KorAP: Find »[drukola/base=bursier & drukola/pos=adjective]« with Poliqarp

<1 ...34 35 36 ...105 >

2,612 matches

Corola-publishinghouse/Science/388_a_1103

Dacă în perioada aprilie - iulie 2010, piața grâului scade și în luna iulie, când producătorul dispune de grâu pentru vânzare, prețul cash este de 390 cenți/bu, el își va compensa pierderea de la marfa fizică din câștigul obținut la cotația bursieră din aprilie 2010 : Luna Piața de marfă fizică (cash) Piața futures Aprilie 2010 Producătorul estimează că recolta sa va fi de 20.000 bu. Prețul său de vânzare la recoltare trebuie să fie de 4,20 $/bu Vinde patru contracte

Burse. In: BURSE – ediţia a II-a by Aurel CHIRA, Elena GÎNDU, Benedicta DROBOTĂ, Andy-Felix JITĂREANU (2010) [Corola-publishinghouse/Science/388_a_1103]
prin închiderea operațiunii de hedging, pierderea este tot de 2000 $, față de situația când grâul ar fi fost vândut la prețul pieței de 4,70 $/bu. În acest caz poziția „futures” s-a lichidat prin cumpărarea propriului contact, întrucât prin tranzacția bursieră s-a urmărit un hedging, adică protecția valorii stocului de marfă achiziționat. Un alt exemplu de short hedging, este al unui producător, care nu are spații de depozitare, dar dorește să-și valorifice producția de soia la un termen mai

Burse. In: BURSE – ediţia a II-a by Aurel CHIRA, Elena GÎNDU, Benedicta DROBOTĂ, Andy-Felix JITĂREANU (2010) [Corola-publishinghouse/Science/388_a_1103]
de grâu în luna aprilie, în scopul asigurării continuității activității sale. Managerul firmei este preocupat de faptul că prețurile ar putea crește în perioada noiembrie - aprilie. Pentru a se proteja, el hotărăște să facă uz de cunoștințele sale în domeniul bursier. Astfel, managerul firmei apelează la un broker de pe piața unei burse de mărfuri, intenționând să realizeze un hedging. În acest caz, el își deschide o poziție pe piața futures, de sens contrar poziției de pe piața cash, vânzând contracte futures pentru

Burse. In: BURSE – ediţia a II-a by Aurel CHIRA, Elena GÎNDU, Benedicta DROBOTĂ, Andy-Felix JITĂREANU (2010) [Corola-publishinghouse/Science/388_a_1103]
mai mult timp. În mod similar, la o anumită marfă, ei vor vinde contractele la termen pentru acea marfă și astfel prețurile vor scădea înainte ca surplusul să determine acest lucru. 5.3.1. Câștiguri prin operațuni speculative În cadrul tranzacțiilor bursiere, speculația este admisă fiind definită astfel : - „Tehnică de cumpărare și de revânzare a bunurilor sau a valorilor, în vederea obținerii unui profit din fluctuația cursurilor acestora”; - „Orice activitate destinată profitării de variațiile prevăzute ale pieței, prin realizarea pe cât se poate de

Burse. In: BURSE – ediţia a II-a by Aurel CHIRA, Elena GÎNDU, Benedicta DROBOTĂ, Andy-Felix JITĂREANU (2010) [Corola-publishinghouse/Science/388_a_1103]
care să conducă în mod sigur la câștiguri din operațiuni speculative la bursă, cei implicați într-un astfel de comerț se orientează spre acele categorii de operațiuni speculative, la care riscul nu este niciodată mai mare decât șansa profitului. Speculația bursieră, deși riscantă, a devenit atractivă, astfel încât atmosfera ce o creează oferă oportunitatea realizării de câștiguri. Odată cu constituirea burselor, s-au format și speculatorii care au transferat în practică și în propriul interes, o primă regulă a profitului în afaceri: cumpără

Burse. In: BURSE – ediţia a II-a by Aurel CHIRA, Elena GÎNDU, Benedicta DROBOTĂ, Andy-Felix JITĂREANU (2010) [Corola-publishinghouse/Science/388_a_1103]
bursă numit în jargon „taur”, iar acțiunea acestuia, „bull”. Operațiunea speculativă se numește „à la hausse” și vizează situația când cumpărătorul achiziționează o marfă, mizând că la termenul de livrare o va vinde la un preț mai ridicat. O piață bursieră caracterizată prin cursuri în creștere, durabilă, este o piață sub semnul taurului și se numește bull market sau bulish. Al doilea tip de previziune asupra evoluției prețului este acela care se bazează pe o scădere anticipată a prețului, acționându-se

Burse. In: BURSE – ediţia a II-a by Aurel CHIRA, Elena GÎNDU, Benedicta DROBOTĂ, Andy-Felix JITĂREANU (2010) [Corola-publishinghouse/Science/388_a_1103]
pe termen scurt, conduc la destabilizarea prețurilor. Fenomenul nu trebuie supraestimat, pentru că se produce pe perioade foarte scurte de timp, de obicei câteva zile sau câteva săptămâni în decursul a câțiva ani, în timp ce, influența stabilizatoare are un caracter continuu. Mecanismul bursier favorizează din plin pe cei care dețin informații complete și elaborează strategii corecte. Persoanele care au informații inexacte, de regulă elaborează previziuni eronate, iar mecanismul bursier îi conduce la înregistrarea de pierderi. De fapt, bursa permite un schimb al riscurilor

Burse. In: BURSE – ediţia a II-a by Aurel CHIRA, Elena GÎNDU, Benedicta DROBOTĂ, Andy-Felix JITĂREANU (2010) [Corola-publishinghouse/Science/388_a_1103]
săptămâni în decursul a câțiva ani, în timp ce, influența stabilizatoare are un caracter continuu. Mecanismul bursier favorizează din plin pe cei care dețin informații complete și elaborează strategii corecte. Persoanele care au informații inexacte, de regulă elaborează previziuni eronate, iar mecanismul bursier îi conduce la înregistrarea de pierderi. De fapt, bursa permite un schimb al riscurilor și al costurilor, care se plătesc pentru acest schimb și care, în termeni economici este un „joc cu sume zero”. În privința pierderilor, în literatura de specialitate

Burse. In: BURSE – ediţia a II-a by Aurel CHIRA, Elena GÎNDU, Benedicta DROBOTĂ, Andy-Felix JITĂREANU (2010) [Corola-publishinghouse/Science/388_a_1103]
dar reprezintă și o speculație uzuală. Termenul anglo-saxon „spread” semnifică întindere și este utilizat pentru a indica diferența între cerere și ofertă sau diferența de curs sau alte diferențe. Spread, în limba engleză și ecart, în limba franceză, semnifică operațiunea bursieră ce constă în cumpărarea și vânzarea simultană de contracte la termen (futures) pentru același activ, contractele având scadențe diferite sau cu aceeași scadență, dar pe piețe diferite. În cazul tranzacțiilor speculative „spread” sau „răspândirea” se realizează o operațiune de cumpărare

Burse. In: BURSE – ediţia a II-a by Aurel CHIRA, Elena GÎNDU, Benedicta DROBOTĂ, Andy-Felix JITĂREANU (2010) [Corola-publishinghouse/Science/388_a_1103]
Rezultat 0,55 x 5000 bucheli = 2750 $ 0,10 x 5000 bucheli = 500 $ 0,65 $/buchel Câștig net: 0,65 x 5000 bucheli = 3250 $ 5.3.1.2.2. Tranzacții speculative cu primă (reziliabile) Operațiunea cu primă, reprezintă „ o tranzacție bursieră în care una din părți (cumpărătorul), își rezervă dreptul de a rezilia (abandona) contractul la termen, în schimbul plății unei penalități fixate dinainte, denumită primă. Operațiunile cu primă se mai numesc și reziliabile pentru că, în situația în care, la termenul de

Burse. In: BURSE – ediţia a II-a by Aurel CHIRA, Elena GÎNDU, Benedicta DROBOTĂ, Andy-Felix JITĂREANU (2010) [Corola-publishinghouse/Science/388_a_1103]
își limitează pierderea până la nivelul primei. De aceea, speculatorii preferă acele categorii de operațiuni la care riscul nu depășește niciodată șansa câștigului. Astfel de tranzacții speculative cu primă, care dau posibilitatea limitării pierderilor sunt așa numitele opțiuni (options). După Dicționarul bursier opțiunea reprezintă „ dreptul contractual de a cumpăra sau de a vinde, într-o perioadă determinată și la un preț fixat dinainte, un anumit număr de acțiuni, o anumită sumă în devize, o anumită cantitate de metal prețios sau un număr

Burse. In: BURSE – ediţia a II-a by Aurel CHIRA, Elena GÎNDU, Benedicta DROBOTĂ, Andy-Felix JITĂREANU (2010) [Corola-publishinghouse/Science/388_a_1103]
aceeași bursă, anumite contracte să aibă exercitarea în stil american, pe toată durata de viață a contractului, iar altele în stil european, numai la scadență. Contractele de opțiune pentru operațiuni futures au fost introduse experimental în anul 1982 pe piața bursieră de la Chicago Board of Trade, bucurându-se de contribuția statului și a celor mai importante bănci din Statele Unite ale Americii și având ca obiect bonuri de tezaur emise de trezoreria națională. În ceea ce privește opțiunile, o parte dintre specialiști susțin că sunt

Burse. In: BURSE – ediţia a II-a by Aurel CHIRA, Elena GÎNDU, Benedicta DROBOTĂ, Andy-Felix JITĂREANU (2010) [Corola-publishinghouse/Science/388_a_1103]
tezaur emise de trezoreria națională. În ceea ce privește opțiunile, o parte dintre specialiști susțin că sunt două tipuri de opțiuni: „call” și „put”, iar altă parte, mai adaugă un al treilea tip „double option”, existând unele diferențieri de ordin formal. După Dicționarul bursier, cele două tipuri de opțiuni sunt definite astfel: - „Opțiunea Call” - termen american care desemnează o opțiune pentru cumpărarea de acțiuni, de devize sau alte valori, într-o perioadă determinată și la un preț fixat dinainte, numit primă de opțiune. Opțiunea

Burse. In: BURSE – ediţia a II-a by Aurel CHIRA, Elena GÎNDU, Benedicta DROBOTĂ, Andy-Felix JITĂREANU (2010) [Corola-publishinghouse/Science/388_a_1103]
vânza-re-cumpărare de acțiuni din S.U.A. Operațiunile care se negociază la burse se execută pe bază de contracte. Spre deosebire de practica obișnuită, aceste contracte de bursă sunt încheiate standard, respectiv, pe baza unor modele standard care se aprobă de către Comitetul bursei. Indicii bursieri reflectă evoluția cursurilor bursiere pe o anumită piață, la o anumită bursă, exprimând raportul între cererea și oferta de capital. Indicele bursier generalizat exprimă preferința medie a deținătorilor de capital, de angajare în activitatea economică, manifestându-se prin predominanța celor

Burse. In: BURSE – ediţia a II-a by Aurel CHIRA, Elena GÎNDU, Benedicta DROBOTĂ, Andy-Felix JITĂREANU (2010) [Corola-publishinghouse/Science/388_a_1103]
S.U.A. Operațiunile care se negociază la burse se execută pe bază de contracte. Spre deosebire de practica obișnuită, aceste contracte de bursă sunt încheiate standard, respectiv, pe baza unor modele standard care se aprobă de către Comitetul bursei. Indicii bursieri reflectă evoluția cursurilor bursiere pe o anumită piață, la o anumită bursă, exprimând raportul între cererea și oferta de capital. Indicele bursier generalizat exprimă preferința medie a deținătorilor de capital, de angajare în activitatea economică, manifestându-se prin predominanța celor ce vând asupra celor

Burse. In: BURSE – ediţia a II-a by Aurel CHIRA, Elena GÎNDU, Benedicta DROBOTĂ, Andy-Felix JITĂREANU (2010) [Corola-publishinghouse/Science/388_a_1103]
de bursă sunt încheiate standard, respectiv, pe baza unor modele standard care se aprobă de către Comitetul bursei. Indicii bursieri reflectă evoluția cursurilor bursiere pe o anumită piață, la o anumită bursă, exprimând raportul între cererea și oferta de capital. Indicele bursier generalizat exprimă preferința medie a deținătorilor de capital, de angajare în activitatea economică, manifestându-se prin predominanța celor ce vând asupra celor ce cumpără, fapt ce determină scăderea generală a cursurilor. Preponderența celor care cumpără asupra celor care vând, determină

Burse. In: BURSE – ediţia a II-a by Aurel CHIRA, Elena GÎNDU, Benedicta DROBOTĂ, Andy-Felix JITĂREANU (2010) [Corola-publishinghouse/Science/388_a_1103]
-se prin predominanța celor ce vând asupra celor ce cumpără, fapt ce determină scăderea generală a cursurilor. Preponderența celor care cumpără asupra celor care vând, determină creșterea lentă, dar continuă, a cursurilor, evidențiind o evoluție stabilă, de creștere economică. Indicii bursieri se determină pe baza unui eșantion de întreprinderi selecționate (ce se menține în timp), ponderea lor fiind determinată de capitalizarea bursieră, respectiv, de coeficientul de capitalizare a rezultatelor. Coeficientul de capitalizare a rezultatelor are ca bază de calcul profiturile nete

Burse. In: BURSE – ediţia a II-a by Aurel CHIRA, Elena GÎNDU, Benedicta DROBOTĂ, Andy-Felix JITĂREANU (2010) [Corola-publishinghouse/Science/388_a_1103]
asupra celor care vând, determină creșterea lentă, dar continuă, a cursurilor, evidențiind o evoluție stabilă, de creștere economică. Indicii bursieri se determină pe baza unui eșantion de întreprinderi selecționate (ce se menține în timp), ponderea lor fiind determinată de capitalizarea bursieră, respectiv, de coeficientul de capitalizare a rezultatelor. Coeficientul de capitalizare a rezultatelor are ca bază de calcul profiturile nete pe acțiune, luând în considerare randamentul fiecărei întreprinderi, respectiv măsura în care proprietarul poate fi remunerat. Indicele Dow Jones, se calculează

Burse. In: BURSE – ediţia a II-a by Aurel CHIRA, Elena GÎNDU, Benedicta DROBOTĂ, Andy-Felix JITĂREANU (2010) [Corola-publishinghouse/Science/388_a_1103]
în timp a prețului mediu, rezultat din tranzacția la bursa din New York a 30 acțiuni industriale, 20 societăți de transport și 15 acțiuni ale unor întreprinderi prestatoare de servicii. În literatura de specialitate se evidențiază caracterul convențional al alcătuirii indicilor bursieri. Spre exemplu, în cazul indicelui Dow Jones, se consideră în anii de depresiune, o capitalizare de 10 ori, iar în perioada de avânt, de peste 20 de ori, fenomen ce evidențiază faptul că, pe o perioadă de 3-4 ani, cursul acțiunilor

Burse. In: BURSE – ediţia a II-a by Aurel CHIRA, Elena GÎNDU, Benedicta DROBOTĂ, Andy-Felix JITĂREANU (2010) [Corola-publishinghouse/Science/388_a_1103]
de avânt, de peste 20 de ori, fenomen ce evidențiază faptul că, pe o perioadă de 3-4 ani, cursul acțiunilor (valoarea indicelui) poate să crească de la 1 la 3, la o creștere reală a profiturilor de la 1 la 1,5. Indicele bursier este semnificativ numai pentru bursa respectivă, nefiind posibile comparații internaționale, deoarece normele de contabilizare sunt diferite de la o țară la alta, normele de impozitare diferă, iar metodele de camuflare a profitului sunt o practică generală, dar diferită pentru fiecare țară

Burse. In: BURSE – ediţia a II-a by Aurel CHIRA, Elena GÎNDU, Benedicta DROBOTĂ, Andy-Felix JITĂREANU (2010) [Corola-publishinghouse/Science/388_a_1103]
semnificativ, cunoscut și utilizat, care, în ultimii 10-15 ani a înregistrat creșteri accelerate. În Japonia, se utilizează indicele Nikkei, institutuit în anul 1950, care cuprinde 225 societăți. În Anglia, se folosește indicele Financial Times, care cuprinde numai 30 valori. Indicii bursieri din prima generație, sunt considerați lipsiți de relevanță, datorită faptului că, sunt excluse din sfera lor unele sectoare destul de importante. Spre exemplu, indicele Dow Jones nu cuprinde nici o companie bancară și de asigurări și nici o întreprindere de comunicații. Același lucru

Burse. In: BURSE – ediţia a II-a by Aurel CHIRA, Elena GÎNDU, Benedicta DROBOTĂ, Andy-Felix JITĂREANU (2010) [Corola-publishinghouse/Science/388_a_1103]
de relevanță, datorită faptului că, sunt excluse din sfera lor unele sectoare destul de importante. Spre exemplu, indicele Dow Jones nu cuprinde nici o companie bancară și de asigurări și nici o întreprindere de comunicații. Același lucru se poate spune și despre indicii bursieri, CAC 40, în Franța sau DAX, în Germania. Mai semnificativi sunt indicii bursieri din generația a II-a, datorită numărului mai mare de societăți cuprinse, cât și prin importanța și reprezentativitatea societăților incluse în calculul acestor indici. Indicii bursieri din

Burse. In: BURSE – ediţia a II-a by Aurel CHIRA, Elena GÎNDU, Benedicta DROBOTĂ, Andy-Felix JITĂREANU (2010) [Corola-publishinghouse/Science/388_a_1103]
importante. Spre exemplu, indicele Dow Jones nu cuprinde nici o companie bancară și de asigurări și nici o întreprindere de comunicații. Același lucru se poate spune și despre indicii bursieri, CAC 40, în Franța sau DAX, în Germania. Mai semnificativi sunt indicii bursieri din generația a II-a, datorită numărului mai mare de societăți cuprinse, cât și prin importanța și reprezentativitatea societăților incluse în calculul acestor indici. Indicii bursieri din generația a II-a s-au construit având la bază respectarea anumitor cerințe

Burse. In: BURSE – ediţia a II-a by Aurel CHIRA, Elena GÎNDU, Benedicta DROBOTĂ, Andy-Felix JITĂREANU (2010) [Corola-publishinghouse/Science/388_a_1103]
indicii bursieri, CAC 40, în Franța sau DAX, în Germania. Mai semnificativi sunt indicii bursieri din generația a II-a, datorită numărului mai mare de societăți cuprinse, cât și prin importanța și reprezentativitatea societăților incluse în calculul acestor indici. Indicii bursieri din generația a II-a s-au construit având la bază respectarea anumitor cerințe : − selectarea eșantionului de firme incluse în structura indicelui bursier; − atribuirea unei anumite importanțe, prin: pondere egală pentru toate valorile mobiliare din structura indicelui bursier; pondere egală

Burse. In: BURSE – ediţia a II-a by Aurel CHIRA, Elena GÎNDU, Benedicta DROBOTĂ, Andy-Felix JITĂREANU (2010) [Corola-publishinghouse/Science/388_a_1103]
indici. Indicii bursieri din generația a II-a s-au construit având la bază respectarea anumitor cerințe : − selectarea eșantionului de firme incluse în structura indicelui bursier; − atribuirea unei anumite importanțe, prin: pondere egală pentru toate valorile mobiliare din structura indicelui bursier; pondere egală cu capitalizarea bursieră, respectiv, pondere mai mare a titlului care are dividendele pe acțiuni mai mari; − alegerea datei de referință pentru care indicele bursier se 100, 1000 sau 10000 puncte, în funcție de reglementările pieței. Cele mai importante criterii de

Burse. In: BURSE – ediţia a II-a by Aurel CHIRA, Elena GÎNDU, Benedicta DROBOTĂ, Andy-Felix JITĂREANU (2010) [Corola-publishinghouse/Science/388_a_1103]