6,806 matches
-
stîngă era o masă de bucătărie și un alt foc ce alimenta cu energie un grătar, unde sfîrîiau fel de fel de bunătăți. Prezența era constituită de trei granguri, un grăngurel și doi șoferi. Pe țepușe lungi erau înfipte alte bunătăți pe care grangurii și ceilalți le puteau frige după pofta inimii. Se trăiește bine în România, gîndesc malițios. Dar în ce țară grangurii trăiesc greu? se stropșește la mine un soi de nesimțire din animalul politic. Chiar, unde trăiesc grangurii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1511_a_2809]
-
toporul, barda și nici cîrnații afumați. Bătrînul avea bani mărunți, mai mici și mai mărișori, după cum erau și urătorii. În tindă avea un imens coș cu mere, culese din curtea casei lui. Cînd prichindeii veneau, el, bătrînul, îi invita cu bunătate: Hai, luați și cîte un merișor. Așa, ziceți bogdaprosti. Mici, mici, dar șmecherași, copiii mai luau și cîte două. Atunci moșul se amuza. Ai luat merișorul? Da. Sigur? Da, roșea puțin, năzdrăvanul. A luat Roșca, îl știi pe Vasilică, a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1511_a_2809]
-
caută piersici, dar putea găsi orice, numai de ce avea nevoie nu. Intră în panică și, cu inima strînsă, într-un coș urît de tot, cumpărat de la o tarabă, adună banane, mere turcești, prune uscate, alune și tot felul de alte bunătăți. Aproape aleargă spre spital. Totul este învelit cu hîrtie, ca să nu se mai vadă. Ce mult ai întîrziat..., reproșează moale soția. Dragoș dezvelește comoara cu frica celui prins cu mîța în sac. Nu, draga mea, mi-au furat coșul. Cum
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1511_a_2809]
-
de 10% pentru ce cumpăra din magazinul unde lucra. Pe 30 ale lunii primea salariul și atunci cumpăra o sticlă de votcă și un baton de salam. Pîinea și muștarul îl aducea Radu, un amic vechi, coleg de școală. În afară de bunătățile luate pentru el mai cumpăra și pentru Codrin ceva, iar pentru Maria lua alune. La Radu mai erau trei amici și pe banca de sub nuc cu măsuță pe măsură, se bea bere. Nu bem vodcă, bem bere, avertizează gazda. Dar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1511_a_2809]
-
găsește acul și moș Damian și l-a găsit fără să vrea. Într-o zi vine deputatul, salută și se așează la o măsuță din curtea din spate, ferită de ochii lumii. Într-o sacoșă avea bere, salam și alte bunătăți. Hai la o bere, dom' George. Da' să știi că nu vînd. N-aș cumpăra nici să mi-l dai degeaba. Cum așa? zîmbește moșul. Am alte gînduri acum. În lumea asta totul este trecător. Trebuie să rămînă ceva în urma
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1511_a_2809]
-
mai departe. Mai departe..., repetă copilul cu ochii rătăciți. Lăsați-l, s-a speriat bietul de el. Hai cu mine în bucătărie, se adresează gazda copilului. Dar... Vi-l aduc imediat. Gospodina pleacă cu Răducu și îl umple cu toate bunătățile. Cîteva jucării întregesc bucuria copilului. Abia tîrînd sacoșa, se întoarce la cruda realitate. Vasile freamătă a nemulțumire și nu se îndură să plece. Vreți să spuneți ceva? Dar, acolo, un bănuț... pentru copil. Pentru copil sau pentru băutură? Și dacă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1511_a_2809]
-
Să ne vedem sănătoși. Drum bun. În fapt de seară Bîtcă studia problema la fața locului. Beciul la urmă îl las. Să vedem prin casă... A ales minuțios ce-i trebuie și le-a pus deoparte. Acum să degustăm din bunătățile beciului... După două zile se întoarce Cosașu. Este foarte emoționat. Prin casă găsește lucruri puse deoparte, în grămezi care pot fi cărate ușor de un om. Ai fost pe aici întîi. Aleargă la beci și observă imensa contragreutate căzută la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1511_a_2809]
-
fost mașini pe aici, m-au adus pe mine. Moș Cazacioc era curat ca un ou roșu și pe sub cămașa albă ca neaua, foșneau niște mușchi de mai mare mirarea. Pe o masă, pregătită din timp, erau tot felul de bunătăți și o cană cu vin roșu. Eu nu beau, sare nepotul, sînt cu mașina. Dar eu beau, spune Cazacioc vesel. Vîntul mîngîia dealul lui Cazacioc și de jur împrejur era o priveliște de basm. Nevasta nepotului s-a îmbujorat, nepotul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1511_a_2809]
-
de ani și atît de... S-o lăsăm pe altă dată, scîncește Vasilică. Nu mă enerva. Am zis sîmbătă și gata! Georgeta face stînga împrejur, lăsîndu-și interlocutorul într-o poziție de rugă și panică. Omul a făcut curat, a gătit bunătăți de tot felul și a băut și două pahare de vin roșu "puterea ursului" sau "sînge de taur". Vinul ăsta cică face ce face și te trezești mugind ca un zimbru, sau ca un bizon în călduri. Inima îi bătea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1511_a_2809]
-
să calce puțin prin locurile oprite, dar n-a fost chip. Diana veghea ca o crocodiloaică la ouăle sale. Nu și nu. S-a făcut nuntă mică, dar cu o participare selectă și a venit și vremea deschiderii cutiei cu bunătăți. Diana a stins lumina, a pus mîna peste ochi și era gata de operație. Raul gîfîia ca o locomotivă și cît ai zice pește, gata cu "marele mister". Venind de la baie, Diana întreabă sec: A fost în ordine? Am fost
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1511_a_2809]
-
făceau politică. De abia acum știau cum să voteze. În unanimitate, adică deștepții satului toți s-au prins că au fost duși cu preșul. Dar nu le va mai merge. Tinerii erau preocupați cu perpetuarea obiceiurilor, cei în vîrstă preparau bunătăți, iar fătucile cu aspirații la măritiș oftau după Romeo, luînd în serios pipăiala băiatului. Cu o zi înaintea plecării celui rîvnit de fetele satului, Tina a plecat la Iași, locul de întîlnire a celor doi complotiști. În prima zi au
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1511_a_2809]
-
că nu-i bine așa..., și tot satul n-o scotea din cucoană. Băieții au fost cu uratul și coana Veta i-a pupat cu foc, le-a dat cîte 25 de lei, mere, pere, prune uscate, hidromel și alte bunătăți. Vă momește, dragii mamii. Își întinde scorpia plasa. Doamne ferește de japița asta! scîncea Aneta. Lumea spune că popa a lăudat-o în biserică. Spune că a cumpărat un nou clopot din banii ei. De unde bani la vipera asta? răcnea Aneta
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1511_a_2809]
-
Aneta începu să plîngă. Sărută mîinile cucoanei Veta și boscorodește: Un înger ca mata să se întorloace cu Satana? A devenit și el un înger, ai să vezi. Aneta privea atent uneori la fostul ei soț, care o copleșea cu bunătate. Și atunci vedea cînd o aură de sfînt, cînd două cornițe de Ucigă-l Toaca. CAPITOLUL V Mostre din malaxorul vieții Individ și gloată În zadar se vor face încercări de a se modela matematic comportamentul uman. Putem reuși să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1511_a_2809]
-
vine mașina cu nisip și sare. Sarea schimbă apa dulce din rîuri cu apă sărată. Fauna va avea de suferit enorm, atît din cauza apei neepurate, cît și din cauza sării. Dorohoi merge în bucătărie, deschide frigiderul și-l vede plin cu bunătăți. Înainte omul se mulțumea să mănînce și să se sature. Pe urmă vedea el. Acum face rezerve uriașe, pentru o lună, chiar două. Este obsedat că va suferi de foame, deși mîncare găsești pe toate drumurile. Profesorul căuta lapte dulce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1511_a_2809]
-
spre miezul nopții. La 4 și jumătate catapeteasma își lepăda așternuturile peste somnambulii pământului. Binecuvântat este Dumnezeul nostru acum și pururi și-n vecii vecilor, amin! Împărate ceresc, Mângâietorule, Duhul adevărului, care pretutindeni ești și pe toate le împlinești, Vistierul bunătăților și Dătătorule de viață, vină și te sălășluiește între noi și ne curățește pe noi de toată întuneciunea și mânuiește, Bunule, sufletele noastre. Amin! (Psalmul 50, Ceasurile, Utrenia, Liturghia.) Ca la comandă, cete de îngeri se culegeau de pe unde i-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1569_a_2867]
-
cu sîrguință și îndelung, după care le-am strîns laolaltă într-o cărticică, pe aceasta o trimit acum Măriei Voastre. Și cu toate că ea îmi pare nedemnă de a vă fi înfățișată, sînt totuși pe deplin încredințat că, în nobila Voastră bunătate, această operă vă va fi plăcută, considerînd că nu v-aș putea dărui un lucru mai prețios decît acela de a vă face cu putință să înțelegeți, într-un timp foarte scurt, tot ceea ce eu n-am reușit să cunosc
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
se nască între ei. Răspund la această nedumerire, arătînd că toate principatele care au lăsat vreo urmă în istorie au fost guvernate în două moduri diferite: fie de un principe avînd alături de el numai slugi plecate care, fiind miniștri prin bunătatea și îngăduința lui, îl ajută la conducerea statului, fie de un principe și de către nobilii feudali, baroni, care posedă acest rang, nu prin bunătatea stăpînului lor, ci prin vechimea neamului din care descind. Acești feudali își au statele și supușii
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
moduri diferite: fie de un principe avînd alături de el numai slugi plecate care, fiind miniștri prin bunătatea și îngăduința lui, îl ajută la conducerea statului, fie de un principe și de către nobilii feudali, baroni, care posedă acest rang, nu prin bunătatea stăpînului lor, ci prin vechimea neamului din care descind. Acești feudali își au statele și supușii lor proprii care îi recunosc drept stăpîni și care au față de ei un sentiment firesc de afecțiune, în statele care sînt guvernate de un
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
acum, pentru ca toți concetățenii lui să vadă că nu-și cheltuise timpul zadarnic, să vină cu cinstea cuvenită și însoțit de o sută de oameni călare, din care unii prieteni ai lui, iar alți slujitori; și îl ruga să aibă bunătatea de a porunci să fie primit cu cinste de către cetățenii din Fermo; lucru care ar fi onoarea ce i se cuvenea nu numai lui însuși, dar și unchiului, deoarece acesta îl crescuse. Giovanni Fogliani n-a neglijat nimic din ceea ce
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
și tulburările dintre feudali. Sfinția sa papa Leon a găsit, așadar, un stat pontifical foarte puternic și se poate nădăjdui că, dacă ceilalți l-au făcut mare prin puterea armelor, el îl va face glorios și demn de respectul tuturor, prin bunătatea și prin celelalte virtuți nenumărate pe care le posedă. CAPITOLUL XII De cîte feluri sînt armatele și despre soldații mercenari După ce am vorbit în mod particular despre toate caracterele acelor principate pe care mi-am propus să le analizez la
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
fost un om de o rară valoare, nu numai față de timpurile lui, dar și față de tot ceea ce știm despre timpurile trecute, și ale cărui armate s-au răsculat împotriva lui în Spania. Cauza acestui fapt n-a fost alta decît bunătatea lui prea mare, ceea ce a făcut ca soldații lui să se bucure de o libertate excesivă și nepotrivită cu disciplina militară. Pentru aceasta a și fost învinuit în Senat de către Fabius Maximus, care l-a numit corupător al armatei romane
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
între acești napolitani și loreni! Cînd au fost obligați să schimbe dominația, toată Lorena era în lacrimi; poporul regreta pierderea urmașilor acelor duci, care de atîtea secole conduceau acea țară înfloritoare și printre care se număraseră unii dăruiți cu atîta bunătate, încît ar fi meritat să fie exemplu de rege. Ducele Leopold lăsase o amintire atît de scumpă lorenilor, încît atunci cînd văduva lui a fost obligată să părăsească Luneville, toți s-au aruncat în genunchi în fața caleștii și au oprit
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
pentru adepții lui Machiavelli, al meu este Marc-Aureliu. CAPITOLUL VII [Despre principatele noi, care s-au cucerit cu ajutorul altora sau prin noroc] Comparați principele domnului Fenelon cu cel al lui Machiavelli și veți vedea, în primul, caracterul unui om cinstit, bunătate, dreptate, echitate, într-un cuvînt, toate virtuțile ridicate la rangul cel mai înalt. El pare a face parte din rîndul acelor inteligențe pure, despre care se spune că sînt potrivite pentru a conduce lumea întreagă. Veți găsi, la celălalt, ticăloșia
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
animale grosiere și mecanice, dacă frica de pedeapsă nu i-ar opri măcar în parte? Tot ce-i cer lui Machiavelli, în această privință, este moderație. Să știe și el că, dacă pe un om onest clemența îl duce la bunătate, nu înseamnă că înțelepciunea nu-l duce la rigoare. Dar rigoarea lui seamănă cu aceea a unui abil navigator; el nu taie catargele și frînghiile corăbiei decît atunci cînd este forțat de un pericol iminent, la care-l expun vijelia
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
furtuna. Conchid așadar că un principe crud este mai degrabă în pericol de a fi trădat, decît un principe larg la suflet, deoarece cruzimea nu poate fi suportată și curînd lumea se satură să se tot teamă; în fine, pentru că bunătatea este întotdeauna iubită, iar oamenii nu se satură de a-l iubi. Ar fi, deci, de dorit, pentru binele oamenilor, ca suveranii să fie buni, astfel ca bunătatea să fie la ei întotdeauna o virtute, iar nu o slăbiciune. CAPITOLUL
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]