33,891 matches
-
pe muzică, după o melodie culeasă de Anton Pann, devenind marșul revoluționarilor pașoptiști. Din ianuarie 1990, este Imnul național al României. Duminică, 22 iunie Ciocârlia cântecului popular În urmă cu 40 de ani a murit Maria Tănase, ilustră interpretă a cântecului popular românesc. A fost desemnată în 1939 să ne reprezinte țara la Expoziția Universală de la New York, a efectuat numeroase turnee în lume, fiind o ambasadoare strălucită a culturii noastre populare. A bătut țara în lung și în lat, mergând prin
Agenda2003-25-03-14 () [Corola-journal/Journalistic/281146_a_282475]
-
Sturdza Bulandra“ din București, 21. 01, ora 19. Teatrul Național: „Diavolul și domnișoara Prym“ după Paulo Coelho, regia Mihaela Lichiardopol, 17. 01, ora 19, și 18. 01, ora 19; „Crima din strada Lourcine“ de Eugčne Labiche, 20. 01, ora 19; „Cântec de adormit Mitzura“ după Tudor Arghezi, 23. 01, ora 10. Teatrul de Stat „Csiky Gergely“: „Cei trei purceluși“ de Gh. Stana, 19. 01, ora 10; „Hamlet“ de W. Shakespeare, 21. 01, ora 19; „Istoria comunismului, povestită pentru bolnavi mintal“ de
Agenda2004-3-04-timp liber () [Corola-journal/Journalistic/281966_a_283295]
-
Opera Română: „Podu’“. Spectacol susținut de Teatrul Național „I. L. Caragiale“ București, 28. 01, ora 19. Teatrul Național: „Căsătoria“ de N. V. Gogol, 24. 01, ora 19; „La Lilieci“ după M. Sorescu, 25. 01, ora 19, și 29. 01, ora 19; „Cântec de adormit Mitzura“ după T. Arghezi, 27. 01, ora 19. Teatrul de Stat „Csiky Gergely“: „Croncăneli“, 28. 01, ora 19; „Fram, ursul polar“ de C. Petrescu, 29. 01, orele 9,30 și 11; „Strategia porcului & Cu ochi de copil“ de
Agenda2004-4-04-timp () [Corola-journal/Journalistic/281994_a_283323]
-
Pagină realizată de DUȘAN BAISKI „Lale sa Morisa“ din Cenad sau dragostea pentru muzică Grupul vocal-instrumental al flăcăilor de pe Mureș poartă faima cântecului sârbesc și românesc peste hotare Istoria tamburașilor din străvechea așezare bănățeană Cenad este oglinda fidelă a frământărilor politice din România din ultima jumătate de veac. O înșiruire de suișuri și coborâșuri din care cenăzenii au învățat că nu trebuie să
Agenda2004-5-04-c () [Corola-journal/Journalistic/282001_a_283330]
-
fel ca la început, sunt aleși copii de clasa a IV-a și a V-a. Se studiază notele muzicale, se distribuie copiii la instrumentele specifice după anumite criterii și, treptat, mentorii lor într-ale cântatului le insuflă dragostea pentru cântecul popular autentic sârbesc. După câțiva ani, grupul începe să evolueze pe scena Căminului Cultural din Cenad. Încet-încet, copiilor talentați li se duce vestea, astfel că vor cânta și în alte localități. Iar de cum a debutat și cunoscutul festival „Cântarea României
Agenda2004-5-04-c () [Corola-journal/Journalistic/282001_a_283330]
-
cum din repertoriul cenăzenilor nu lipsea melodia „Četiri konja debela“, s-a impus traducerea. Cuvânt cu cuvânt, nu înseamnă altceva decât „Patru cai grași“, titlu la care un culturnic s-a burzuluit la cenăzeni: „Voi vă bateți joc de noi? Cântecul, vechi de altfel, nu se referea nicidecum la ceea ce mai rămăsese din cabaline costelive de pe la C. A.P. -uri, ci la caii de până la colectivizare, bine întreținuți și care constituiau fala oricărui bănățean care se respecta. A avea un cal slab
Agenda2004-5-04-c () [Corola-journal/Journalistic/282001_a_283330]
-
Soliștii vocali ai grupului sunt: Dușița Roșu, Liuba Petrov, Veselin Ilin și Dragoslav Vlașcici. Ei sunt cei care, în fiecare săptămână, din 1993 încoace, se adună la repetiții și șlefuiesc, notă cu notă, câte o nouă melodie, câte un nou cântec, fiindcă, oricât de nepriceput ar fi într-ale cântatului, publicul trebuie respectat. Nu te poți prezenta de fiecare dată în fața lui cu mereu aceleași piese. Repetițiile se țin la Clubul sârbesc din Cenad, proprietate a Parohiei Ortodoxe Sârbe din localitate
Agenda2004-5-04-c () [Corola-journal/Journalistic/282001_a_283330]
-
succesul la public. Iar tamburașii din Cenad nu duc niciunde lispă de un public exigent. Piesele de rezistentă ale repertoriului sunt: „Firul de mătase“ (piesă instrumentală sârbească), „Hora de concert și staccato“ de Grigoraș Dinicu, dar și alte melodii și cântece populare sârbești și românești. Grupul se bucură și de colaborarea cu muzicieni de frunte ai Banatului. Firesc, se referă la cei de etnie sârbă și anume: Laza Cnejevici, Laza Pomorișaț, Luianov Timotei și Ivan Pantici. Aceștia nu pregetă să meargă
Agenda2004-5-04-c () [Corola-journal/Journalistic/282001_a_283330]
-
de tamburași înființată după primul război mondial. Ca tamburaș, primul său instructor a fost Sava Giuricin, tot din Cenad, un inimos cunoscător al instrumentelor populare, care i-a insuflat dragostea pentru familia tamburițelor (primă, bas prim, cello, contrabas) și pentru cântecul popular sârbesc. Devenit între timp profesor de istorie-geografie, dragostea pentru muzică nu s-a diminuat, ci s-a amplificat. A evoluat o bună bucată de timp, în calitate de concertmaistru, în cadrul Ansamblului Sârb de Stat de Cântece și Jocuri din Timișoara, până la
Agenda2004-5-04-c () [Corola-journal/Journalistic/282001_a_283330]
-
prim, cello, contrabas) și pentru cântecul popular sârbesc. Devenit între timp profesor de istorie-geografie, dragostea pentru muzică nu s-a diminuat, ci s-a amplificat. A evoluat o bună bucată de timp, în calitate de concertmaistru, în cadrul Ansamblului Sârb de Stat de Cântece și Jocuri din Timișoara, până la desființarea acestuia, din rațiuni obscure, știute doar de culturnicii și politrucii de atunci. Experiența acumulată în timp i-a permis să preia frâiele grupului „Lale sa Moriša“, fiind, și în clipa de față, nu doar
Agenda2004-5-04-c () [Corola-journal/Journalistic/282001_a_283330]
-
fost de mai multe ori invitați în studioul TVR Timișoara, la emisiunea în limba sârbă. Același studio intenționează să le realizeze o videocasetă. Și cum e și firesc în Banat, vor să introducă în repertoriul propriu și cât mai multe cântece populare românești. Aparițiile televizate, în cadrul cărora au cântat piese românești, s-au dovedit încurajatoare. „Milităm în continuare pe perfecționarea interpretativă instrumentală și vocală și pentru abordarea unui repertoriu cât mai valoros“, spune Tomislav Giurici.
Agenda2004-5-04-c () [Corola-journal/Journalistic/282001_a_283330]
-
civilizații, al cărei simbol era drumul modern pe care poate să alerge „nebunește“ zeul automobil. De la șlagăr la... Internet Celebra Șosea 66 care unea cândva nordul cu sudul și estul cu vestul Statelor Unite ale Americii a intrat în legendă datorită unui celebru cântec - „Route 66“. Pe fostul traseu s-au construit între timp autostrăzi moderne, dar numele/numărul 66 nu-l mai poartă nici o arteră rutieră, vechiul drum trăind în conștiința americană prin șlagărul „Route 66“ la modă și astăzi, pentru că exprimă dorul
Agenda2004-6-04-a () [Corola-journal/Journalistic/282025_a_283354]
-
Annamária va prezenta spectacolul lirico-muzical „Nostalgii“, iar trupa de păpușari îi va delecta pe cei mici la sfârșitul lunii mai și începutul lunii iunie cu premiera spectacolului „Csipike“ de Fodor Sándor. IOAN STANCIU În salbă de mărgăritar l Spectacol de cântece și dansuri Joi, 12 februarie, ora 18, Ansamblul Profesionist de Cântece și Dansuri „Banatul“ va susține în sala Teatrului Maghiar un spectacol folcloric sub genericul „Muzică și dans în salbă de mărgăritar“. Alături de experimentații dansatori ai renumitului ansamblu vor evolua
Agenda2004-6-04-cultura () [Corola-journal/Journalistic/282031_a_283360]
-
va delecta pe cei mici la sfârșitul lunii mai și începutul lunii iunie cu premiera spectacolului „Csipike“ de Fodor Sándor. IOAN STANCIU În salbă de mărgăritar l Spectacol de cântece și dansuri Joi, 12 februarie, ora 18, Ansamblul Profesionist de Cântece și Dansuri „Banatul“ va susține în sala Teatrului Maghiar un spectacol folcloric sub genericul „Muzică și dans în salbă de mărgăritar“. Alături de experimentații dansatori ai renumitului ansamblu vor evolua îndrăgiții soliști ai folclorului bănățean Ana Pacatiuș, Carmen Popovici, Laza Cnejevici
Agenda2004-6-04-cultura () [Corola-journal/Journalistic/282031_a_283360]
-
din București, 9. 02, ora 19. Teatrul Național: „Scaunele“ de E. Ionescu, 7. 02, ora 19; 8. 02, ora 19; 12. 02, ora 19; „Diavolul și domnișoara Prym“ după P. Coelho, 10. 02, ora 19, și 11. 02, ora 19; „Cântec de adormit Mitzura“ după T. Arghezi, 10. 12, ora 10 și 12. Teatrul de Stat „Csiky Gergely“: „Istoria comunismului povestită pentru bolnavii mintali“ de M. Vișniec, 7. 02, ora 17; „Marmeladov“ adaptare după „Crimă și pedeapsă“ de Dostoievski, 9. 02
Agenda2004-6-04-timp () [Corola-journal/Journalistic/282049_a_283378]
-
școlile din județ. Persoanele fizice și juridice care consideră că pot da o mână de ajutor la această inimoasă inițiativă pot solicita detalii la tel. 0745-498 140 sau 0723-684 141. Dată fiind importanța acțiunii, vom reveni cu amănunte. DUȘAN BAISKI Cântece în „Topul Mărțișorului“ l Spectacol-concurs pentru tineri soliști Centrul Județean de Cultură și Artă Timiș organizează în colaborare cu Casa Armatei, luni, 1 martie, de la ora 18, în sala festivă a Cercului Militar Timișoara (Piața Libertății), spectacolul-concurs „Topul Mărțișorului“. Competiția
Agenda2004-7-04-general7 () [Corola-journal/Journalistic/282069_a_283398]
-
de fărșang, manifestare tradițională organizată de Forumul Democrat German din Timișoara. După trecerea în revistă a măștilor, echipe formate din membrii corului și ai formației de dansuri populare germane ale F.D.G.T. vor prezenta scenete comice. Nu vor lipsi monologurile și cântecele tălmăcite de interpreți individuali. Cele mai reușite măști vor fi premiate. Intrarea este liberă. Participanții pot sosi deopotrivă cu măști sau fără măști. După cum a precizat dna ec. Alexandrina Paul, organizatorii ar dori să participe și de această dată cât
Agenda2004-8-04-cultura () [Corola-journal/Journalistic/282086_a_283415]
-
organizat de către filialele Uniunii Bulgare din Banat - România după cum urmează: în data de 20 februarie, la ora 18, în sala mare a Casei de Cultură din Sânnicolau Mare, are loc un spectacol urmat de un bal, susținut de ansamblurile de cântece și dansuri bulgărești „Palućenka“ din Dudeștii Vechi și „Sedenka“ din Sânnicolau Mare; în 21 februarie, la ora 20, la Casa Bulgară din Vinga se desfășoară programul artistic „Fărșang 2004“ susținut de ansamblul folcloric „Balgarče“ din localitate; în 22 februarie, ora
Agenda2004-8-04-general9 () [Corola-journal/Journalistic/282098_a_283427]
-
melodia, lucram pe ea, făceam interpretare, transformarea în personaje, apoi mișcare scenică pentru a le uni și a le da o poveste. Am interpretat: «Duetto buffo di due gatti» (Giocchino Rossini), «Bolero» ( C. Saint-Saëns), «Stonge Music» (Edward Grieg), precum și un cântec popular suedez în limba germană, «Vierzehn Jahr’ war ich alt». Noi și finlandezii (care au cântat în quintet) am întrunit maximum de puncte, 25, și ne-am calificat pentru finala care va avea loc în luna iulie, în Germania și
Agenda2004-14-04-d () [Corola-journal/Journalistic/282254_a_283583]
-
altfel, orezul reprezenta barometrul bunăstării, recoltele bogate fiind slăvite ca daruri ale zeilor îndurători, în fața cărora oamenii se angajau să lucreze fără preget pentru amenajarea de terenuri irigate. Iată (cităm după lucrarea „Fructele pământului” de A. Băltărețu) cum glăsuia un cântec agricol din secolul al II-lea înainte de Hristos: „Eu n-aștept norii, sapa o iau în mână. Și n-aștept ploaia, fac un șanț adânc/ Din râul Tzin șuvoi o zi să curgă pe ogor. Și fi-va mândru și
Agenda2004-14-04-c () [Corola-journal/Journalistic/282251_a_283580]
-
mai, Festivalul Narciselor. Tinerii din Valea Homorodului, îmbrăcați în port popular, se îndreaptă spre această poiană pentru a participa la tradiționalele întreceri cu tinerii din satele și județele învecinate. Festivalul este un prilej excelent de a evidenția frumusețea dansului, a cântecului, portului și obiceiurilor populare din zonă, un eveniment la care participă formații populare din Zetea, Mădărași, Lueta, Căpâlnița, Tușnad Băi, formația din Mátészalka (Ungaria) și Ansamblul Popular Național Secuiesc. O sărbătoare asemănătoare se organizează mult mai aproape de noi, la Rezervația
Agenda2004-13-04-turistic () [Corola-journal/Journalistic/282245_a_283574]
-
circa 100 de copii orfani, aflați în Centrul Social de Recuperare a Minorilor „Frații lui Onisim“ din Timișoara și Centrul de Plasament din Periam. Va fi organizat un serviciu religios special în care copiii orfani vor susține un spectacol de cântece creștine, poezii, pantomime. Sărbătoarea se va încheia cu un prânz oferit micuților, din care nu vor lipsi alimentele tradiționale de Paști: ouăle roșii, carnea de miel și cozonacii. Biserica creștină baptistă „Betel“ din Timișoara (str. Ady Endre nr. 20) organizează
Agenda2004-15-04-general1 () [Corola-journal/Journalistic/282282_a_283611]
-
prin Biroul județean pentru romi a sprijinit organizarea, în data de 8 aprilie, a manifestărilor prilejuite de sărbătorirea „Zilei Internaționale a Romilor“, program desfășurat la Casa de Cultură a Studenților, printr-o sesiune de dezbateri, urmată de un spectacol de cântece și dansuri tradiționale. consiliul județean l ȘOSELE OCOLITOARE l OFERTĂ AMERICANĂ l PROBLEME CURENTE l SUPLIMENTARE DE FONDURI Președintele C.J.T. , domnul Dan Ioan Șipoș, a avizat propunerile de proiecte pentru „Variantele de ocolire a orașelor sau localităților din județul Timiș
Agenda2004-15-04-administratia () [Corola-journal/Journalistic/282276_a_283605]
-
de poetul-preot Horia Țâru, manifestarea - organizată la sediul din Calea Bogdăneștilor nr. 4, începând cu ora 16,00 - va continua cu prezentarea „Zaharie Moisescu, poet și epigramist“ a criticului literar Rodica Opreanu. Vor intra mai apoi în scenă versul și cântecul, o dată cu recitalurile de poezie susținute de actorii Geta Iancu, George Lungoci și Ion Olaru și melodiile de suflet interpretate de soliștii Viorica Pop Ivan, Iosif Bobițan, Vladimir Antoniuc și Victor Gioroceanu. Nu putea lipsi nici obișnuitul duel epigramistic purtat de
Agenda2004-15-04-general7 () [Corola-journal/Journalistic/282288_a_283617]
-
doilea. Și tot o singură dată, la începutul carierei, a fost invitata domnului Nicolae Secoșan, la studioul local de radio, într-o dimineață. I s-a dedicat și o melodie - „Hai acasă“, a lui Gil Dobrică, deși își dorea un cântec străin. Din aceste considerente, obținerea unor informații despre palmares (lucrul fiind valabil de fapt pentru oricare canotor român) devine o adevărată aventură. Numele Anetei Matei figurează pe site-ul Comitetului Olimpic Român (www. cor. ro), în calitate de participantă la două ediții
Agenda2004-16-04-a () [Corola-journal/Journalistic/282301_a_283630]