41,041 matches
-
aparținând aproape toate lumii a III-a, nu sunt practic implicate în organizarea competițiilor internaționale.”28 Sunt prezentate mai jos sumele nete obținute de Comitetele de Organizare a Jocurilor Olimpice (OCOG) ale orașelor gazdă:29 28 Errais, B. - Planeta sportivă, în Buletin Informativ, AOR, nr. 11/1996, p. 56. 29 Datele prezentate au drept sursă de informare pagina web a Comitetului Internațional Olimpic, pe adresa http://www.olympic.org.. Nu sunt informații oficiale cu Comitetul Internațional Olimpic ca miză politică în relațiile
Comitetul Internaţional Olimpic ca miză politică în relaţiile internaţionale by Oana Rusu Demmys Rusu () [Corola-publishinghouse/Administrative/753_a_1124]
-
participării la Jocurile Olimpice de la Los Angeles din 1984, în ciuda boicotului statelor socialiste. Același lucru s-a întâmplat și în cazul Germaniei de Est, care și-a trimis delegația la Jocurile Olimpice de la Seul în 1988. 30 Errais, B. - Planeta sportivă, în Buletin Informativ, AOR, nr. 11/1996, p. 57. Comitetul Internațional Olimpic ca miză politică în relațiile internaționale 65 Caracterul simbolistic al sportului este dublat de imaginea/marca CIO la nivel mondial. Susținerea în continuare a fenomenului olimpic la nivel global este
Comitetul Internaţional Olimpic ca miză politică în relaţiile internaţionale by Oana Rusu Demmys Rusu () [Corola-publishinghouse/Administrative/753_a_1124]
-
de exemplu călăria, scrima și ciclismul.” Ziarul El Popular din Mexic comentează: „Rusia a ieșit învingătoare la aceste Jocuri pentru că structura ei social-economică și politică oferă 32 Silance, L. - Jocurile Olimpice și Olimpismul. Sunt acestea un instrument în diplomația internațională?, din Buletinul Informativ A.O.R., nr. 15-16/1997, p. 159. Comitetul Internațional Olimpic ca miză politică în relațiile internaționale 68 întregului tineret posibilitatea de a practica sportul și de a se bucura de toate cuceririle culturii.” Ziarul francez Paris Jour scrie
Comitetul Internaţional Olimpic ca miză politică în relaţiile internaţionale by Oana Rusu Demmys Rusu () [Corola-publishinghouse/Administrative/753_a_1124]
-
stat, principiul de bază îl constituie separarea dintre sport și politică. Pe de altă parte, 39 Urziceanu, R.; Vornicu, T. - Jocurile Olimpice de la Roma, Editura U.C.F.S., București, 1961, p. 286 40 Filaretos, N. - Evoluția Jocurilor Olimpice în ultimii 35 de ani, Buletinul Informativ, nr. 19-20/1998, p. 17. 41 Maliesky, Dominique - De la Coubertin á Samaranch - al diplomatie du C.I.O. în revista Pouvoirs, Paris, nr. 61, 1992, p. 25-37. Comitetul Internațional Olimpic ca miză politică în relațiile internaționale 75 sunt aduse argumente
Comitetul Internaţional Olimpic ca miză politică în relaţiile internaţionale by Oana Rusu Demmys Rusu () [Corola-publishinghouse/Administrative/753_a_1124]
-
o regiune în care o țară mai puternică își exercită hegemonia asupra statelor mai slabe, dincolo de frontierele sale naționale, cu asentimentul altor puteri.”68 Ca modalitate de manifestare a relațiilor de putere, influența se exercită prin diferite mijloace 66 În Buletinul Informativ, nr. 276/1979, p. 4. 67 Vazquez, B.S. - Zones of Influence în The Yearbook of World Affairs, Londra, 1973, p. 306-307 în Duculescu, V. - Tendințe fundamentale ale vieții internaționale contemporane, Editura Politică, București, 1984, p. 35. 68 Wallace, I.
Comitetul Internaţional Olimpic ca miză politică în relaţiile internaţionale by Oana Rusu Demmys Rusu () [Corola-publishinghouse/Administrative/753_a_1124]
-
guvernului. Mai bine decât politicienii, Comitetele Olimpice Naționale au decis să-și rezolve singure problemele diplomatice amplificate de războiul din Afganistan și opoziția țărilor membre NATO.”70 70 Silance, L. - Jocurile Olimpice și Olimpismul. Sunt acestea instrumente în diplomația internațională?, în Buletinul Informativ al A.oâO.R., nr. 15-16/1997, p. 161. Comitetul Internațional Olimpic ca miză politică în relațiile internaționale 119 III.4. Raportul putere-forță în relațiile internaționale Analiza acestui raport pleacă de la premisa că cele două fenomene nu sunt identice
Comitetul Internaţional Olimpic ca miză politică în relaţiile internaţionale by Oana Rusu Demmys Rusu () [Corola-publishinghouse/Administrative/753_a_1124]
-
săi drept jucători profesioniști.”79 La Sapporo în 1972, schiorul austriac Karl Schranz a fost exclus de la Jocuri. „Indiciile după care s-a ghidat forul olimpic la descalificarea lui 76 Mlodzikowski, G. - Umanismul ideilor care guvernează sportul internațional (I), în Buletinul Informativ, nr. 284/1979, p. 7. 77 Bănciulescu, V. - Jocurile Olimpice de-a lungul veacurilor, Editura U.C.F.S., București, 1964, p. 77. 78 Bănciulescu, V. - Olimpiadele albe, Editura Stadion, București, 1973, p. 66. 79 idem, p. 84. Comitetul Internațional Olimpic ca
Comitetul Internaţional Olimpic ca miză politică în relaţiile internaţionale by Oana Rusu Demmys Rusu () [Corola-publishinghouse/Administrative/753_a_1124]
-
la Jocurile Olimpice, lucru de neconceput acum câțiva zeci de ani. Avem exemplul caracteristic al lui Steffi Graf și al Gabrielei Sabatini, care au participat la Jocurile de la Seul 80 idem, p. 178. 81 Filaretos, N. - Jocurile Olimpice idealism și realitate, în Buletinul Informativ, nr. 15-16/1997, p. 139. Comitetul Internațional Olimpic ca miză politică în relațiile internaționale 127 sau cel al participării Dream Team la Jocurile de la Barcelona.”82 În 1992 la JO de la Barcelona au avut dreptul să participe pentru prima
Comitetul Internaţional Olimpic ca miză politică în relaţiile internaţionale by Oana Rusu Demmys Rusu () [Corola-publishinghouse/Administrative/753_a_1124]
-
să poată dormi. Părea să fie noua atitudine a sportivilor în 1992. Și nu-i pot învinovăți. Ei se uitau la sportivii profesioniști care veneau la Jocuri în limuzine. Ei 82 Filaretos, N. - Evoluția Jocurilor Olimpice în ultimii 35 de ani, Buletinul Informativ, nr. 19-20/1998, p.20. Comitetul Internațional Olimpic ca miză politică în relațiile internaționale 128 (amatorii) vedeau cum Echipei de Vis i se făcea o publicitate incredibilă pe prima pagină a revistelor, pentru a distruge echipele amatorilor și cum
Comitetul Internaţional Olimpic ca miză politică în relaţiile internaţionale by Oana Rusu Demmys Rusu () [Corola-publishinghouse/Administrative/753_a_1124]
-
stârnit vâlvă. La Barcelona, au fost doar 5 cazuri pozitive, iar la Atlanta 2.”87 86 Paul, Luminița; Nourescu, A.; Tolontan, C. - Teroare și triumf, Editura Number One Srl, București, 1996, p. 47-48. 87 Filaretos, N. - Jocurile Olimpice - idealism și realitate, Buletinul Informativ nr. 15-16/1997, p. 139. Comitetul Internațional Olimpic ca miză politică în relațiile internaționale 131 Capitolul V V.1. Impactul și consecințele crizei asupra Comitetului Internațional Olimpic La sfârșitul anului 1998, CIO, una din cele mai credibile și longengive
Comitetul Internaţional Olimpic ca miză politică în relaţiile internaţionale by Oana Rusu Demmys Rusu () [Corola-publishinghouse/Administrative/753_a_1124]
-
16. Duculescu, V. - În pragul mileniului III, Editura Helicon, Timișoara, 1997. 17. Duculescu, V. - Tendințe fundamentale ale vieții internaționale contemporane, Editura Politică, București, 1984. 18. Elisabeta Stănciulescu - Teorii sociologice educaționale, Editura Polirom, Iași, 1996. 19. Errais, B. - Planeta sportivă, în Buletin Informativ, AOR, nr. 11/1996. 20. Filaretos, N. - Evoluția Jocurilor Olimpice în ultimii 35 de ani, Buletinul Informativ, nr. 1920/1998. 21. Filaretos, N. - Evoluția Jocurilor Olimpice în ultimii 35 de ani, Buletin Informativ, nr. 1920/1998. 22. Filaretos, N. - Jocurile Olimpice idealism
Comitetul Internaţional Olimpic ca miză politică în relaţiile internaţionale by Oana Rusu Demmys Rusu () [Corola-publishinghouse/Administrative/753_a_1124]
-
ale vieții internaționale contemporane, Editura Politică, București, 1984. 18. Elisabeta Stănciulescu - Teorii sociologice educaționale, Editura Polirom, Iași, 1996. 19. Errais, B. - Planeta sportivă, în Buletin Informativ, AOR, nr. 11/1996. 20. Filaretos, N. - Evoluția Jocurilor Olimpice în ultimii 35 de ani, Buletinul Informativ, nr. 1920/1998. 21. Filaretos, N. - Evoluția Jocurilor Olimpice în ultimii 35 de ani, Buletin Informativ, nr. 1920/1998. 22. Filaretos, N. - Jocurile Olimpice idealism și realitate, în Buletinul Informativ, nr. 15-16/1997. 23. Fântâneanu, E. - România la Jocurile Olimpice. Atena 1896
Comitetul Internaţional Olimpic ca miză politică în relaţiile internaţionale by Oana Rusu Demmys Rusu () [Corola-publishinghouse/Administrative/753_a_1124]
-
Polirom, Iași, 1996. 19. Errais, B. - Planeta sportivă, în Buletin Informativ, AOR, nr. 11/1996. 20. Filaretos, N. - Evoluția Jocurilor Olimpice în ultimii 35 de ani, Buletinul Informativ, nr. 1920/1998. 21. Filaretos, N. - Evoluția Jocurilor Olimpice în ultimii 35 de ani, Buletin Informativ, nr. 1920/1998. 22. Filaretos, N. - Jocurile Olimpice idealism și realitate, în Buletinul Informativ, nr. 15-16/1997. 23. Fântâneanu, E. - România la Jocurile Olimpice. Atena 1896 - Sydney 2000, Redacția Publicațiilor pentru Străinătate, Departamentul pentru Comunicare al Guvernului României, București, 2000 24
Comitetul Internaţional Olimpic ca miză politică în relaţiile internaţionale by Oana Rusu Demmys Rusu () [Corola-publishinghouse/Administrative/753_a_1124]
-
11/1996. 20. Filaretos, N. - Evoluția Jocurilor Olimpice în ultimii 35 de ani, Buletinul Informativ, nr. 1920/1998. 21. Filaretos, N. - Evoluția Jocurilor Olimpice în ultimii 35 de ani, Buletin Informativ, nr. 1920/1998. 22. Filaretos, N. - Jocurile Olimpice idealism și realitate, în Buletinul Informativ, nr. 15-16/1997. 23. Fântâneanu, E. - România la Jocurile Olimpice. Atena 1896 - Sydney 2000, Redacția Publicațiilor pentru Străinătate, Departamentul pentru Comunicare al Guvernului României, București, 2000 24. Georgescu, F. Cultura fizică fenomen social, ediție revăzută, Editura Tritonic, București, 1998. 25
Comitetul Internaţional Olimpic ca miză politică în relaţiile internaţionale by Oana Rusu Demmys Rusu () [Corola-publishinghouse/Administrative/753_a_1124]
-
de doctorat, 1996. 29. Iacob, I. - Interferențe ale sportului cu politica, 30. Karolyi, B. - Fără teamă, Editura Olimp, București, 1995. 31. Karpinski, J. - A.B.C.-ul democrației, Editura Humanitas, București, 1993. 32. Lüschen, G. - Interdependența dintre sport și cultură (extrase), Buletin informativ “Sportul de performanță”, nr. 106/1973 33. Maliesky, Dominique - De la Coubertin á Samaranch - al diplomatie du C.I.O. în revista Pouvoirs, Paris, nr. 61, 1992. 34. Măgureanu, V. - Studii de sociologie politică, Editura Albatros, București, 1997. 35. Mitran, I.
Comitetul Internaţional Olimpic ca miză politică în relaţiile internaţionale by Oana Rusu Demmys Rusu () [Corola-publishinghouse/Administrative/753_a_1124]
-
Pouvoirs, Paris, nr. 61, 1992. 34. Măgureanu, V. - Studii de sociologie politică, Editura Albatros, București, 1997. 35. Mitran, I. - Politologia în fața secolului XXI, Editura Fundației “România de Mâine”, București, 1997. 36. Mlodzikowski, G. - Umanismul ideilor care guvernează sportul internațional (I), Buletinul Informativ, nr. 284/1979. 37. Moreau Defarges, P. - Organizațiile internaționale contemporane, Editura Institutului European, Iași, 1998. 38. Oprea, L. - Atena 2004. jocurile Olimpice din nou acasă, Fundația Rompress, București, 2004 39. N.I.Ponomariov - Funcțiile sociale ale culturii fizice și sportului
Comitetul Internaţional Olimpic ca miză politică în relaţiile internaţionale by Oana Rusu Demmys Rusu () [Corola-publishinghouse/Administrative/753_a_1124]
-
București, 1996. 42. Postolache, N. - Olimpismul în istoria civilizației, editura SAECULUM I.O., București, 2004 43. Rotaru, A.; Prodan, Adriana Managementul resurselor umane, Editura Sedcom Libris, Iasi, 1998 44. Silance, L. - Jocurile Olimpice și Olimpismul. Sunt acestea instrumente în diplomația internațională?, Buletinul Informativ al A.O.R., nr. 15-16/1997. 45. Tămaș, S. - Dicționar politic. Instituțiile democrației și cultura civică, ediția a II-a, Casa de Editură și Presă „Șansa” Srl, București, 1996 46. Tinbergen, J. (coord.) - Restructurarea ordinii internaționale (Raport către
Comitetul Internaţional Olimpic ca miză politică în relaţiile internaţionale by Oana Rusu Demmys Rusu () [Corola-publishinghouse/Administrative/753_a_1124]
-
polițiști, lovit, târât până la o dubă, îmbrâncit și iar lovit la Secția 1 de Poliție, urcați din nou în dubă și duși la sediul Poliției Capitalei. Acolo ne-au bătut bine, ca dușmani ai poporului ce eram, ne-au cerut buletinele, ne-au cercetat unde stăm, unde lucrăm, ce căutam în Piața Universității... După o vreme iar am fost suiți în dube și cam peste o oră, o oră și ceva, ne-am trezit la Jilava. Acolo iar ploaie de picioare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1564_a_2862]
-
cu Toni... Și se apropia vara, când din nou îi va fi plină casa. Îi promisese în primul rând Anei că va sta cu ea, era ultimul ei an de vacanță, la anul devenea studentă... De la radio află, la un buletin de știri, că s-au pus în vânzare biletele pentru Festivalul Enescu din septembrie. Căută numărul de telefon al directorului de la Filarmonică, sună, îi răspunse secretara, se recomandă și i se făcu legătura: Buna ziua, domnule director. Bună ziua, domnule Vlaicu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1564_a_2862]
-
alte detalii din viața sa amoroasă. Iustina Băluțeanu, Maria Ciobanu și Mărgărita Valenciano sunt femeile care i-au marcat existența, însă doar cu prima a fost căsătorit. Pe Iustina Băluțeanu a luat-o de soție pentru că avea nevoie de un buletin de București. Mai tarziu, s-a iubit patru ani cu Maria Ciobanu, cu care s-a cununat religios, deși erau căsătoriți fiecare cu altcineva. Din relația lor a rezultat un fiu, Ionuț. Relația cu Mărgărita, din Costă Rica s-a
Nadia Comăneci și Ion Dolănescu, idila care era să se termine cu o căsătorie by Cristina Alexandrescu () [Corola-journal/Journalistic/71923_a_73248]
-
care încă o mai decorez. Am descoperit o etajeră ce părea de sute de ani, un ceas de perete pictat de mâna unui artist, niște vase de ceramică... Am plătit cu o filă de cec, după ce am prezentat pașaportul și buletinul, căci așa mi-a cerut vânzătoarea. Și-a notat tacticos toate datele. Am plecat să aduc mașina mai aproape, căci împachetate erau multe și grele. Am lăsat o prietenă în magazin, pe care vânzătoarea n-a observat-o și care
Mihaela Rădulescu, umilită în Occident, când a cumpărat străchini by Elena Badea () [Corola-journal/Journalistic/72170_a_73495]
-
multe că a trebuit să le interzic să le mai construiască", zice șeful local unui ziarist britanic venit să facă un reportaj în orașul lui Paul Georgescu. Cei din Anglia par încă mai stresați: "Cănd țiganii din Țăndărei vor avea buletine și pașapoarte, nu vom mai putea face nimic pentru a-i opri să se ducă în Marea Britanie. Există elemente criminale de care românii vor să scape - și odată ce vor avea pașapoarte, vor deveni problema Marii Britanii". Miezul prozei lui Paul Georgescu
Țăndărei by Ioan Holban () [Corola-journal/Journalistic/8743_a_10068]
-
un simț prozodic spontan, știind cînd să oprească fraza și cînd s-o continue, Mircea Platon alternează savuros erudiția cu anecdota și cu ironia: "Diferența dintr SUA și UE a rămas, pentru mine, imortalizată într-o imagine prinsă la un buletin de știri din timpul bătăliilor diplomatice privitoare la declanșarea războiului din Irak. E vorba de Joska Fischer și Dominique de Villepin argumentînd în prezența lui Donald Rumsfeld necesitatea continuării inspecțiilor ONU. Fischer, cu pițigăieli de baricadă-caviar, și Villepin, de o
Un autor de viitor by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/8775_a_10100]
-
Articolul 1 Legea nr. 8/1972 cu privire la dezvoltarea economico-socială planificată a României, astfel cum a fost publicată în Buletinul Oficial al Republicii Socialiste România, Partea I, nr. 58 din 13 iulie 1979, se modifică și se completează după cum urmează: 1. La articolul 4 se introduce un nou alineat, cu următorul cuprins: "Ministerele și centralele răspund de elaborarea prognozelor pe
DECRET nr. 19 din 20 ianuarie 1986 privind stabilirea unor măsuri pentru perfecţionarea mecanismului economico- financiar. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106695_a_108024]
-
valorice, pe centrale și întreprinderi, vor fi desfășurate pe fiecare județ de Comitetul de Stat al Planificării, împreună cu ministerele, centralele industriale și comisiile de planificare teritorială." Articolul 2 Legea contractelor economice, nr. 71/1969 , astfel cum a fost publicată în Buletinul Oficial al Republicii Socialiste România, Partea I, nr. 60 din 14 iulie 1979, se modifică și se completează după cum urmează: 1. Alineatul 2 al articolului 4 va avea următorul cuprins: Producția destinată consumului intern trebuie să fie practic integral contractata
DECRET nr. 19 din 20 ianuarie 1986 privind stabilirea unor măsuri pentru perfecţionarea mecanismului economico- financiar. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106695_a_108024]