1,673 matches
-
sentiment de măreție, într-un fel justificat, și mă întreb: numele celebre amintite sunt ale mele sau poate eu sunt al lor? CULTURA VORBIRII Dacă la început a fost Cuvântul, să vedem cum s-a ajuns la Elocință, la această broderie de cuvinte măiestrite, o legătură abilă cu care de obicei este cucerit auditoriul. Elocința sau arta oratorică își are sorgintea în antichitate, primii sacerdoți din Egipt, Babilon, India, China fiind și maeștri ai vorbirii frumoase. Patria adevăratei arte oratorice este
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1462_a_2760]
-
deplină cunoaștere și prețuire pentru tot ceea ce înseamnă frumosul și farmecul din jurul lui. 40 Mă uit lung prin sticla geamului la albul ireal de afară, iarna e bogată în zăpadă, cristalele de chiciură de pe ramurile copacilor imită cea mai fină broderie, cerul albastru oglindește generos formele picturale ale reliefului de jos. De unde atâta magică frumusețe a naturii? Mult mai binefăcătoare ar fi fost o plimbare printr-un asemenea peisaj de basm. Și totuși, subjugat ideilor rămân în lumea lor, continuându-mi
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1462_a_2760]
-
un fir de păianjen, siderat aidoma corolelor condamnate risipirii. Peisaj natural uitat și el în aceeași planturoasă tăcere. Fluid de smarald și rubin în umbra copacilor, cu fructele de aceleași nuanțe fragile. Nu apucă să-și ridice ochii aburiți spre broderia reliefului din orizont și pe masă se oprește grațioasă dar impasibilă pasărea măiastră. Nici nu ia în seamă figura lividă de pe scaun, surâsul ciocului flegmatic însă iluminat de perfecțiunea geometriei aripilor ancestrale trece nonșalant pe lângă trupul inert. Nici nu merită
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1462_a_2760]
-
măiestrie, lucrau mărțișoarele, dovedind multă ingeniozitate și dibăcie. După ce făceau "cănăfiorii" roșii și albi (care puteau fi niște butucași sau niște rotițe) se trecea la munca cu acul. Pe o hârtie de forma plicului, albă și lucioasă, se țeseau adevărate broderii, cu mătase. Se aplicau apoi mărgele și fluturi, pe crenguțe subțiri (pentru a simula floricele), sau se puneau penele de păun cu mâțișori (de salcie). Câtă creativitate arătau aceste mărțișoare. Erau adevărate creații artistice. Neîntrecute în aplicarea materialelor pe hârtie
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
colorat), mătase, fir metalic și mărgele. Nelipsit înainte era și "bundușca" (pieptarul înfundat), încheiat pe umărul stâng. La Costișa o purtau doar bătrânii. Cojocul cu mâneci (mintean) decorat cu holiță cu flori cusute; cheptar cu brâu și poale (evazate) cu broderie pe piepți și talie; cojocul cu brâu și poale, cu mâneci (din șapte piei de oaie), foarte costisitor. Este o piesă de podoabă, fiind purtat în toate momentele de seamă ale colectivității sătești (avea mătușa Măriuța). Aceste cojoace cum se
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
ne simțeam străini și izolați. În anul 1948, tata s-a îmbolnăvit și l-am pierdut, iar noi am rămas singuri, fără nici un sprijin, mama străduindu-se să ne întrețină cu greu din mica pensie de urmaș, din împletituri și broderii pe care le făcea cu măiestrie și din vânzarea unor obiecte de valoare aduse din refugiu. După un timp, ea a putut să-și găsească un serviciu și a reușit, cu sacrificii de neînchipuit, să ne asigure minimul de condiții
UN REFUGIU TRIST. In: MEMORIILE REFUGIULUI (1940 - 1944) by Nona Ardeleanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/799_a_1671]
-
Gallen și În multe alte părți. Ducele n-are nevoie de alți dușmani; are deja destui, pricepi femeie? Lasă politica pe seama bărbaților și vezi ți de gherghef. și ieri m-a Întrebat părintele stareț de la Sfântul Petru când e gata broderia pentru masa altarului. Pune-ți botniță la gură dacă nu vrei să plângi mai târziu... — Bine, dar până la urmă tot o să se afle. Doar stăpânul nu poate lăsa copila aici pentru totdeauna. Toate se află pe lumea asta. și ce
Mostenirea by Lidia Staniloae () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1352_a_2739]
-
urât Sufletu-mi s-a amărât!. Prețioase pentru săteni erau sfaturile care li se dădeau: privind îngrijirea trupului și a locuinței, alegerea semințelor, combaterea căpușelor găinilor și a cailor, despre proba de înmulțire a semințelor, pregătirea gunoiului pentru îngrășământ, curățirea broderiilor și a cusăturilor în general, doftorii din buruieni, creșterea și îngrășarea porcilor, cum se vindecă zâmbrele (se umflă cerul gurii la cai), cum se pot păstra proaspete ouăle, boli de gură și de picioare la vite (febra aftoasă etc.). Se
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
Academie, catalogul foarte bine întocmit al muzeului și-i făgăduisem că mă voi duce să văd și eu ce a făcut. Într-adevăr a realizat o frumoasă organizare. Toată casa Stelian e plină de lucruri de preț obiecte artistice japoneze, broderii și stampe, haine, foarte frumoase talere oltenești, iar saloanele pline de tablouri: unele străine, vechi și relativ vechi, donate de amatori (este mai ales o sală întreagă donație a răposatului dr. Cantacuzino), altele originale. Trei săli închinate celor trei pictori
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
Ștefan voievod, din mila lui Dumnezeu domn al Țării Moldovei”. În titulatura domnului apare înaintea numelui Noi, atribut pronominal de maiestate, sau Io, Ioan, un nume teofor, însemnând cel dăruit de Dumnezeu. În inscripțiile de pe cetăți, de pe pietrele funerare, de pe broderii sau de pe alte obiecte, nu lipsește apelativul teocratic Io (Ioan). Acest apelativ a fost folosit pentru prima dată în privilegiul dat mânăstirii Zografu, la 10mai 1466, ca după aceea să apară în alte16 privilegii date bisericii. A mai fost folosit
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
doi autori au reluat studierea tuturor documentelor și informațiile legate de Maria de Mangop și familia sa într-o carte, rezultatul unei cercetări exhaustive, intitulată Maria Asanina Paleologhina. O prințesă bizantină pe tronul Moldovei, editată de Sfânta mânăstire Putna, 2006. Broderia, care o înfățișază pe Maria de Mangop “amintește o seamă de piese cu reprezentări similare ale unor împărătese și împărați bizantini.” Monogramele din cele două colțuri ale broderiei însumează numele de Asanis și Paleolog, care indică descendența Mariei din neamul
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
O prințesă bizantină pe tronul Moldovei, editată de Sfânta mânăstire Putna, 2006. Broderia, care o înfățișază pe Maria de Mangop “amintește o seamă de piese cu reprezentări similare ale unor împărătese și împărați bizantini.” Monogramele din cele două colțuri ale broderiei însumează numele de Asanis și Paleolog, care indică descendența Mariei din neamul Asăneștilor și al Paleologilor, iar în centru sub arcadă este vulturul bicefal, simbolul imperial bizantin. Celelalte elemente decorative, grilajul și zvastica sunt însemnele împăraților din dinastia Paleologilor. Autorii
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
înființând ateliere în care lucrări bizantine, care au supraviețuit asediului din 1453, puteau fi studiate și imitate. Ceea ce înseamnă că Buchtal considera că acoperământul de mormânt al Mariei de Mangop a fost lucrat într-un atelier din Moldova. În legătură cu această broderie, Bachtal credea că monogramele Paleologilor și Asăneștilor și vulturul bicefal reprezintă un program imperial prin excelență (an imperial program par excellence). Ținând seama de rezultatele la care au ajuns cercetătorii de până la ei și pe baza celor ce au rezultat
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
episcopului a fost acceptată până la urmă. G. Balș, N. Iorga, O. Tafrali au făcut o descriere a portretului lui Ștefan cel Mare, pornind de la tablourile votive din bisericile ridicate de domn. Un studiu despre portretul domnului din pictură, miniatură și broderie a fost făcut de Teodora Voinescu. Primul și cel mai expresiv portret este, după Teodora Voinescu, cel din miniatura de pe fila din Tetraevanghelul de la Humor. Cel de-al doilea portret, făcut înainte de portretele din tablourile votive, este cel brodat pe
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
bogăție a elementelor decorative, ne face să presupunem că în palatul domnesc din cetatea Sucevei, în casele din curțile domnești de la Hârlău, Vaslui, Neamț sau Bacău se găseau sobe din materiale bine finisate și cu o decorație deosebit de îngrijit executată. Broderiile. Muzeul mănăstirii Putna cuprinde un tezaur extraordinar de artă medievală, în care se remarcă broderiile, atât prin numărul, cât și prin valoarea estetică a acestora, o moștenire artistică unică, pe care ne-a lăsat-o Ștefan cel Mare, “un tezaur
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
în casele din curțile domnești de la Hârlău, Vaslui, Neamț sau Bacău se găseau sobe din materiale bine finisate și cu o decorație deosebit de îngrijit executată. Broderiile. Muzeul mănăstirii Putna cuprinde un tezaur extraordinar de artă medievală, în care se remarcă broderiile, atât prin numărul, cât și prin valoarea estetică a acestora, o moștenire artistică unică, pe care ne-a lăsat-o Ștefan cel Mare, “un tezaur de neprețuită valoare și interes istoric”, cum îl caracteriza V. Vătășianu. Este vorba de lucrări
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
dverele și oralele. De obicei, compoziția epitafelor reprezintă Punerea în mormânt a lui Iisus. Corpul neînsuflețit al Mântuitorului este așezat pe piatra roșie de Efes, iar în jurul lui se află Maica Domnului, Maria Magdalena, apostolii, Nicodim și Iosif din Arimateea. Broderiile din prima jumătate a secolului al XV-lea se caracterizează prin hiertatism, în stilul artei bizantine. La broderiile din vremea lui Ștefan cel Mare personajele “sunt animate de o mișcare intens dramatică, reținută însă, redusă la esențial”. Contrastul dintre trupul
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
este așezat pe piatra roșie de Efes, iar în jurul lui se află Maica Domnului, Maria Magdalena, apostolii, Nicodim și Iosif din Arimateea. Broderiile din prima jumătate a secolului al XV-lea se caracterizează prin hiertatism, în stilul artei bizantine. La broderiile din vremea lui Ștefan cel Mare personajele “sunt animate de o mișcare intens dramatică, reținută însă, redusă la esențial”. Contrastul dintre trupul nemișcat al Domnului și curbele personajelor, care participă la dramă, sau zborul îngerilor în planul superior, atitudinea reculeasă
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
de o mișcare intens dramatică, reținută însă, redusă la esențial”. Contrastul dintre trupul nemișcat al Domnului și curbele personajelor, care participă la dramă, sau zborul îngerilor în planul superior, atitudinea reculeasă a acestora, în planul inferior, conferă o anumită monumentalitate broderiilor moldovenești. Sfânta Fecioară stă aplecată asupra trupului neînsuflețit al Mântuitorului, în timp ce Maria Magdalena ridică brațele în semn de nesfârșită durere, iar Ion ține mâna domnului în mâna sa. Din Bizanț s-a moștenit structura logică a compozițiilor, din Orient predilecția
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
neînsuflețit al Mântuitorului, în timp ce Maria Magdalena ridică brațele în semn de nesfârșită durere, iar Ion ține mâna domnului în mâna sa. Din Bizanț s-a moștenit structura logică a compozițiilor, din Orient predilecția pentru luxul materialului din care sunt confecționate broderiile. Artiștii moldoveni au creat în spiritul epocii lor drama transcendentă bizantină, coborând în mediul moldovenesc și, astfel, “temele religioase devin subiecte de artă.” Extraordinara bogăție a materialelor din care sunt confecționate broderiile le dau o frumusețe aparte: la epitafe se
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
predilecția pentru luxul materialului din care sunt confecționate broderiile. Artiștii moldoveni au creat în spiritul epocii lor drama transcendentă bizantină, coborând în mediul moldovenesc și, astfel, “temele religioase devin subiecte de artă.” Extraordinara bogăție a materialelor din care sunt confecționate broderiile le dau o frumusețe aparte: la epitafe se folosește ca fond catifea albastră sau vișinie, pe care sunt cusute cu fir de aur, de argint și de mătase personajele, conturul acestora fiind marcat de șiraguri de perle, așa cum este lucrată
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
mormânt pentru Sfânta Masă, două pentru Sfintele Vase, pentru Tetrapod și cele mai frumoase, cel lucrat pentru mormântul lui Ștefan cel Mare și cel pentru mormântul doamnei Maria. O piesă extraordinară o reprezintă Acoperământul pentru mormântul Mariei de Mangop. O broderie impresionantă prin somptuozitate, prin elementele decorative și, în special, prin simbolurile indicatoare ale originii împărătești a Mariei de Mangop, elemente care au stârnit atenția specialiștilor de artă bizantină medievală. De la Ștefan cel Mare au rămas și cele două steaguri brodate
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
Ferecătura Tetraevanghelului de la Humor a fost făcută de un meșter care lucra în mânăstire, după cum o altă ferecătură de argint a fost făcută de călugărul Silvan de la Neamț. Decorația lor amintește, prin “atitudinea personajelor... opere contemporane din pictura murală și broderii.” De o deosebită valoare sunt cele două ripide, lucrate în argint, una aflându-se la Patmos, iar alta la Putna. Acestora li se adaogă panaghiarele de la Neamț și de la Bacău și crucile ferecate, dintre care numai una s-a păstrat
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
Putna, în timp ce un al doilea manuscris al aceleași opere, se află la Biblioteca Academiei. Și astfel ajungem la Tetraevanghelul de la Humor, capodopera manuscriselor din vremea lui Ștefan, așa cum acoperământul de mormânt al Mariei de Mangop este capodopera de neegalat a broderiei românești medievale. Tetraevanghelul se păstrează astăzi la Putna. În inscripția de pe manuscris ne arată că domnul „a dat de <s->a scris acest Tetraevanghel cu mâna ieromonahului Nicodim și l-a dăruit mânăstirii care <este> la Humor, întru pomană, pentru
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
familie de întreprinzători privați bulgari. Stud. Absolventă a gimnaziului la Liceul de fete Regina Maria din orașul Bolgrad, cu examen de capacitate în 1938. Își continuă studiile la o școală tehnică din Chișinău, pe care o absolvă strălucit în specialitatea broderie. Țara de activitate - România. S-a afirmat, după căsătoria, în anul 1940, cu profesorul Petre Malamen de la Liceul de băieți din Bolgrad, ca o soție devotată care și-a sprijinit soțul în activitatea agricolă și de cercetare agricolă. După decesul
MONOGRAFIA ABSOLVENȚILOR LICEELOR DIN BOLGRAD STABILIȚI ÎN ROMÂNIA by NENOV M. FEODOR () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1830_a_92278]