14,936 matches
-
II-a. ,,Focul dragostelor mele/ A ajuns până la stele.” Sau ...I. ,,Carul Mic și Carul Mare/ Luminează pe cărare”; II. Ulița ori poarta mea/ Zâmbește, când vin la ea.” În poema cu înfiorări de doină: ,,Pe strada Robenilor”, la casa bunicilor, climatul este feeric: ,,Noaptea-i blândă și mă lasă/ S-o admir ca pe-o crăiasă,/ Ea mi-i mumă, ea mi-i tată,/ În ograda fermecată”. Șotron cu ecouri mitice pare a fi inscripția ,,În jurul stelelor”: ,, M-am jucat
Dan LUPESCU despre… ,,Izvoarele” CRISTINEI MARIANA BĂLĂŞOIU ca taină şi chemare a obârşiilor [Corola-blog/BlogPost/93066_a_94358]
-
patriarhal cu bucuriile simple ale copilăriei, dispărute odată cu părinții și bunicii, pierduți în ceața timpului hulpav: „... dacă-ți mai amintești/ cum împodobeam împreună bradul.../ cu steluțe decupate din bucurii/ și îmbrăcate în cioburile anilor trecuți,/ cu biscuiți rotunzi, copți de bunica/ la focul dragostei ei.../ dacă-ți mai amintești.../ de mirosul de pâine coaptă ce ne inunda/ seara,/ de cozonacii aburinzi acoperiți c-un ștergar/ cusut de mama din sufletul ei blând și iubitor/ și de colindele cântate de bunic la
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93258_a_94550]
-
ale acelor basme repovestite de dvs. nu vă va reproșa niciodată nimic. Așadar, mulțumind pentru urarea Tot binele din lume și luând în calcul bunele intenții cu care vă puneți pe treabă acum și în viitor, vă prenumăr în rândul bunicilor cu folos și dragoste pentru nepoții lor, și printre culegătorii de povești, repovestite cu poftă. (Malacu Păun) * Sunteți mulțumit că v-am publicat un fragment de proză. Spuneți că prezentarea scurtă și bine gândită v-ar fi aruncat cu zece
Actualitatea by Monica Patriche () [Corola-journal/Journalistic/8222_a_9547]
-
formule care să arate că suntem politicoși și civilizați. Ne cerem iertare nu doar pentru dezagrementele produse altora, ci și pentru prezența inoportună în locuri sau situații neconvenabile. Învățăm de mici să ne cerem iertare (de la mama, de la tata, de la bunica, de la educatoare și învățătoare), dar nu interiorizăm nici dimensiunea, nici importanța scuzei. O făcea mai bine d'Artagnan, faimosul personaj al lui Dumas, într-o scenă de la începutul romanului Cei trei muschetari: "E adevărat că sunt din Gasconia și, fiindcă
Știți să vă cereți iertare? by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/8256_a_9581]
-
Și într-acolo am luat-o cu toții la goană - unii au emigrat cultural, alții au emigrat pur și simplu. Mă enerva totul în România fesenistă și minerească și aruncam la gunoi tot ce se găsea pe aici, ca atunci când moare bunica și-i arunci boarfele pe care le-ai detestat toată adolescența. Dar boarfele astea nu trebuie aruncate (nu că ar mai fi bune la ceva), ci trebuie sortate, clasate, înțelese. O fac istoricii deja (cu destule greutăți fiindcă bunica trăiește
Teatrul polonez by Vlad Massaci () [Corola-journal/Journalistic/8246_a_9571]
-
moare bunica și-i arunci boarfele pe care le-ai detestat toată adolescența. Dar boarfele astea nu trebuie aruncate (nu că ar mai fi bune la ceva), ci trebuie sortate, clasate, înțelese. O fac istoricii deja (cu destule greutăți fiindcă bunica trăiește și se desparte greu de ele), dar în Polonia am avut impresia că nu o fac doar istoricii, ci și fiecare ins în parte. Și, mai ales, cei din teatru. Invitați de Institutul Polonez, un grup de oameni de
Teatrul polonez by Vlad Massaci () [Corola-journal/Journalistic/8246_a_9571]
-
producerii de diminutive, dar și în modul de folosire și de evaluare a acestora. Sînt semnificative și domeniile și cîmpurile lexicale în care diminutivarea e mai puternică, într-o anumită limbă: zone tipic marcate sînt cele ale relațiilor de rudenie (bunică, verișoară), ale numelor de plante și animale, ale obiecte casnice, ale lexicului afectiv etc. Româna produce diminutive cu o mare ușurință și cu ajutorul unui număr impresionant de sufixe (despre diminutivele românești au scris lucruri esențiale Sextil Pușcariu - care le-a
Diminutive culinare by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/8496_a_9821]
-
sunt de găsit lucrușoare vechi a căror viață pare să se fi stins. "De mult nu mai închidem ușile seara/ de așa mult timp noi o așteptăm pe Oona/ o lăsasem pe când era mică în pragul/ ușii îmbrăcată în furoul bunicii și cu/ bigudiuri argintii în părul negru/noi credem că între timp Oona a crescut/ măcar cu un cap dar se poate prea bine să/ fi crescut de două ori pe atât// pe măsuță lângă oglindă păstrăm păpușa ei cu
Actualitatea by Daniel D. Marian () [Corola-journal/Journalistic/8522_a_9847]
-
indian la râu și/ am aprins focul ne-am rugat ținându-ne/ de mâini cu ochii închiși apoi am pus/ păpușa ei într-un coșuleț și i-am dat/ drumul pe râu// nici în seara aceasta n-am închis ușile/ bunica se îmbătase urât și vorbea prin somn/ mai scăpa câte o înjurătură își freca picioarele/ prăfuite și am văzut atunci că fusta ei neagră/ era ruptă până sus". Și am înțeles atunci pericolul de necrezut că Oona neîntorcându-se când
Actualitatea by Daniel D. Marian () [Corola-journal/Journalistic/8522_a_9847]
-
râzând cu sticla de rachiu/între mâinile subțiri și a deșertat-o repede/în pământul uscat și rece". Copilăria, știutoare a toate, deși n-am fi bănuit, ne pune vrând, nevrând în cunoștință cu răul. Răul mai rău decât băutura bunicii înjurătoare și cerșetorului murdar, cel în popor numit Scrâșnitorul și care viețuiește în beci și acționează de-acolo asupra firilor slabe și nerăbdătoare: "într-o seară Oona ne-a chemat în beci/avea ochii mari negri era serioasă așa/de
Actualitatea by Daniel D. Marian () [Corola-journal/Journalistic/8522_a_9847]
-
și sașii care populează acest ținut au reușit să-și păstreze limba și identitatea culturală. Pentru fiecare locuitor al acestor locuri, indiferent de limba pe care o vorbește, Transilvania înseamnă acasă. Este locul de care îl leagă poveștile părinților și bunicilor săi, mormintele strămoșilor îngropați în cimitirul satului. Transilvania nu trebuie să aparțină nici Ungariei, nici României, ci locuitorilor ei. Toți oamenii născuți pe aceste meleaguri mirifice, au dreptul să trăiască așa cum au făcut-o generațiile anterioare, cu deplin respect pentru
Viețile altora by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/8536_a_9861]
-
născut într-o familie de oameni înstăriți. Bunicul lui a făcut o avere considerabilă, ca om de afaceri, din construcția de căi ferate. Cu banii din averea bunicului, familia și-a construit un blocușor, în care stă toată familia, cu bunici, unchi și mătuși. Unchii au cam risipit averea, dar tot a rămas ceva. Pamuk a început studii de arhitectură, pe care le-a abandonat, făcând apoi cursuri de jurnalism. (...) a fost susținut puternic de tatăl său ca să devină scriitor. Tatăl
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/8545_a_9870]
-
admirația ei, cristalizată într-o altă metaforă: "Mâinile lui de lumină." M.C.E. are câte o scânteiere poetică, precum cele de mai sus, dar, ca și C. Argetoianu, este creatoarea unei tipologii, care treptat se îmbogățește și se diversifică; de la pitorescul bunicii, îmbrăcată în crinolină, de la cam scrobita institutoare de engleză, Miss Balbin, și de la buna Dadaia, doica mamei și a copiilor la soțul deșănțat și libertin (Mihai Cantacuzino), la cartoforii și morfinomanii sinucigași, la tipul rapace, aproape balzacian, al hrăpăreței fiice
Are și literatura partea ei by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/8539_a_9864]
-
mi-ar fi plăcut mai mult să-mi spună Diana. Uneori însă mă întorceam acasă praf de deznădejde, cu pâinea nemâncată. Îngăimam în poiana verde veselie multă cu băieți și suferința parcă-mi era luată cu mâna. Ca să nu vadă bunica, dădeam ujina pe drum lui Ștruli, câinele lui Galamboș, sau celor șapte pisici care mă așteptau în curte. O altă etapă a căratului a fost din clasa a șasea până la terminarea liceului, când am târâit după mine niște serviete burduhănoase
Tovarășe de drum Experiența feminină în comunism by Sanda Cordoș () [Corola-journal/Journalistic/8558_a_9883]
-
studentă la română-franceză. Adevărul e că, în tot acest timp scurs între 4 și 22 de ani, între grădiniță și Filologie, n-am prea făcut cumpărături pentru casă; n-am mers la piață decât uneori, ca s-o ajut pe bunica, iar din alimentara n-am prea ieșit cocoșată de plase. În anii '50 - pentru că nu prea aveai cu ce să le umpli, iar în anii '70 - pentru că eram fudulia familiei (prima fată la facultate) și treaba mea era să învăț
Tovarășe de drum Experiența feminină în comunism by Sanda Cordoș () [Corola-journal/Journalistic/8558_a_9883]
-
soțului meu (orășeni de cîteva generații) exista un sistem de aprovizionare bine pus la punct. Socrul meu (pensionar) ieșea, pe la 5 dimineata, după pîine și lapte, și afla, printr-un lanț de prieteni, cozile importante de peste zi (unele se adevereau). Bunica bărbatului meu, posesoarea unui scaun pliant anume confecționat, se plasa de cu seară la cozile de carne din centru, în vreme ce soacra mea reușea să obțină de la amicele sale care lucrau la Avicola produse extrase ilicit (și tot mai periculos, spuneau
Tovarășe de drum Experiența feminină în comunism by Sanda Cordoș () [Corola-journal/Journalistic/8558_a_9883]
-
ca o pană care, trecută prin apă, nu absoarbe nici un strop. Pe de o parte este “bagajul” pe care am început să-l facem încă din copilărie (fiecare în contextul respectiv - în cazul meu, eu am copilărit mai mult la bunici și copilăria mea este presărată de amintiri sonore foarte pătrunzătoare: de la zgomotul ogrăzii din zori, până la procesiunile de înmormântare, cu cântări și bocete, care treceau mereu pe uliță. Satul nu avea decât o uliță... Apoi au urmat școala, conservatorul... ). Pe
Violeta Dinescu si Cheia viselor. Portret aniversar by Bianca Tiplea Temes () [Corola-journal/Journalistic/83595_a_84920]
-
cea musulmană, petrecând și de Ramadan Bayram sau Kurban Bayram, dar și de Paște sau Crăciun, cu un superb exemplu de conviețuire. La Medgidia, Selatin ne-a vorbit de toleranță, de accesul la două culturi, de viața la țară, la bunici, la Niculițel, de șansa de a cânta într-o croazieră alături de o orchestră din SUA. De mic părinții au acordat atenție pregătirii sale muzicale: 8 ani de pian la Liceul de muzică “Haricleea Darclée” de la Brăila, după care studii de
Frumoasa moștenire by Consuela RAȚIU () [Corola-journal/Journalistic/84027_a_85352]
-
de altfel de neșters. Dacă e să vorbim de anii ’60, celebru a rămas astfel chitaristul Alexandru Arion (de la „Sincron”, apoi „Capitol”), astăzi rezident în Grecia, care construia boxe de difuzoare, la început folosind cutii de transportat pălării de pe vremea bunicilor. Apoi existau tot felul de lutieri care sculptau (sau modificau) la comandă corpuri, grifuri (gâturi) de chitare, pe care Sandu și Corneliu „Bibi” Ionescu (basist la „Sfinx”) montau doze electromagnetice confecționate după rețete proprii, folosind magneți de la galenele telefonice pe
D?ale chitarelor electrice by Doru IONESCU () [Corola-journal/Journalistic/84033_a_85358]
-
al lui Sică Alexandrescu, și pasul spre Bulandra, premiile, regizorii, cutremurul din '77, încercarea disperată de-al salva pe Toma Caragiu, Eminescu după Eminescu, și "nu trageți". Nici măcar cortina... Copilăria Florinei Cercel, cu tatăl arestat politic, cu ochii albaștri ai bunicii care a visat-o artistă, e un alt episod din "rezistență". Rezistența unei cît de firave încrederi în frumusețea lumii, în șansă, în lucrurile care, nefolosind la nimic, sînt tot ce are viața mai de preț. Fericirea, succesul, mulțumirea ceremonioasă
Gesturi largi by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/8407_a_9732]
-
așteaptă un om” de Ion Cristinoiu, “Merit eu?” de Vasile Veselovski, “Doar când ai prieteni” de Cornel Fugaru, “Niciodată, niciodată” și “Nu suntem îngeri” de George Grigoriu, “Don Juan de Popa Nan” de Florentin Delmar, “Poarta către vis”, “Cântec pentru bunica”, “Te iubesc, măicuța mea!” și “Voi cânta” de George Natsis, “Aproape de cer” de Ionel Tudor, “Oriunde-ai fi” și “Părinții mei” de Nicolae Caragia, “Eminescu” de Ion Aldea Teodorovici, “Ce noroc!” de Viorel Gavrilă, “Rugă pentru părinți” de Ștefan Hrușcă
De la Mioveni, la duete cu Al Bano! by Fulvia Lazăr () [Corola-journal/Journalistic/84185_a_85510]
-
este numele meu, nume sub care m-am ascuns vreme îndelungată (...) și pe care dacă îl scot astăzi la iveală este fiindcă mulți copii și-au dorit acest lucru, și fiindcă acum am păr alb și aș fi putut fi bunică, dacă ar fi vrut bunul Dumnezeu. Așa că aș dori să fiu bunica tuturor copiilor...
REGINA POETĂ by Sanda Hîrlav-Maistorovici () [Corola-journal/Journalistic/84216_a_85541]
-
care dacă îl scot astăzi la iveală este fiindcă mulți copii și-au dorit acest lucru, și fiindcă acum am păr alb și aș fi putut fi bunică, dacă ar fi vrut bunul Dumnezeu. Așa că aș dori să fiu bunica tuturor copiilor...
REGINA POETĂ by Sanda Hîrlav-Maistorovici () [Corola-journal/Journalistic/84216_a_85541]
-
își petreacă seara de 10 decembrie în atmosfera de “sărbătoare artistică” a sensibilității, purității și a emoției umane, pe care copiii din Corul Symbol o emană de fiecare dată cu atâta sinceritate. Zeci de admiratori - adulți, copii, frați, surori, părinți, bunici și oameni de cultură au fost prezenți marți seara la Ateneu. “Colinde, colinde”, concertul care ne-a purtat minute întregi către lumea minunată a cântecelor de Crăciun, s-a dovedit a fi un adevărat spectacol, de unde nu au lipsit
O seara magic? cu Symbol by Janina B?DICI () [Corola-journal/Journalistic/84306_a_85631]
-
fost cel susținut de valorosul grup basarabean de rock alternativ Zdob și Zdub, sosit direct de la Moscova. Formația fondată în 1994 de Roman Iagupov a reprezentat de 2 ori Rep. Moldova la Eurovision (locul 6 în 2005 cu celebra „Bunica bate doba”), a cântat în peste 20 de țări alături de nume faimoase și a probat încă o dată clasă internațională certă, cu „Trece vremea omului”, „450 de oi”, „Hardcore moldovenesc” și alte hit-uri binecunoscute. Keo, cu formația sa, ca de
Serb?rile iernii by Marius GHERMAN () [Corola-journal/Journalistic/84313_a_85638]