1,960 matches
-
subiecte. Câteva dintre articolele publicate în „Românul literar” le-a strâns în broșura Note (1905). Critica lui este însă mai întotdeauna pătimașă, nedreaptă. Dorința de a fi original cu orice preț, de a uimi îl face să se opună evidenței, bunului-simț. Astfel, el neagă, în numele unei așa-zise purități a operei literare, efectele influenței folclorului asupra literaturii române culte, îi contestă lui Mihai Codreanu vocația poetică și mai ales înzestrarea pentru sonet, caracterizează versurile lui O. Goga drept „urâte și greoaie
IONESCU-CAION. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287588_a_288917]
-
popular, bogăția vocabularului, spontaneitatea replicii. „Fiziologistul” are un fel de jubilație răutăcioasă în contemplarea tipului social care, odată individualizat, este pus să susțină un adevărat recital pentru a-și dezvălui ridicolul. Scriitorul adoptă întotdeauna poziția omului de rând, plin de bun-simț, care persiflează cu umor aerele superioare ale parvenitului, obtuzitatea unor demnitari, impostura autorilor „neînțeleși”. În scrierile politice și filozofice (Mémoires sur l’histoire de la régénération roumaine ou sur les événements de 1848 accomplis en Valachie, 1851, Biblicele sau Notițe istorice
HELIADE-RADULESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287426_a_288755]
-
piesa Fracul verde de Émile Augier și Alfred de Musset. O „antologie eroică”, însoțită de comentarii avântate, este Glasul vitejiei (1915), în care L. se include și pe sine cu niște versuri jucăușe. O „încercare critică”, oscilând între judecata de bun-simț și exagerări diletante, prefațează „colecția de hohote și zâmbete” intitulată Umorul românesc (1915). Disociind între noțiuni (umor și ironie, umor și umoristic), teoreticianul de circumstanță identifică specia franțuzească, apoi pe cea anglo-saxonă, pentru a se opri la „umorul național”, ale
LOCUSTEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287844_a_289173]
-
să exploateze situațiile lui apropiate, cele ce vin din literatură, film, artă. Peisajul nostru cotidian ne oferă multe posibilități de practicare a anarhetipului. Desigur, pot fi Întrebat cum să practicăm dacă nu știm definiția corectă, completă și convenită, chiar de bun-simț, a anarhetipului... Practicând ieșirea În lumea ce ne Înconjoară, vom găsi suficiente rațiuni pentru a porni dinspre experiment spre conceptualizarea anarhetipului. Deocamdată, anarhetipul e un nume neliniștitor. Ceea ce contează pentru un prim pas. Încă un cuvânt pentru conduite, gândiți-vă
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
oare, se petrec Întâlnirile noastre cu adevărat - În consonanță sau În diferență? Gândește-te la o dragoste oarecare - dacă reușești, la cea mai adâncă dintre cele al căror drum la un moment dat l-ai rătăcit (dintre cele pierdute, zice bunul-simț comun, care uită că realmente adevărat, din trecutul tău, este doar ceea ce n-ai reușit nicidecum să ucizi). Amintește-ți Întrebarea exasperată: care din cele două ființe, cea pe care ai iubit-o sau cea pe care n-ai mai
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
de a judeca și chestiunea alterității (În sensul ei puternic: relație Între două euri, chiar dacă unul e doar un alter-ego) pe baza unui model monist. Or, Humboldt Încearcă să ne dea de gândit cu următoarea observație (doar aparent empirică) de bun-simț: celălalt nu poate fi redus altfel decât Într-un mod profund iluzoriu. Mâine s-ar putea să-l Întâlnesc din nou. Avem nevoie așadar de o fenomenologie care să recunoască relația subiect-subiect drept nederivată, fundamentală. La urma-urmelor, deosebirea dintre raportarea
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
atenție la erupția de metafore și la jocul acestora. E o combinație extravagantă, concettistă, ce ambiționează să spună tot, consumând toate formele discursului critic, ducându-ne la tăcerea din fața sublimului (textului poetic). Nu e prea mult? Dar cine fixează limitele, bunul-simț? Cine se preface dintre noi că poartă masca bunului-simț? Mi-a plăcut această nelimitare romantică, și dacă am fi trăit pe vremea romanticilor, textul lui Horea ar fi fost probabil un discurs despre poezie și Dumnezeu. Dar acum și aici
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
E o combinație extravagantă, concettistă, ce ambiționează să spună tot, consumând toate formele discursului critic, ducându-ne la tăcerea din fața sublimului (textului poetic). Nu e prea mult? Dar cine fixează limitele, bunul-simț? Cine se preface dintre noi că poartă masca bunului-simț? Mi-a plăcut această nelimitare romantică, și dacă am fi trăit pe vremea romanticilor, textul lui Horea ar fi fost probabil un discurs despre poezie și Dumnezeu. Dar acum și aici, un asemenea text Își este propria oglindă și chiar
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
unui jurnalist fără jurnal - o tragicomedie, adică „tragedia ridicolă a poporului meu”5. Îndurând privațiuni copleșitoare (pe care documentele oficiale continuau să le numească expresii ale fericirii colective), oamenii mai păstrează sentimentul (uneori, doar iluzia) unei minime normalități (ca și bunul-simț al pierdutei realități) prin râs și prin mișcarea Înspăimântatei lor gândiri. Singurul centru (cerebral?) Încă neanihilat - scrie Florența Albu - suferind, dimpotrivă, un fel de elefantiazis, este acela al râsului, hazului, hilarității; și, abia acest „haz de necaz” mai păstrează, În
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
existente. Poate că societatea civilă este și grupul pensionarilor care joacă șah În parc. Dar ceea ce poate fi semnificativ ca experiență de comunicare este Încercarea de a dezvolta un proiect, de a reflecta Împreună asupra lui. Oameni care cred cu bun-simț Într-o utopie, care au credința că exercițiul lor intelectual se reflectă Într-un sens al devenirii. Sanda Cordoș: Multe dintre grupurile care constituie societatea civilă constată că proiectele lor nu se reflectă În societate. În societatea În sens larg
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
89, care sunt, În mare parte, speculații pornind de la oameni care mai cred că au modele și soluții. Corin Braga: Eu aș vedea În scepticismul lui Horea un prilej foarte bun pentru a face o observație, mi se pare, de bun-simț, care privește atitudinea noastră concretă. Horea vorbește de o dezîncântare a intelectualului român, care trăia În ’90 cu o conștiință utopică, entuziasmată, de iluminist care Își propune să facă misionariat social, să schimbe opinia publică, să aducă adevărul. Într-adevăr
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
e lipsită de oarecare calități narative, perceptibile mai ales în pasajele de evocare a tragediilor ce au însângerat istoria poporului transcaucazian. Ca publicist, M. stăpânește o bună limbă românească, vioaie, clară, fără fiorituri de stil. Intervențiile lui, prompte și de bun-simț, se bizuie pe credința în menirea socială a artei scrisului. Multe însemnări, altminteri de aspect anodin, își propun să atragă atenția asupra unor neajunsuri ce fac omului de rând viața amară (un titlu grăitor - Din dramele mizeriei). Rubricile susținute în
MESTUGEAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288099_a_289428]
-
vezi căsătoriile regale și nobiliare în Europa Evului Mediu). Din perspectiva simțului comun, nepracticarea relațiilor sexuale și a căsătoriilor între rudele apropiate este un lucru firesc, natural și nu comportă întrebarea „de ce?”. Discutarea acestui subiect este oarecum un tabu pentru bunul-simț. Dar întrucât spiritul științific nu cunoaște nici o interdicție tematică, nici tabuul incestului nu constituie un tabu investigațional. Antropologi, sociologi, psihologi și alți analiști ai etologiei umane s-au întrebat care sunt cauzele tabuului incestului. Ei au pornit de la constatarea simplă
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
cele care captează interesul multora dintre semenii noștri. Și în această privință, explicațiile cotidiene se intersectează cu cele ale specialiștilor, nesuprapunându-se însă. O explicație generală frecvent invocată în tratatele de specialitate - și care nu numai că nu coincide cu bunul-simț, ci îl și sfidează oarecum - este formulabilă într-un (cvasi)paradox: cum de indivizii din societatea contemporană, care se aleg liber ca soț și soție pe temeiul dragostei adevărate (romantice), dezinteresate, ajung să divorțeze în asemenea proporție? Ironic (și paradoxal
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
între generațiile din familie. Ele se desfășoară cu predilecție pe planul atitudinilor și valorilor. În mod tipic, părinții consideră actuala mentalitate și conduită a tinerilor (în particular a adolescenților) ca fiind prea libertină, fără un suficient respect pentru tradiții și „bunul-simț”. La rândul lor, copiii și tinerii percep generația în vârstă ca fiind de modă veche și represivă. Aceste acuzații se reproduc din generație în generație. Generația „hipi” a fost contestată, bunăoară, de propriii copii mai mult decât și-au contestat
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
întreprinderi. Cei ce scrutează cu responsabilitate științifică realitatea socioumană insistă însă necontenit că ea trebuie mai întâi atent studiată. (Fără îndoială că un asemenea deziderat, profesat mecanic, este el însuși nerealist, fiindcă pe de o parte sunt fapte evidente, de bun-simț, unde investigația e superfluă, iar pe de altă parte, există situații în care deciziile nu pot aștepta rezultatele unor cercetări minuțioase.) În plus, studierea diversității familiei în lumea contemporană sporește mult în valoare dacă (Demo, Allen, Fine, 2000, pp. 444-447
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
atât mai pregnant comportamentele concrete. Afirmația de mai sus este ilustrată convingător și atunci când încercăm să răspundem la o altă întrebare. Și anume, cum se ajunge de la o dragoste atât de puternică la insatisfacții și dezamăgiri? Un răspuns tipic al bunului-simț este că înțelegerea sau neînțelegerea dintre cei doi parteneri are la bază satisfacția sau insatisfacția sexuală. Există mult adevăr în această presupunere. Tulburări grave de dinamică sexuală (ejaculare precoce, neatingerea orgasmului, lipsă de apetit sexual) conduc la insatisfacții și la
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
filiații (în cazul de față, relații de continuitate cu lirica interbelică și familii de spirite - poeți ai realului, poeți ai „expresiei”, telurici sau uranici, ironici și alexandrini etc.), ca și înțelegerea criticii în simbioză fertilă cu istoria literară. Comentariul, de bun-simț, nu e lipsit de ezitări și de clișee didactice. Treptat, aceste scăderi își vor diminua ponderea, o dimensiune didactică persistând totuși, în ceea ce are aceasta superior: spiritul de ordine, claritatea și rigoarea. Evoluția se vede limpede în Parte din întreg
RUJA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289397_a_290726]
-
altele, formând un sistem complex. Astfel, în sfera noțiunii „sistem de credințe” intră atât memoria colectivă și reprezentările sociale, cât și ideologia și știința, care înseamnă propoziții, raționamente și teorii mult mai bine elaborate și articulate decât cele de la nivelul bunului-simț (al reprezentărilor sociale). La rândul lui, sistemul de credințe face parte din universul simbolic al unei societăți, conceptul cu sfera cea mai largă al unei culturi și unde, pe lângă domeniul cunoașterii și al evaluării (al axiologicului), intră și produsele simbolice
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
verdict. În același timp, rezerva noastră trebuie să fie și mai pronunțată când e vorba despre reprezentările și explicațiile populare privind relația catharsis - agresivitate antisocială. Oricât de contrastantă ar fi imaginea asupra catharsisului oferită de psihologia socială față de cea a bunului-simț, respectiva imagine merită luată cu totul în serios în politica și viața culturală. Sportul, spre pildă, care a devenit un fenomen social și o industrie, aduce multe beneficii, dar nu este nici pe departe un catharsis social, nici pentru practicanți
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
în principiu, să facă mai mult și mai bine decât una singură. Neîndoielnic că de la principiu, de la starea ipotetică la realizarea practică trecerea nu se face automat și izomorfic, ci intervin o serie de factori perturbanți. Un simplu calcul de bun-simț ne spune că, punând laolaltă contribuțiile, combinând aporturile individuale în cadrul grupului, se poate obține prin însumare un rezultat superior performanțelor individuale. Practic, această însumare a aporturilor individuale nu este totdeauna deplină, completă. S-a constatat că interacțiunea și schimbul de
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
nu numai productivitatea în sine, ci și dimensiunea relațională, afinitățile și conflictele. „Atmosfera fizică” influențează și „atmosfera psihosocială”. De reținut însă că și în cazul factorilor fizici și „obiectivi” contează cum sunt ei percepuți și interpretați. E o constatare de bun-simț, și confirmată investigațional, că cei cu un salariu mai bun sau cu alte avantaje văd mai „în roz” condițiile fizice de lucru (zgomot, lumină, temperatură etc.), pe când cei mai rău plătiți se plâng de ele. De asemenea, cu deosebire în
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
1993). Și la noi în țară, institutele specializate au realizat predicții electorale bune. Alcătuirea unui chestionar reușit, mai ales atunci când este vorba despre unul complex, este mai mult o chestiune de artă decât de știință, neexistând rețete și reguli precise. Bunul-simț și experiența de cercetare practică au sedimentat însă câteva condiții care sporesc probabilitatea de a obține răspunsuri valide și eficiente. Ele se referă în special la exigențe în formularea întrebării: utilizarea unui limbaj natural, simplu, care să fie înțeles de
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
Turbincă: o interpretare ezoterică, RL, 1993, 7; Cornel Ungureanu, Vasile Lovinescu și tradiția hermeneutică, O, 1993, 9; Simona Sora, Logica lui „hop-de-o parte”, RL, 1993, 17; Elisabeta Lăsconi, „Literatura de sertar” și criticul-„sacerdot”, CC, 1993, 5-6; Simona Sora, Ravagiile bunului-simț, RL, 1993, 27; George, Sfârșitul, IV, 102-112; Dan Stanca, Sacrificiu și anamneză, VR, 1994, 3-4; Simbolologul Vasile Lovinescu, CC, 1994, 9-11 (semnează Eugen Simion, Valeriu Cristea, Florin Mihăescu, Roxana Cristian, Radu Vasiliu, Silvia Chițimia, Jana Morărescu, Alunița Cofan și Dan
LOVINESCU-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287855_a_289184]
-
31 ianuarie, menționează o serie nouă a L., anunțând „o revistă fără prejudecăți ideologice, neangajată politic în sensul curent al termenului, dar făcând totuși politică literară în sensul superior al cuvântului, de încurajare, promovare și afirmare a valorilor estetice, a bunului-simț critic ce nu lasă loc înghețului spiritual și a contactelor cu literatura universală, în numele ideii că numai întrucât suntem noi înșine putem fi europeni și universali”. Din păcate, o vreme publicația s-a confruntat cu probleme financiare care au dus
LUCEAFARUL-9. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287875_a_289204]