15,206 matches
-
cum forța lui atlas se transferă degetelor tale de la picioare, simți că ai putea ține, ridicată pe vârfuri, întreaga ta grădină suspendată de dragoste, deasupra capului, sus, pe cerul tău de deasupra cerului celorlalți. îți vine să alergi peste toată câmpia, să cutreieri tot ținutul, să faci zece lacuri kanas dus-întors, cu degetele tale de la picioare lucrând ca o turbină, ca un motor cu aburi, ca un mecanism mare putere bielă manivelă perpetuum mobile. cu toată forța pe care o ai
Cartea dragostei by Bogdan O. Popescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1319_a_2883]
-
praful. șase în al cincilea loc: regretele dispar, te oprești o clipă să dispară regretele. alergatul repede aduce întot deuna regrete, regrete și remușcări. te oprești o clipă să dispară remușcările și repornești cursa către dragostea ta, alimentată de șapte câmpii pline de furnale fumegând și de șapte olande cu mori de vând și de dragostea ta, purificată hexagramă cu hexagramă. nouă deasupra: uită-te în sus: bărbatul e liniuța curbă în jos care pleacă de la rotocolul de sus care este
Cartea dragostei by Bogdan O. Popescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1319_a_2883]
-
păpădie uriașă, în alergarea ta vezi către răsărit un conducător de oaste străin, nu îl băga în seamă, el nu te vede, nu îi vor da de bănuit un gărduleț viu verde și niște draperii multicolore care aleargă pe această câmpie, pe care se întâmplă atât de multe lucruri misterioase. șase în al cincilea loc: se aud strigări exaltate, ovații, urale, nu știi de unde vin, lumina este și mai puternică acum, iei din desaga ta mușchi de baobab-bătrân-capricios și îți înfunzi
Cartea dragostei by Bogdan O. Popescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1319_a_2883]
-
atingerea și bătăile inimii în jurul meu înfășor patul cu totul, atât de dor îmi e de tine de singură ce sunt, înconjur patul cu covoarele, draperiile, podelele și tavanele casei cu strada noastră, cu bulevardele bucureștiului, cu șesul întins al câmpiei române peste care rulez munții alpi, peste care meseta centrală a spaniei prind acest mare pachet din jurul meu cu capsa gibraltarului prind un val înalt de atlantic și trag upstate new york și casa ledig la pieptul meu îți simt
Cartea dragostei by Bogdan O. Popescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1319_a_2883]
-
și creșteau mult cheltuielile de transport. În acest sector al Porților de Fier, datorită acestor condiții naturale deosebite pentru navigație, precum și datorită faptului că această arie geografică constituie o adevarată poartă de intrare spre importantă răspântie a Belgradului și spre Câmpia Panonica, au existat și există atât interese generale, cât și interese speciale.89 Interesele generale vizează asigurarea navigației prin acest sector, toate țările interesate de transportul pe Dunăre având dorința de a se înlesni navigația în acest sector. Interesele speciale
Dunărea. Geopolitică şi negociere by Ciprian Beniamin Benea [Corola-publishinghouse/Administrative/1419_a_2661]
-
soare pline, frumoasă ești, pădurea mea, și singură, ca mine... * F1: Primăvară, din ce rai nevisat de pământeni vii cu mândrul tău alai peste crânguri și poieni? F4: Pogorâtă pe pământ în mătăsuri lungi, de vânt, lași în urmă, pe câmpii, galbeni vii de păpădii, bălți albastre și-nsorite de omăt topit abia, și pe dealuri mucezite arături de catifea. B2: Și pornești departe-n sus după iarna ce s-a dus, după trena-i de ninsori așternută pe colini... F3
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1483_a_2781]
-
pornești departe-n sus după iarna ce s-a dus, după trena-i de ninsori așternută pe colini... F3: Drumuri 'nalte de cocori, călăuzii cei străini, îți îndreaptă an cu an pasul tainic, și te mint spre ținutul diafan al câmpiilor de-argint. B3: Iar acolo, te oprești; și doar pasul tău ușor, în omăt strălucitor lasă urme viorii, de conduri împărătești, peste albele stihii. B1: Primăvară, unde ești? * F1: Baloane mari de spumă albă prin grădini și zarzării, și vișinii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1483_a_2781]
-
nouă zi... Dar cine le poate socoti? Iubirea mea nebună, de-abia trezită-n zori, adună mănunchiuri mari de flori. Se-ntreabă ce să facă? Și, făr-a pregeta, ea pleacă întins la casa ta. Târziu, când peste lanuri coboară pe câmpii noianuri de umbre argintii, iubirea mea fugară de-abia s-a liniștit, și-afară, ca un copil trudit, pe-un maldăr de sulfine, cu cel din urmă gând la tine, adoarme suspinând... * B3: Dacă liniștea pădurii adormite nici o veste de-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1483_a_2781]
-
ți-oi da eu un acatist, de nu li-i putea duce...! (Către Pitac) Și ce poftește cuvioșia sa? PITAC: Nu poftește nimic altceva decât să facă minuni. NIȚĂ: Să facă... ce? Vorbește mai lămurit. Ori ai început să bați câmpii! Ce fel de minuni? BABA RADA (nu mai are răbdare să tacă): Minuni ca toate minunile, părințele. Ce te miri așa sfinția ta? Și nu numai una. Iac-aici, în cămăruța de-alături, intră cel cu durerea și iese întreg
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1483_a_2781]
-
Partea întâia Deasupra pânzei de aur așternută peste câmpie, un soare tomnatic cu luciri cuminți se sprijinea în toiagul razelor obosite ale chindiei, pe dealurile satului din potcoava pădurii. Înzăuată în pete multicolore, pădurea privea ocrotitor și nostalgic la satul aciuat acolo în vale. Aștepta nerăbdătoare parcă întoarcerea gospodarilor
Întorşi din infern vol. II by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1238_a_1876]
-
vă raportez... Este chiar casa mea!” La auzul acestor cuvinte, maiorul a făcut ochii mari și un pas înapoi... „Ce vorbești, plutonier? Vino-ți în fire! Ce casă visezi?” Atunci mi-am dat seama că maiorul credea că eu bat câmpii... Am văzut asemenea situații în celălalt război... „Domnule maior! Aista-i satul meu. Priviți colea - i-am arătat eu mormântul de colea este al tatii... Maiorul a rămas marmură. A pus apoi binoclul la ochi și a privit îndelung casa
Întorşi din infern vol. II by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1238_a_1876]
-
de puternic existența, încât eram aidoma omului ce nu-și mai încape în piele de mulțumire și, de bucurie, zâmbește și face glume inocente tot timpul, iar sângele îi aleargă zburdalnic prin vene, ca cea mai sprintenă gazelă pe o câmpie cu flori! Când își arunca capul pe spate, dându-și la iveală pielea fină și tulburător de albă de pe delicatul ei gât, când i se dilatau pupilele, scoțându-i bine în evidență ochii ce scânteiau de dorință îmbinată cu o
Istorisiri nesănătoase fericirii by Rareş Tiron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1251_a_1940]
-
vârstă de numai nouă ani! Iar frumoasa Laura, de care se îndrăgostise iremediabil însuși Petrarca, dezvoltând repede o pasiune devenită legendară, era doar o adolescentă de șaptesprezece ani, care se zbenguia cu grație prin praf și prin polen, pe întinsele câmpii ale copilăriei sale! Și, de altfel, exemplele, în privința aceasta, ar mai putea continua mult și bine, cu siguranță! În plus, cine anume sunt eu, mai exact, ca să ies câtuși de puțin în evidență prin ceea ce fac, cum fac și cu
Istorisiri nesănătoase fericirii by Rareş Tiron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1251_a_1940]
-
capul... Ia te uită, ce căluț negru și falnic, cu coama bogată și zbârlită! Sigur este din celebra familie Seglawi Jedran 1. Și - vai! - ce frumos știe el să zboare pe pereții mei, lin și plăcut, ca un fluturaș pe câmpii înflorite, primăvara. Haide, prietene cal, vino la mine să te trag puțin de coadă. Ei, vino odată!” Era încă viu, dar nu mai avea nimic sănătos în el. De aceea, se și afla în starea jalnică, în care l-am
Istorisiri nesănătoase fericirii by Rareş Tiron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1251_a_1940]
-
la un pas de nefericitul destin al lui Holderlin și am trecut prin chinurile singurătății lui Van Gogh (descrisă de Octavian Paler, În „Scrisori imaginare”). Văzând cum cerul vieții se Întunecă tot mai mult, iar corbii se apropie primejdios de câmpia Încă Înverzită a sufletului meu, am hotărât să sfidez destinul și să cultiv cuvântul, sperând să răsară cele mai frumoase flori care vor Încânta, poate, trecătorul cu suflet sensibil și senin! În ultimii patru ani m-am făcut soră cu
Jertfă de seară by Valentina Becart () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1137_a_1867]
-
de război); Liviu Rebreanu (Pădurea spânzuraților) etc. Am ales facultatea de Agronomie din cadrul I.A.N.B (Institutul Agronomic N. Bălcescu) București, dintr-un singur motiv: iubeam natura, frumusețea fiecărui anotimp ce-mi făcea sufletul să vibreze, să cânte, iubeam câmpiile Înverzite, florile, nemărginirile albastre, zborul fluturilor În beția de soare a dimineții. După absolvitea facultății am primit repartiție la Tulcea ca „șef de fermă”. Un oraș curat, cochet, ospitalier. Dunărea și-a deschis larg brațele - pentru a mă primi cum
Jertfă de seară by Valentina Becart () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1137_a_1867]
-
anumite proiecte nu pot fi realizate decât centralizat, prin reunirea eforturilor tuturor membrilor comunității, fără a putea însă, cel puțin temporar, să asigure avantaje egale tuturor participanților (este cazul construirii rețelelor de alimentare cu apă potabilă în anumite sate, de câmpie, mai ales, în care lucrările de foraj pentru captarea apei și celelalte lucrări de amenajare sunt foarte costisitoare). În astfel de situații, convingerea devine un instrument esențial al stimulării participării; este vorba nu atât de a face apel la argumente
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
2002, RPL, Recensământul comunitar al migrației, OIM, 2001, RCM, Baza de date COMREG, proiect de cercetare CNCSIS C8-1999-2002. Graficul prezintă coeficienții beta dintr-un model de regresie multiplă cu rata de emigrare temporară din sate ca variabilă dependentă. „Localizarea la câmpie” este măsurată prin ponderea de teren arabil în totalul terenului agricol în cadrul comunei de care aparține satul; „mărime oraș apropiat” este valoarea logaritmată a populației orașului de peste 30.000 locuitori, care se află. Stocul de educație este măsurat prin EDSTOCK
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
în funcție de nivelul de dezvoltare, 20021" Nivel de sattc "Nivel de sat" Viața socială a satelor este puternic dependentă de localizarea lor, de oportunitățile pe care le oferă orașul, drumul și accesibilitatea instituțională. Satele cele mai sărace sunt cele izolate în câmpie, departe de drumuri modernizate și de orașe mari și cu statut periferic în cadrul comunei de care aparțin. La celălalt pol, cu șanse sporite de bunăstare, sunt satele de deal/munte, apropiate de drumuri europene și de orașe mari, cu statut
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
de dezvoltare de factură ecologică este de menționat și mărimea orașului vecin: satele apropiate de orașele mari tind să fie mai dezvoltate decât cele aflate în preajma unor orașe mici. Mediul natural, situarea satului în zone de deal/munte sau de câmpie, influențează șansele de dezvoltare prin intermediul structurii ocupaționale a populației. Ocuparea agricolă specifică zonelor de câmpie are asociate venituri mai reduse și, implicit, un nivel de viață mai scăzut decât în cazul satelor de deal-munte. Diferențierile asociate cu zona geografică nu
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
orașele mari tind să fie mai dezvoltate decât cele aflate în preajma unor orașe mici. Mediul natural, situarea satului în zone de deal/munte sau de câmpie, influențează șansele de dezvoltare prin intermediul structurii ocupaționale a populației. Ocuparea agricolă specifică zonelor de câmpie are asociate venituri mai reduse și, implicit, un nivel de viață mai scăzut decât în cazul satelor de deal-munte. Diferențierile asociate cu zona geografică nu sunt însă numai de tip agricol/neagricol. Contează și natura ocupării agricole. Satele de deal-munte
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
numai de tip agricol/neagricol. Contează și natura ocupării agricole. Satele de deal-munte au în mai mare măsură condiții favorabile pentru creșterea animalelor, activitate căreia îi sunt asociate venituri mai mari decât cele din cultura plantelor cerealiere, specifică zonelor de câmpie. Tabelul 14. Nivelul mediu de dezvoltare a satelor* în funcție de localizare, 2002tc "Tabelul 14. Nivelul mediu de dezvoltare a satelor* în funcție de localizare, 2002" * Pentru calcule a fost utilizată varianta DEVSAT 2002 redusă, fără variabila „grad de izolare”, folosind scorul factorial rezultat
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
092. Datele asupra celui mai apropiat oraș se referă la momentul 1998. Factorii ecologici menționați acționează cumulativ. Satele cele mai sărace sunt cele izolate, departe de drumuri modernizate și de orașe mari, cu statut periferic în cadrul comunei și localizate la câmpie. La polul opus, cu șanse maxime de dezvoltare socială, se află satele centrale, din apropierea orașelor mari. Regularitatea respectivă este vizibilă nu numai la modul agregat, prin cumularea mai multor indicatori de dezvoltare socială, ci și pe indicatori specifici. Suprafața locuibilă
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
Regularitatea respectivă este vizibilă nu numai la modul agregat, prin cumularea mai multor indicatori de dezvoltare socială, ci și pe indicatori specifici. Suprafața locuibilă pe locuință, spre exemplu, este minimă în cazul satelor periferice, depărtate de drumurile modernizate, situate la câmpie (tabelul 15). Suprafața locuibilă maximă este specifică satelor de câmpie, din apropierea drumurilor modernizate și a marilor orașe. Tabelul 15. Suprafața locuibilă pe locuință, pe tipuri de sate, 2002tc "Tabelul 15. Suprafața locuibilă pe locuință, pe tipuri de sate, 2002" Mediile
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
cumularea mai multor indicatori de dezvoltare socială, ci și pe indicatori specifici. Suprafața locuibilă pe locuință, spre exemplu, este minimă în cazul satelor periferice, depărtate de drumurile modernizate, situate la câmpie (tabelul 15). Suprafața locuibilă maximă este specifică satelor de câmpie, din apropierea drumurilor modernizate și a marilor orașe. Tabelul 15. Suprafața locuibilă pe locuință, pe tipuri de sate, 2002tc "Tabelul 15. Suprafața locuibilă pe locuință, pe tipuri de sate, 2002" Mediile pe tip de sat au fost calculate prin ponderarea mărimii
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]