i arăta lui Tibi că nu e cu nimic mai breaz decât el. Da, dar a venit Tiberius (Tibi) în Republica Umanistă Vandana, în localitatea Crăcile de Sus, cu limuzina sa strălucitoare, așa că Julius, care nu era cu nimic mai prejos, însă n-avea decât o bicicletă veche, bicicleta unchiului Roby
[Corola-publishinghouse/Science/1518_a_2816]
-
, Alexandru (9.IV.1889, Telega, j. Prahova - 1970, București), hispanist. Fiu de țărani, P.-Ț. a făcut școală primară în satul natal și la Breaza, apoi a urmat Liceul „Sf. Petru și Pavel” din Ploiești. Între 1909 și 1913 a fost student al Facultății de Filosofie și Litere a Universității bucureștene. Câteva luni a audiat prelegeri de specialitate la universități din Italia (Florența) și Franța
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288954_a_290283]
-
îngr. D. M. Pippidi, introd. Maria Holban, București, 1973, 341; B. P. Hasdeu, Studii de folclor, îngr. Nicolae Bot, pref. Ovidiu Papadima, Cluj-Napoca, 1979, passim; Barbu Delavrancea, Opere, V, îngr. și introd. Emilia Șt. Milicescu, București, 1969, 441-450, 465-497; G. Breazul, Patrium Carmen. Contribuții la studiul muzicii românești, Craiova, 1941, passim; D. Caracostea, Poezia tradițională română. Balada populară română și doina, îngr. D. Șandru, pref. Ovidiu Bârlea, II, București, 1969, 445-571; Emilia Comișel, Preliminarii la studiul științific al doinei, REF, 1959
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286815_a_288144]
-
la culegerea obiceiurilor de Crăciun și Anul Nou și răspunsuri la acest chestionar, privitoare la colindat, obiceiuri, credințe, colinde, turca, credințe despre iele și strigoi, primite din satele Mada (județul Hunedoara), Mihai Viteazul (județul Turda), Valea Anilor (județul Mehedinți) și Breaza (județul Prahova). M.Pp.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286568_a_287897]