4,786 matches
-
cu Constantin Brăiloiu. A dispus de o educație muzicală completă în domeniul pianului, a muzicii de cameră, în domeniul componistic. Și-a făcut debutul în viața de concert la vârsta de 15 ani, la Ateneul Român, în compania Orchestrei Filarmonice bucureștene conduse de maestrul George Georgescu. A colaborat cu Constantin Silvestri în luminarea unor zone importante ale creației camerale enesciene. Impreună cu fratele său mai mare, cu violonistul Ștefan Gheorghiu, a prezentat creația integrală pentru pian și vioară a lui George
Valentin Gheorghiu la ceas aniversar by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/8635_a_9960]
-
cu care acestea ne sunt revelate; ...așa cum am observat acest lucru pe parcursul recentei reluări a ciclului celor zece sonate beethoveniene prezentate în compania violonistei Mariana Sârbu, așa cum apare în aceste zile la Ateneu, în compania colegilor, a muzicienilor Orchestrei Filarmonice bucureștene condusă de dirijorul Cristian Mandeal, a instrumentiștilor Orchestrei de Cameră Radio, condusă de dirijorul Ilarion Ionescu-Galați. în compania lui Valentin Gheorghiu însuși muzica nu are vârstă.
Valentin Gheorghiu la ceas aniversar by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/8635_a_9960]
-
a doua sa parte, introducînd versul amplu - alexandrinul românesc - într-o serie de poezii (Norocul și mintea, Leul amurezat). Aici, chiar dacă personajele iau chipuri de animale, ele nu mai au legătură cu zoologia specifică fabulei; ne mișcăm în lumea mahalalei bucureștene, printre ființe necăjite, umile și mediocre. Povestea vorbii este prefigurată până la detaliu. Istoriile cuprinse în volum, construite pe modele străvechi, dar cu personaje din Valahia primei jumătăți a secolului, apar doar de dragul concluziei moralizatoare, plictisitoare prin repetare. Capodopera Povestea vorbii
Dincolo de pașoptism by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/8607_a_9932]
-
rămas multă vreme în umbră, după cum în umbră a rămas și alt aspect al operei lui: este vorba de caracterul documentar excepțional al textelor lui Anton Pann. Bazată pe fond ancestral, poezia sa nu se mișcă mai puțin în mediul bucureștean al epocii regulamentare. Dacă în proza lui Negruzzi, Russo, Kogălniceanu ori Alecsandri, palpită, cu intensitate diferită, Iașul pașoptist, Bucureștiul aceleiași perioade se oglindește doar la Anton Pann. Nu numai atmosfera mahalalei, obiceiurile zilnice, lumea pestriță a meseriașilor, a hanurilor, a
Dincolo de pașoptism by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/8607_a_9932]
-
nu ostentativ, formează codul comportamental al celor de seama lui Anton Pann. în cultura noastră de epocă romantică, iată un document unic, izolat între aristocratismul romantic și ruralismul pe care unii boieri îl priveau cu simpatie. Doar Nicolae Filimon, vecinul bucureștean al lui Pann, va mai propune un cod moral asemănător. în posteritate, destinul lui Anton Pann se va dovedi și el fără egal. I-a fost dat acestui bulgar, născut în Sudul Dunării și împovărat de o ascendență balcanică obscură
Dincolo de pașoptism by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/8607_a_9932]
-
folosit adesea în forma invariabilă a ("mai multe măști a moșului", "membri a echipelor de salvare"); se știe bine că această trăsătură e una regională, caracterizînd în ansamblul său graiul moldovenesc. Abateri similare de la normă sînt foarte puține în monitorizarea bucureșteană; dar - în măsura în care cercetarea s-ar extinde asupra posturilor regionale -, e previzibil că la Iași s-ar găsi mai multe. La fel de previzibilă, dar din alte motive, e, în monitorizarea CCA, constatarea că articolul genitival este adesea omis în structuri coordonate ("efectuarea
Monitorizări comparate by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/8657_a_9982]
-
unde nu e cazul (pentru că, înainte de un numeral, ar trebui să fie prepoziția): "reprezentanți ai 14 etnii". Mai interesantă este semnalarea în Moldova a altui fenomen, destul de rar: utilizarea lui a imediat după un nume articulat ("implicarea a bisericii"). Monitorizarea bucureșteană nu a relevat acest tip de construcție în româna din România; el exista totuși în limba din secolele trecute, așa că, dacă nu e un accident legat de necunoașterea normei și a uzului, ar putea fi un simplu rest istoric. Aceeași
Monitorizări comparate by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/8657_a_9982]
-
Vară bucureșteană=Oana GEORGESCU Cele mai de succes producții ale Operei Comice au fost prezentate în parcurile bucureștene în fiecare week-end al lunii iulie. Marea majoritate a spectacolelor de muzică și dans, pline de umor, savoare și culoare, în interpretarea artiștilor „mici
Var? bucure?tean? by Oana GEORGESCU () [Corola-journal/Journalistic/83860_a_85185]
-
Vară bucureșteană=Oana GEORGESCU Cele mai de succes producții ale Operei Comice au fost prezentate în parcurile bucureștene în fiecare week-end al lunii iulie. Marea majoritate a spectacolelor de muzică și dans, pline de umor, savoare și culoare, în interpretarea artiștilor „mici și mari” au avut loc în Parcul Crângași. Aici, în colaborare cu Centrul Cultural European Sector
Var? bucure?tean? by Oana GEORGESCU () [Corola-journal/Journalistic/83860_a_85185]
-
printre cele peste 20 de țări cu 5 momente artistice susținute în 4 zile, excelent primate de public, dar și de organizatori. 3000 de spectatori au aplaudat atunci, ridicați în picioare, baletul „Cenușăreasa”. Aceeași producție care a încheiat Stagiunea Estivală bucureșteană a Operei Comice pentru Copii.
Var? bucure?tean? by Oana GEORGESCU () [Corola-journal/Journalistic/83860_a_85185]
-
vor fi iarăși parte integrantă din ambianța noastră culturală. Curba care atinsese pragul cel mai de jos în 1988 începe să se redreseze, urcând vertiginos și înregistrând un prim punct culminant în ediția din 2001. Pe podiumurile sălilor de concerte bucureștene se succed, printre alții, Maxim Vengherov, Rudolf Buchbinder, Christian Zacharias, Murray Perahia, Hélène Grimaud, Christoph Eschenbach, Seiji Ozawa, Riccardo Muti, Maurice André, Sir Collin Davis, Valery Gerghiev, Silvia Marcovici etc. Desigur, din niciuna dintre ediții nu au lipsit muzicienii români
Festivalul international "George Enescu" by Despina Petecel Theodoru () [Corola-journal/Journalistic/83703_a_85028]
-
Fuchs, George Enescu, Gabriel Fauré, iar la 19,30 se anunța o seară la care prezența era absolut necesară: pentru prima oară, după 50 de ani, putea fi auzită Cantata Gurre-Lieder de Arnold Schönberg, în versiunea Corului și Orchestrei Filarmonicii bucureștene, sub bagheta lui Leo Hussain - înlocuitorul de ultim moment al lui Bertrand de Billy! În fine, la 22,30 urma să te instalezi confortabil, în fotolii, sau...studențește, pe scările Ateneului Român, ca să savurezi până târziu, după miezul nopții, povestea
Festivalul international "George Enescu" by Despina Petecel Theodoru () [Corola-journal/Journalistic/83703_a_85028]
-
compozitor” . Urmând exemplul distinșilor săi înaintași, tânărul muzician se dedică, începând din 1940, nobilei activități didactice, iar din anul 1944 și până în 1979, în învățământul muzical universitar, cu deosebire la catedra de armonie, contrapunct, forme muzicale, compoziție din cadrul prestigiosului Conservator bucureștean (unde în anii 1951-1952 a fost decan și în perioada 1956 - 1979 a fost și șef de catedră). Mulți dintre foștii săi studenți au deventit nume sonore în viața muzicală din țară și din străinătate: Viorel Cosma, Vasile Tomescu, Ștefan
Centenar Ion Dumitrescu by Al . I . BĂDULESCU () [Corola-journal/Journalistic/83949_a_85274]
-
Profiles de Ana Szilaghi. În nici un caz Sorin Lerescu n-ar trebui să fie mâhnit atunci când o baghetă năstrușnică împrăștie foile cu portative. Mai rău e dacă partitura poate dispersa o baghetă, fie ea aflată și în templul învățământului muzical bucureștean: Universitatea Națională de Muzică. În Aula UCMR publicul s-a înghesuit să-l asculte pe Andrei Tănăsescu, un pianist gătit a intra în luptă cu stilurile, dar și cu revendicările autorilor și, mai ales, a celor proprii. O înghesuială negreșit
Parafraze la un festival by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/8386_a_9711]
-
pantagruelică de forme care vizează atât geografia cât și istoria artei sunetelor, îndemnându-l (prin analogie) să înghită marea muzică împreună cu arhitecturile și bibliotecile acesteia. În acest peisaj, clujenii Șerban Marcu, Adrian Borza, Cristian Bence Muk, ca și colegii lor bucureșteni Cristian Lolea și Mihai Măniceanu nu reușesc încă întotdeauna să depășească radical platforma de evoluție a unui compozitor febril, neastâmpărat și, mai ales, încordat. Cum s-ar zice, după canoanele primare ale artei, conținutul nu e pe măsura formei și
Parafraze la un festival by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/8386_a_9711]
-
Gh. Dumitrescu, Povești din Grui de Marțian Negrea, Suita nr. 3 de Ion Dumitrescu, Priveliști moldovenești și Grâu sub soare de Mihail Jora<footnote Ibidem, p. 653. footnote>. Sub bagheta lui Theodor Rogalski, lucrarea a fost prezentată în concertul Filarmonicii bucureștene din 14 Octombrie 1948, alături de Concertul Brandenburgic nr. 2 de J. S. Bach și Simfonia a II-a de R. Schumann. 37. TITLUL LUCRĂRII: Simfonietta I. Allegro II. Moderato III. Allegro vivo IV. Agitato DURATA APROXIMATIVĂ: 16 minute ANUL TERMINĂRII
Opera componistica a lui Paul Constantinescu. Catalog cronologic(III) by Sanda Hîrlav Maistorovici () [Corola-journal/Journalistic/83702_a_85027]
-
din peisajul artistic contemporan al interpreților/compozitorilor. Șansă copilului de 12 ani, care l-a întâlnit la Tg. Mureș prima oară pe Enescu, iar apoi tânărul pianist care a lucrat cu meșterul Mihail Jora armonia, contrapunctul și compoziția la Conservatorul bucureștean - au dus la formarea și propulsarea acestui talent particular, muzician de excepție, în oceanul artei sunetelor românești. Rând pe rând, dirijor la formația Asociației Creștine a Tinerilor din București, corepetitor la Operă Română, dirijor și director la Filarmonica din Capitală
Constantin Silvestri Un secol de nemurire by Viorel COSMA () [Corola-journal/Journalistic/83953_a_85278]
-
în cazul lui Horia Maxim. Artistul a redat cu claritate structura, iar precizia tușeului și luminozitatea sonoră pe care le-am admirat în concertul de miercuri sunt destul de rar întâlnite la pianiștii care au evoluat în ultimii ani pe scenele bucureștene. Acești piloni ai unei bune interpretări au arătat în cazul lui Horia Maxim, dincolo de preocuparea pentru tehnică, nivelul profund de înțelegere a partiturii. Cerebral, echilibrat și rafinat, pianistul a strălucit în cadențele de un foarte bun gust. Pentru bis, a
De la Haydn la Sibelius by Cleopatra DAVID () [Corola-journal/Journalistic/84012_a_85337]
-
Ritivoiu) și Suita VI Tibet Impressions de Jin Wang. Remarcabilă a fost interpretarea Ralucăi Stratulat, care a impresionat prin sunetul cald, tehnica impecabilă și expresivitatea împinsă dincolo de granițele muzicale Dirijorul austriac de origine chineză Jin Wang este îndrăgit de publicul bucureștean, fiind prezent frecvent la pupitrul Orchestrei Naționale Radio și al Filarmonicii „George Enescu”. Calitatea de compozitor ne-a fost însă rareori făcută cunoscută. Ceea ce am ascultat în seara de 30 mai este o cantată buddhistă pentru soprană, bariton, cor și
Privind spre Orient din Sala Radio by Cleopatra DAVID () [Corola-journal/Journalistic/84006_a_85331]
-
revoluția din decembrie 1989 “continuitatea activității corale din România, afirmarea valorilor interpretative și de creație muzicală atât în țară, cât și în străinătate”. Cea mai recentă dovadă în acest sens este organizarea celei de-a treia ediții a stagiunii corale bucureștene “Paul Constantinescu”, ce a cuprins un ciclu de peste 30 de concerte corale de înaltă ținută artistică, cu un repertoriu variat și reprezentativ din marea creație corală, clasică și contemporană românească, concerte ce au avut loc în Aula Palatului Cantacuzino, pe
Adunarea General? a Asocia?iei Na?ionale Corale din Rom?nia by Al . I . B?DULESCU () [Corola-journal/Journalistic/84008_a_85333]
-
o r g e Marcu), „Vrem să ciocnim cu viața un pahar” (N. Kirculescu), „Cine ești tu?” (V. V. Vasilache). La acestea se adaugă „Când era Mărin haiduc”, dintr-o culegere de pe Valea Jiului, orchestrația George Marcu. Fără Titi Rucăreanu, boema artistică bucureșteană este mai săracă... Alte două dispariții au îndoliat televiziunea publică, fiind vorba de realizatori de marcă. Scriitor cu un umor rar, Dan Mihăescu a semnat numeroase divertismente muzicale alături de Titus Munteanu; sperăm că au rămas în arhiva TVR (pentru că în
Se duc valorile... by Octavian Ursulescu () [Corola-journal/Journalistic/84029_a_85354]
-
dar mai ales la Londra, în biserica din St Martin In The Fields, perimetru cu tradiție și calitate deja foarte bine cunoscut/e. A fost o experiență unică, iar transcripția inspirată a Uverturii mendelssohn-iene a prefațat minunatele seri ale verii bucureștene.
Recitaluri ... de org? by Corina Bura () [Corola-journal/Journalistic/84093_a_85418]
-
diafan al corului său, înnobilat cu splendide irizări cristaline, era asemuit cu cel al unei viori Stradivarius. Era supremul ideal al maestrului, care-i avea ca modele artistice pe Marin Constantin și camerala sa, mirificul „Madrigal”. La rândul său, maestrul bucureștean îl considera pe Remus Tașcău drept unul din urmașii săi spirituali, un „hăruit al înălțimilor”, așa cum inspirat îl numea într-un memorabil text omagial. Numele dirijorului lugojean era sinonim cu cel al Lugojului, prestigiul său răsfrângându-se și asupra
Remus Tașcău și momentele de grație ale muzicii corale lugojene by Constantin-Tufan Stan () [Corola-journal/Journalistic/84060_a_85385]
-
Carmen MANEA În 22 aprilie, în cea de-a treia zi de Paște, publicul bucureștean a avut bucuria să participe la concertul susținut pe scena Ateneului Român de Corul de copii și tineret Symbol al Patriarhiei Române, dirijat de maestrul Jean Lupu și de lect. univ. dr. Luminița Guțanu. Repertoriul a cuprins lucrări religioase și
Corul Symbol la Ateneu by Carmen Manea () [Corola-journal/Journalistic/84049_a_85374]
-
Dirijând fără partitură, prin gestica foarte precisă, cu intenții clare și logice, Mazzola a lăsat muzica să pătrundă în mintea și sufletul ascultătorului și a solicitat la maximum concentrarea orchestrei. 7 . Violonistul Leonidas Kavakos este o apariție binecunoscută a publicului bucureștean. Cu mai bine de un deceniu în urmă susținea tot aici un recital de muzică franceză. Substanțialul său palmares înregistra și integrala Capriciilor de Paganini...de atunci aparițiile sale au fost din ce în ce mai apreciate, evoluția lui pur artistică fiind extraordinară. Concertul
Pe marginea unui itinerar violonistic by Corina BURA () [Corola-journal/Journalistic/84000_a_85325]