2,036 matches
-
poetul Const. Nicorici publica poezia Revenire, căreia îi așeza ca moto: „urmăresc de mult evoluția satului Ciudei și uneori mi se pare că n-are viitor, că va dispărea într-o bună zi din memorie, precum dispărut-au multe sate bucovinene de la o vreme încoace“ <footnote „Plai românesc“, Cernăuți, 12 iunie 1993. footnote> . Dispariția întrevăzută s-ar putea produce prin deznaționalizare, căci, spune poetul, „Românii s-au înstrăinat/ De vatră și credință/ Și moare satul strîmtorat/ Adus la umilință./ Se schimbă
A FI NA?IONAL SAU A NU FI by Gheorghe C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/83212_a_84537]
-
culți, vechile familii moldovenești erau în genere deznaționalizați, limba română bătrînii abia o mai vorbeau, iar tinerii nu știau decît nemțește, rusește, leșește [...]. Cînd îi întrebai de ce națiune sînt, abia înțelegeau o asemenea vorbă și în fine răspundeau că sînt bucovineni. Cea mai mică idee despre istoria, limba sau literatura română nu aveau. Spirite cu totul materializate, nu puteau concepe cea mai elementară idee de patriotism sau naționalitate“ <footnote G. Sion, Amintiri contemporane, după Ion Nistor, Un capitol din viața culturală
A FI NA?IONAL SAU A NU FI by Gheorghe C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/83212_a_84537]
-
românești să se stingă cu desăvîrșire și conștiința națională să amorțească pe vecie“ <footnote Ioan G. Sbiera, op. cit., p. 150. footnote> nu mai poate mira. Revoluția de la 1848 a însemnat un enorm pas în direcția dezvoltării spiritului național al românilor bucovineni, o adevărată regenerare în viața culturală. Una dintre doleanțele înscrise în toate listele de revendicări era crearea de școli naționale, condiție a conservării și dezvoltării națiunii române din Bucovina. Gazeta „Bucovina“ afirma, în nr. 5 din 1848: „lumina poporului este
A FI NA?IONAL SAU A NU FI by Gheorghe C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/83212_a_84537]
-
de formare și de vehiculare a culturii românești și asigurarea cărților necesare. În scurt timp de la începerea activității sale didactice, între profesor și elevi s-a creat o foarte puternică legătură, care a antrenat și pe părinții elevilor precum și intelectualitatea bucovineană. Cînd, în 1850, Aron Pumnul a fost numit profesor definitiv, la Cernăuți s-a organizat a mare festivitate în cinstea Profesorului. În cuvîntul unuia dintre participanți, cuvînt publicat în revista “Bucovina” nr. 22 din 1850, se făcea aprecierea că tineretul
A FI NA?IONAL SAU A NU FI by Gheorghe C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/83212_a_84537]
-
rugămintea de a ocupa o catedră aici, dar Aron Pumnul va refuza; explicația o aflăm dintr-o scrisoare către fiul său din Transilvania: „nu am primit, nici nu primesc, deși am leafă mică, fiindcă trebuința cere să rămîn cu tinerimea bucovineană, s-o deștept din amorțeala și din letargia în cari se află cufundată“. Obligația didactică era de 5 ore pe săptămînă, dar, cu de la sine putere, și-a extins activitatea la 16 ore, cuprinzînd toate cele 8 clase ale liceului
A FI NA?IONAL SAU A NU FI by Gheorghe C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/83212_a_84537]
-
unic și nedespărțit cu toate celelalte părți constitutive ale națiunii române, cerem cu voință nestrămutată încorporarea noastră în România liberă, pentru a forma împreună cu ea un singur stat național românesc“ <footnote „România“, 14 mai 1917. footnote> . Sosirea voluntarilor ardeleni și bucovineni la Iași a fost salutată cu entuziasm de toți românii, printre care se aflau numeroși originari din Bucovina și Transilvania. În cuvîntul său de întîmpinare, Goga exprima imensa bucurie, nu numai a lui, pentru venirea lor la „ideea-mamă din care
A FI NA?IONAL SAU A NU FI by Gheorghe C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/83212_a_84537]
-
din pădure, - toate tremură în văzduh cînd se va rosti jurămîntul vostru sub steagul Țării Românești“ <footnote Octavian Goga, Au venit ardelenii, în „România“, 7 iunie 1917. Cu aceeași ocazie, bucovineanul Ion Nistor evoca pildele înaintașilor, în amintirea cărora voluntarilor bucovineni le revenea meritul de a reașeza la locul lui drapelul național, „smuls acum 143 de ani de către răpitoarea pajură habsburgică“ (Ion Nistor, Istoria Bucovinei, București, 1991, p. 366). footnote> . La festivitatea de depunere a jurămîntului în Piața Unirii din Iași
A FI NA?IONAL SAU A NU FI by Gheorghe C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/83212_a_84537]
-
Contactul cu românii aflați în afara granițelor României i-a stat permanent în atenție, pentru armonizarea eforturilor acestora în lupta pentru unire. Așa se explică prezența lui la Odesa, în ianuarie 1918, unde participa la formarea Comitetului Național al Ardelenilor și Bucovinenilor <footnote Președintele comitetului era Octavian Goga, iar secretar - Ion Nistor. footnote> , organizație al cărei scop era de a reprezenta, împreună cu statul român, cauza românilor în Alianța Naționalităților din Austro-Ungaria. Cum pacea încheiată în aprilie 1918 cu Germania, din cauza ieșirii din
A FI NA?IONAL SAU A NU FI by Gheorghe C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/83212_a_84537]
-
etnodiferențiale în cultura bucovinenilor și cele generale privind alte grupuri etnice din Bucovina“ (p. 21). Înscriindu-și cercetarea despre sărbătorile creștine populare din Bucovina de nord printre studiile despre „culturogeneza ucrainenilor“, autorul ne pune în fața unor neclarități. Afirmația că „obiceiurile bucovinenilor sînt acele semne după care poate fi recunoscut un popor, nu numai acum, ci și în trecutul său istoric“ (p. 39) poate fi acceptată ca fiind corectă. La fel și afirmația că „obiceiurile și graiul sunt cele mai mici elemente
A FI NA?IONAL SAU A NU FI by Gheorghe C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/83212_a_84537]
-
și graiul sunt cele mai mici elemente care îi unesc pe oameni în cadrul aceleiași națiuni. Obiceiurile și graiul s-au format pe parcursul îndelungat al vieții și dezvoltării unui popor“ (p. 39). În imediata continuare a acestor afirmații se spune că „bucovinenii dispun de o comoară inepuizabilă de tradiții, obiceiuri și datini. Și cultura datinilor și obiceiurilor strămoșii noștri au creat-o în negura vremurilor“. Aceasta ar putea însemna că autorul restrînge cercetarea la spațiul ucrainean din Bucovina sau pune semnul egalității
A FI NA?IONAL SAU A NU FI by Gheorghe C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/83212_a_84537]
-
căror studiu cercetătorii „au datoria să trezească în poporul nostru sentimentul demnității, simțămintele măreției și respectului pentru tradițiile naționale“ (p. 5). Ar rezulta că poporul nostru despre care se vorbește este cel bucovinean. Dar se poate vorbi despre un popor bucovinean? Răspunsul afirmativ presupune precizări, căci, neîndoielnic, bucovinean nu înseamnă ucrainean. Între cei doi termeni semnul identității nu se poate pune. Făcînd apel la definiția cea mai largă și mai cuprinzătoare a conceptului popor, ca „mulțime de oameni aparținînd uneia sau
A FI NA?IONAL SAU A NU FI by Gheorghe C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/83212_a_84537]
-
în poporul nostru sentimentul demnității, simțămintele măreției și respectului pentru tradițiile naționale“ (p. 5). Ar rezulta că poporul nostru despre care se vorbește este cel bucovinean. Dar se poate vorbi despre un popor bucovinean? Răspunsul afirmativ presupune precizări, căci, neîndoielnic, bucovinean nu înseamnă ucrainean. Între cei doi termeni semnul identității nu se poate pune. Făcînd apel la definiția cea mai largă și mai cuprinzătoare a conceptului popor, ca „mulțime de oameni aparținînd uneia sau mai multor naționalități, dar grupați sub aceeași
A FI NA?IONAL SAU A NU FI by Gheorghe C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/83212_a_84537]
-
se poate pune. Făcînd apel la definiția cea mai largă și mai cuprinzătoare a conceptului popor, ca „mulțime de oameni aparținînd uneia sau mai multor naționalități, dar grupați sub aceeași autoritate“, care s-ar potrivi cel mai bine cu poporul bucovinean ca și pentru alte popoare existente astăzi în lume, va trebui să restrîngem conceptul popor bucovinean pentru perioada cît Bucovina a existat ca „țară“ în cadrul Imperiului Habsburgic. Prin inerție, timpul se poate extinde pînă astăzi, cu trimitere la locuitorii aceluiași
A FI NA?IONAL SAU A NU FI by Gheorghe C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/83212_a_84537]
-
ca „mulțime de oameni aparținînd uneia sau mai multor naționalități, dar grupați sub aceeași autoritate“, care s-ar potrivi cel mai bine cu poporul bucovinean ca și pentru alte popoare existente astăzi în lume, va trebui să restrîngem conceptul popor bucovinean pentru perioada cît Bucovina a existat ca „țară“ în cadrul Imperiului Habsburgic. Prin inerție, timpul se poate extinde pînă astăzi, cu trimitere la locuitorii aceluiași teritoriu, prin care continuă să dăinuie tradiții ale vieții sociale, culturale etc. din Bucovina de aproape
A FI NA?IONAL SAU A NU FI by Gheorghe C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/83212_a_84537]
-
după recensămîntul rusesc și 27,32% după cel austriac erau reprezentate de ruteni, cum erau nimiți ucrainenii sosiți aici din Galiția, împreună cu huțulii și rușii, în celelalte procente fiind cuprinși țiganii, polonezii, armenii, evreii etc. Toate aceste etnii formau poporul bucovinean, aflat sub aceeași autoritate, a Bucovinei și a Austriei. În urma politicii economice și demografice duse de Imperiul Habsburgic, la ultimul recensămînt făcut de Austria, în 1910, românii mai reprezentau doar 34,38% din populația Bucovinei, în timp ce ucrainenii ajunseseră
A FI NA?IONAL SAU A NU FI by Gheorghe C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/83212_a_84537]
-
din populația Bucovinei, în timp ce ucrainenii ajunseseră la 38,38%. În regiunea dintre Prut și Nistru, pe care o are în vedere dl. Selejan, cea mai mare parte dintre români se deznaționalizaseră. Dar românii rămîneau parte constitutivă a poporului bucovinean. Situația este mult mai complicată astăzi, cînd teritoriul fostei Bucovine aparține, cu partea de sud, României și, cu partea de nord, Ucrainei. Ca atare prin sintagma Bucovina de nord se face trimitere la acea parte a Bucovinei istorice care e
A FI NA?IONAL SAU A NU FI by Gheorghe C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/83212_a_84537]
-
României și, cu partea de nord, Ucrainei. Ca atare prin sintagma Bucovina de nord se face trimitere la acea parte a Bucovinei istorice care e prezentă în componența Ucrainei. Este limpede că nu se mai poate vorbi despre un popor bucovinean: bucovinenii din nord trăiesc sub altă autoritate decît cei din sud. Putem vorbi despre bucovineni, locuiori ai vechiului teritoriu al Bucovinei, care sînt români și ucraineni, dar și polonezi, armeni, germani etc. Folclorul bucovinean cuprinde folclorul românilor, al ucrainenilor, al
A FI NA?IONAL SAU A NU FI by Gheorghe C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/83212_a_84537]
-
mai poate vorbi despre un popor bucovinean: bucovinenii din nord trăiesc sub altă autoritate decît cei din sud. Putem vorbi despre bucovineni, locuiori ai vechiului teritoriu al Bucovinei, care sînt români și ucraineni, dar și polonezi, armeni, germani etc. Folclorul bucovinean cuprinde folclorul românilor, al ucrainenilor, al polonezilor etc. din Bucovina, cu note specifice, dar și comune, rezultat al conviețuirii vreme de mai multe generații. Cei mai mulți dintre ucrainenii veniți din Galiția, rutenii, s-au așezat pe lîngă satele românești și au
A FI NA?IONAL SAU A NU FI by Gheorghe C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/83212_a_84537]
-
dar și de la o comunitate la alta, chiar diferite etnic și lingvistic, creînd punți de comunicare între acestea și probînd că oamenii au simțit mereu nevoia să comunice între ei. Așa s-a întîmplat nu numai în Bucovina. Există folclor bucovinean, în care se identifică particularitățile fiecărei etnii de aici, întrețesîndu-se, așa cum și comunitățile umane sînt rezultatul amestecului de elemente foarte diferite care caută în mod firesc să-și armonizeze viața, căutîndu-l pe împreună. A face istoria comunității e foarte necesar
A FI NA?IONAL SAU A NU FI by Gheorghe C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/83212_a_84537]
-
aceasta trebuie să ajute comunitatea să se armonizeze. Istoria folclorului bucovinean, parte integrantă a personalității celor ce trăiesc astăzi pe teritoriul fostei Bucovine, solicită eforturi aproape inimaginabile, căci trebuie să fie identificată partea de contribuție a fiecărei colectivități etnice. Folclor bucovinean există, căci există Bucovina ca o entitate spirituală, în care se cuprind și ucraineni, dar și polonezi, și armeni, și germani, și țigani și... Și nu pot fi excluși de aici, în nici un chip, românii. Chiar din partea Bucovinei unde românii
A FI NA?IONAL SAU A NU FI by Gheorghe C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/83212_a_84537]
-
Mihai Cimpoi: de la mitopo(i)etică la critica arhetipală (Iași, Princeps Edit). Premiul Uniunii Scriitorilor, Filiala Iași, pentru cartea despre Ion Barbu (2011). Alte premii: Premiul de Excelență "Mihai Eminescu" pentru vol. Eminescu în captivitatea "nebuniei", acordat de Societatea Scriitorilor Bucovineni, ianuarie 2012; Premiul pentru Eseu al revistei "Convorbiri literare", la ediția a XVI-a a Zilelor revistei, Iași, 2012; Premiul pentru exegeză critică "Cezar Ivănescu", la ediția a II-a a Festivalului Național de Poezie "Cezar Ivănescu", Iași-Bârlad, 2012 (pentru
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
sociale dar, mai ales, de țăranii care au luptat sub comanda sa. Partidul a fuzionat cu o grupare din Partidul Național Român (Octavian Goga, Octavian Tăslăuanu, Petru Groza), cu una desprinsă din Partidul Țărănesc din Basarabia (Sergiu Niță) și una bucovineană (Dori Popovici), devenind o formațiune politică de nivel național. Succesul electoral n-a întârziat și, la alegerile din mai-iunie 1920, Partidul Poporului a obținut 199 locuri de deputați din totalul celor 369. Aflat la guvernare - martie 1920-decembrie 1921 - generalul Averescu
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
a agenților, cu sediul central în Brăila (din aprilie 1944) și apoi la Tușnad (din august 1944). Șefii structurii au fost maior Korsek (până în iulie 1944) și căpitan Doknal. Recrutarea agenților s-a efectuat din rândurile refugiaților transnistrieni, basarabeni și bucovineni, la care s-a adăugat personalul cooptat în U.R.S.S. Pe teritoriul românesc, germanii s-au confruntat cu dificultăți întrucât nu au găsit „elemente potrivite” care să accepte colaborarea cu ei. Alte centre de informații au activat pe lângă armate și
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
În ianuarie 1924 apare la Rădăuți revista oficială a elevilor de la Liceul de Stat „Eudoxiu Hurmuzachi”, o revistă cu ecou în epocă, beneficiară a unui binemeritat prestigiu, „cea mai bună revistă bucovineană interbelică” (Tudor Opriș, Reviste literare ale elevilor, 1834-1974. Istoria presei școlare românești, București, E.D.P. , 1977, p. 78 și 183). Inițiatorii celei dintâi reviste școlare din Rădăuți sunt Mihai Horodnic, Iftimie Galan, Tit Cârsteanu și Octavian Munteanu. Precedată de un caiet
PESTE VREMI…ISTORIA UNEI GENERATII – PROMOTIA 1952 – by Vasile I. Schipor () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91807_a_93275]
-
și lege ne va fi stimulentul, iar bătrânii, stâlp de foc călătoriei noastre” ( Muguri vechi și muguri noui, V, 1, 1934, p. 12). Pentru a înțelege mai bine rostul acestei tipărituri temerare, să reținem și o însemnare privind presa literară bucovineană a momentului, făcută în același număr: „Din șapte reviste, câte avea Bucovina asvară, au rămas numai trei: Junimea literară, Făt-Frumos și Orion de la București. Muguri le va ținea isonul” (p. 8). Veniți din satele dimprejur „ca un revoluționar sobor de
PESTE VREMI…ISTORIA UNEI GENERATII – PROMOTIA 1952 – by Vasile I. Schipor () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91807_a_93275]