1,311 matches
-
pe Marcel Guguianu, nu doar de când acesta a întors spatele vieții pământești. Nu e nici urmă de ironie, ci doar respect. — A fost o iubire haiducească între noi. În splendoarea de oază intelectuală pe care o crease tata acasă, la Bucium, unde veneau toți poeții și artiștii, de la George Lesnea, Aurel Felea, Nina Cassian, Nicolae Tăutu, Radu Boureanu ăcare îi făcea curte surorii mele, ștefania - i-a scris niște catrene delicioase), Nicolae Labiș și Otilia Cazimir până la Achim Stoia, Constantin Bobescu
Cortez by Mihai Stan, Viorica Cortez, Leontina Văduva () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1357_a_2698]
-
a fost o splendoare, una dintre cele mai frumoase povești din viața mea! Una dintre cele mai pure, prima, probabil! Privesc cu duioșie la timpurile acelea, parcă total rupte de mizeria care era peste tot în jur. Plecam seara de la Bucium, la lumina lunii, pentru că aveam școală în Iași a doua zi, mergeam mult pe jos... Ați avut o copilărie idilică! — Datorită părinților noștri. Ei nu lăsau să pătrundă nimic din duhoarea istoriei din jur. Am trăit, trei copii și doi
Cortez by Mihai Stan, Viorica Cortez, Leontina Văduva () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1357_a_2698]
-
Iași, Sala Victoria A șaptea personală.Prezintă 82 de lucrări În acuarelă. Genurile artistice abordate au fost: naturi statice, peisaje reprezentând Împrejurimile Iașului și din timpul călătoriilor efectuate În Polonia. Dintre acestea menționăm: Teiul lui Eminescu, Pe dealul Ciricului, La Bucium,Toamna la Ciric, Toamna la Copou, Feredeul turcesc, Toamna la Țicău, Peisaj ieșean, Flori În glastră,Casa de sub deal, Palatul Culturii, Vâzdoage, Flori roșii, Turn la Vavel, Malbork, Șanțul de apărare -Cracovia, Cheiul Lung din Gdansk, Târgul cărbunarilor Gdansk, Silezia
Ştefan Hotnog (1920-1993) Mirajul by Ivona Elena Aramă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/384_a_1203]
-
ani în urmă de socotelile naturii ca rezultantă a calităților și aspirațiunilor unui popor; Eminescu este vioara străbună pe care au cîntat cronicarii veacurilor stinse și lăutarii de mai tîrziu; Eminescu este fluerul prin care ciobanul își doinește jalea, este buciumul ce se înalță majestos și amenințător în zare, plîngînd durerea unui neam și prevestindu-i totuși viitor măreț. Eminescu este biciu de Crist în biserica profanată de venetici, este Samariteanul care vindecă plăgile de pe trupul unei clase prădate, schingiuite, însîngerate
Vocația și proza democrației by Cassian Maria Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
componist se relevă Călin Alupi și în tablourile cu flori (Garoafe din Umor, Flori pe fond verde,Garoafeă sau cu naturi statice, iar peisagistica sa este de un lirism învăluitor în Sălcii bătrâne; Colț din Babadag; Uliță în Maramureș; La Bucium; Cetatea Heracleea; Casa Labiș; Femei la Mureș; Case în Sărărie; Sat între dealuri; Uliță în sat, toate la un loc evocând priveliștile pitorești din țară, vestigii ale trecutului și imagini contemporane. Viguroasă și totodată sensibilă, creația lui Călin Alupi, în
personalitați universitare ieșene din basarabia by vlad bejan, ionel maftei () [Corola-publishinghouse/Science/91489_a_92360]
-
a muzicianului. Cântecele patriotice și de masă - peste 100 la număr - flutură adesea pe buzele sutelor de coriști care poartă, astfel, pretutindeni, mesajul dragostei pentru om și popor. Autor a numeroase cântece pe versurile marelui nostru poet (Sara pe deal buciumul sună cu jale; Când amintirile Ă; Pe aceeași ulicioară; Atât de fragedă etc.ă, compozitorul a adus, astfel, nu numai un original omagiu lui Mihai Eminescu, dar s-a dovedit și un subtil interpret, un fin tălmăcitor pe note al
personalitați universitare ieșene din basarabia by vlad bejan, ionel maftei () [Corola-publishinghouse/Science/91489_a_92360]
-
pământean și independența Moldovei cu ajutorul Austriei! A doua domnie a fost mai scurtă dar Însemnată În măsuri: - reduce dările orășenilor; - oferă danii lăcașurilor de cult din Moldova ( Episcopia Romanului, Mănăstirea Putna, Mănăstirea Sfinții Trei Ierarhi, Mănăstirea Galata, Mănăstirea Cetățuia, Mănăstirea Bucium, Mănăstirea Hadâmbu ,Mănăstirea Frumoasa, Mănăstirea Copou, Mănăstirea Agapia, Mănăstirea Peștera din Gârcina-Neamț, Schitul Pocrov-Neamț, Mănăstirea Secu, Mănăstirea Bisericani- Neamț, Mănăstirea Cozancea-Botoșani, Mănăstirea Slatina-Suceava, Mănăstirea Bogdana-Bacău, Biserica Bujoreni-Vaslui) și străinătate ( Mănăstirea Sf. Ecaterina-Muntele Sinai, Mănăstirea Sf.Pantelimon,Mănăstirea Hilandar, Mănăstirea IvirionMunteleAthos
SIMPOZIONUL JUDEŢEAN REPERE ÎN ISTORIE by Dragoş Matei () [Corola-publishinghouse/Science/91758_a_93533]
-
lui și se transformă într-o trâmbiță de alarmă... Am văzut în scriitor un sămănător de credințe și un sămănător de biruință... Mi se pare că și în vaierul celor mulți...sufletul tău trebuie să fie frământat, trebuie să fie bucium care, pe vârfuri de munți, seamănă revoltă din culme în culme, din pisc în pisc.” Octavian Goga 159. „Cartea e poezie; dacă nu este ar trebui să fie.” H. Ibsen 160. „Care carte de legi este atât de limpede fiecărui
MEMORIA C?R?II by NICOLAE MILESCU SP?TARUL () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84375_a_85700]
-
flori de verbe/ Ascultă vântul strecurat printre frunze copleșite de adverbe/ Extaziat privește puzderia de stele de pe cerul nopții/ Amintindu-ne de timpul ce sporește calea tragică a sorții... Abia ieșisem din zgomotul orașului. Din zig-zagul drumului care urcă spre Bucium și Poeni, apoi prin codrii Dobrovățului, mașina șerpuiește de-a lungul pădurii-împărătese ce-și trăia, pentru a câta oară?, drama de toamnă. Cu încă grațioasele lor coroane, copacii suportă răbdători diminețile reci cu stropi diamantini, așezați în cârca frunzelor somnoroase
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1462_a_2760]
-
spune că oriunde te-ai afla în Iași, făcând o piruetă pe loc, este imposibil să nu zărești cel puțin o biserică. Se văd dinspre Piața Unirii, Piața Eminescu, Piața Națiunilor Unite, dinspre Sărărie și Tătărași, dinspre Podu Roș și Bucium, de pe Ștefan cel Mare și Lascăr Catargiu, de pe Lăpușneanu... În după-amiezi de toamnă, cu lumină de "miere blândă" cum se întâlnește numai în Moldova, ieșeau la promenadă savanți la braț cu oameni de litere, actori, pictori, muzicieni, aprinși în discuții
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1462_a_2760]
-
și parcă la zicerea poeziei lui aerul devine gros ca mierea, unduirile vocale premerg valurile ce tresaltă spre muzica ritmului perfect: "Cântați Domnului în strune,/ În cobuz de viersuri bune,/ Și din ferecate surle/ Viersurile de psalmi să urle./ Cu bucium de corn de bour, / Să răsune până-n nour". Cine spunea că prin versurile lui Dosoftei din Psaltire, într-o nouă epifanie, Elohim capătă dimensiuni carpato-zamolxiene avea dreptate și că poezia lui avea să pregătească cerul astrelor din literatura română. "Casa
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1462_a_2760]
-
spaimele și neliniștile dispar, ne regăsim în echilibrul armoniei universale. Armonia naturii ieșene e parte a naturii triumfătoare, de aici iubirea noastră pentru ocrotirea ei. În jurul orașului îți surâde verdele pâlcurilor de copaci, mai mult, pădurile de la Breazu, Poeni, Ciric, Bucium, Bârnova sunt ca niște zone eterate ale vieții, acolo ochiul prinde formele criptate ale jocului de culori infinite, acolo trupul revigorat înlesnește minții polisemantismul cuvintelor adunate din frunzele zariștei. Ieșenii își găsesc, din când în când, răgazul și singurătatea odihnitoare
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1462_a_2760]
-
și văzduh. Verdele este culoarea cea mai frumoasă a spectrului naturii vii, albastrul este împrumutat prin reflexiile seninului de cer. Oricum, strălucirea culorilor materiale se relevează prin intensitate și adâncime, prin substanțialități pure. Culorile inefabile ale florilor se întind de la Bucium la Copou și Breazu, de la Galata la Ciric, de la Cetățuia la Grădina botanică, eflorescențele în imaginare ghirlande suspendate dând credit parcă fenomenelor alchimice într-o perpetuă explozie a imaculatului. Dar visătorul este cel care fructifică mai ales culoarea albă, un
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1462_a_2760]
-
mea ca loc de trecere și petrecere spirituală, dar și ca loc de veci, iar Bârladul nu este altceva decât o "mahala celestă" a indicibililor Iași. (Lucian VASILIU) Imensa cupă a orașului, așa cum apare Iașul privit de pe culmile Cetățuii sau Buciumului, se bucură, odată cu fiecare licăr de soare, de picăturile aromate, purtând nume precum Fetească albă de Bucium, Fetească neagră de Uricani. În această cetate a viilor, livezilor și grădinilor veșnic deschise către soare, numele marilor înaintași se îngemănează cu balada
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1462_a_2760]
-
este altceva decât o "mahala celestă" a indicibililor Iași. (Lucian VASILIU) Imensa cupă a orașului, așa cum apare Iașul privit de pe culmile Cetățuii sau Buciumului, se bucură, odată cu fiecare licăr de soare, de picăturile aromate, purtând nume precum Fetească albă de Bucium, Fetească neagră de Uricani. În această cetate a viilor, livezilor și grădinilor veșnic deschise către soare, numele marilor înaintași se îngemănează cu balada și icoana, cu basmul și poezia, cu pomelnicul și rugăciunea. Ca strănepot al Vrâncioaiei statornicit în Iași
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1462_a_2760]
-
ne dădeam în lături să folosim carnetul acesta pentru a intra la meciurile de fotbal. Dan Darabă și cu mine eram „artiștii” grupei. Dan cânta în orchestra de muzică populară „Miorița” a Universității „Al. I. Cuza”, la fluier, caval și bucium. Eu am cântat, mai întâi, în corul Universității (anul I) și apoi, din anul II, în aceeași orchestră „Miorița”, la vioară. Ambii am fost laureați ai concursurilor artistice studențești, faza pe țară, și eram mândri tare că „ne-au dat
Din viaţa, activitatea şi gândurile unui profesor by Mihai TOMA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101007_a_102299]
-
30 - „Pelerinaj” la locuri dragi din trecute vremi; Ceasurile 14,30 - Marele Ospăț - hanul Moldova. Duminică 12 iunie 1988 Ceasurile 9,00 - Ospățul de trezire - hanul Moldova; Ceasurile 11,00 - Scurtă promenadă cu „caleștile” personale în împrejurimile bătrînei cetăți (Ciric, Bucium); Ceasurile 13,00 - Ospățul de despărțire. Întărim prezentul mandat cu propria iscălitură ca să aibă deplină valoare și putere. În numele Cinstitei Adunări a colegilor ieșeni, M. Toma UNIVERSITATEA „Al. I. Cuza” IAȘI FACULTATEA DE MATEMATICĂ ȘI FIZICĂ SECȚIA FIZICĂ PROMOȚIA 1963
Din viaţa, activitatea şi gândurile unui profesor by Mihai TOMA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101007_a_102299]
-
de cor a Universității, în anul I și apoi, din anul al doilea a cântat la vioară în orchestra de muzică populară „Miorița“ a Univertății. Colegul Dan Darabă a făcut și el parte din orchestra „Miorița“, la instrumente de suflat (bucium, fluier) (vezi foto). Atât corul, cât și orchestra Universității care, în paranteză fie spus, era condusă de un fizician, lectorul Jeverdan, au fost ani în șir laureate a fazei pe țară a formațiilor artistice studențești. e) În grupă am avut
Din viaţa, activitatea şi gândurile unui profesor by Mihai TOMA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101007_a_102299]
-
strada General Cristescu, care amintea vremuri dispărute. Cei doi fii, Ionel și Georgel, învățau la liceul "Sf. Sava" și erau premianți. De fapt, Ion Inculeț se socotea în stare de provizorat în București, era parcă zorit să se întoarcă la Bucium, la via lor de lîngă Iași. Acolo îi este și mormîntul. Ion Inculeț era o fire împăciuitoare și nu i-am surprins niciodată acea înverșunare pe care o aveau unii împotriva adversarilor. Nu era violent. Avea o bunătate naturală și
by Sergiu Dimitriu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1057_a_2565]
-
lucrează pentru culturalizarea și ridicarea satelor noastre, întreținându-se cu studenții, vizitând gospodării țărănești și ascultând cu simplitate și bunăvoință păsurile țăranilor”. Seara, la lumina unui foc haiducesc, Mihai a asistat la o „șezătoare cu parfum arhaic”, cu sunete de bucium, cântece din frunze, „jocuri săltărețe cu strigături haiducești”. La miezul nopții, „Voievodul a adormit într-o casă țărănească cu parfum de busuioc și iasomie, împodobită pretutindeni cu mândre velințe de Muscel”. Dimineața, Voievodul a asistat la slujba religioasă, oficiată în
Jurnalul regelui Mihai I de România : Reconstituit după acte şi documente contemporane Vol. 1. : 1921-1940 by Traian D. LAZĂR () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101020_a_102312]
-
Trenul regal intră în țară prin gara Ghica Vodă. În drum spre București oprește în gara Frasin, la ora 10. Carol și Mihai au fost întâmpinați de Gh. Tătărescu și de alți membri ai guvernului. Însoțiți de aceștia, în sunetele buciumelor, Carol și Mihai se deplasează cu automobilele escortate de arcași călări, la Bucșoaia, unde iau parte la sărbătoarea arcașilor organizată de Teofil Sidorovici, Comandantul Străjii Țării. ,,Bucovina prin arcașii ei s-a gândit să-l primească și să-l sărbătorească
Jurnalul regelui Mihai I de România : Reconstituit după acte şi documente contemporane Vol. 1. : 1921-1940 by Traian D. LAZĂR () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101020_a_102312]
-
Urâta, fiica Fuioagăi, vinde vel vistiernicului Iordachi Ruset și soției sale 19 pământuri În Șurinești . Ispisocul domnului Mihai Racoviță (25 decembrie 1715-26 septembrie 1726) din 23 noiembrie 1718 ne arată ca proprietară a satului Frenciugi pe Zmaranda, mama lui Neculai Bucium, , fiul Alexandrei și a sulgerului Apostol (a mai avut soție pe Nazariia, ). În 1711, odată cu plecarea lui Dimitrie Cantemir În Rusia, , iar În a doua domnie a lui Nicolae Mavrocordat (decembrie 1709-23 noiembrie / 4 decembrie 1710; 26 septembrie 1711-25 decembrie
BISERICILE DIN SATUL FRENCIUGI, COMUNA DRĂGUŞENI, JUDEŢUL IAŞI by COSTIN CLIT, IONUŢ ALEXANDRU FIGHER () [Corola-publishinghouse/Memoirs/392_a_1315]
-
ginerele său Toader Șliahta și un fiu Frangole, În valoare de 250 de lei de la jeluitor. Marica , și l-a vândut vel spătarului Ion Palade. Maranda (Zmaranda), fiica lui Ștefan Milescu, s-a plâns divanului și a . După căsătorie postelnicul Bucium a stăpânit satul Frenciuci . Prin cartea de judecată din 28 noiembrie 1718 marii boieri hotărăsc ca Ilie Abageariul să aibă libertatea de-a lua satul Mileștii pentru a-l scoate la vânzare . Satul Milești este zălogit de hatmanul Dumitrașco Racoviță
BISERICILE DIN SATUL FRENCIUGI, COMUNA DRĂGUŞENI, JUDEŢUL IAŞI by COSTIN CLIT, IONUŢ ALEXANDRU FIGHER () [Corola-publishinghouse/Memoirs/392_a_1315]
-
28 iulie 1720 (diacul Toader Străjescul și alții) , pentru alegerea locului Frenciugilor, iar dacă (vezi hrisovul din 28 iunie 1814) . Grigore al II-lea Ghica (26 septembrie 1726-5 aprilie 1733) rânduiește hotarnici la 25 aprilie 1732, În urma cererii postelnicelului Neculai Bucium . În raportul din 20 iulie 1812 privitor la pricina de hotar Între Drăgușeni și Căzănești a căminarului Iordachi Rășcanu și jicnicerul Pan. Buzdugan este amintită hotarnica din 5 iulie 1732 realizată de vornicul de poartă Mihălachi Pătrău și diacul Ioniță
BISERICILE DIN SATUL FRENCIUGI, COMUNA DRĂGUŞENI, JUDEŢUL IAŞI by COSTIN CLIT, IONUŢ ALEXANDRU FIGHER () [Corola-publishinghouse/Memoirs/392_a_1315]
-
1726 - 5 aprilie 1733; 16 noiembrie 1735-3 septembrie 1739; octombrie 1739-13 septembrie 1741), . Hotarnica respectivă se de boierii divaniști la 20 iulie 1812. Opisul documentelor din 30 ianuarie 1844 Înregistrează copia Întărită de pe zapisul din 21 septembrie 1744 prin care Bucium . Ioan Mavrocordat (20 iullie 1743-mai 1747) trimite carte domnească la 17 iunie 1745, biv vel paharnicului Ștefan Ruset, ispravnicul ținutului Vaslui, pentru cercetarea pricinii de pământ dintre stolnicul V. Costachi și Ion Mătăsarul, având În vedere Îndreptarea hotarelor Între Drăgușani
BISERICILE DIN SATUL FRENCIUGI, COMUNA DRĂGUŞENI, JUDEŢUL IAŞI by COSTIN CLIT, IONUŢ ALEXANDRU FIGHER () [Corola-publishinghouse/Memoirs/392_a_1315]