3,117 matches
-
instrumente și nici, cu atât mai puțin, un adaus decorative, el este o prezență în profunzime. Adevărata poezie trebuie să îndeplinească exigența unității indestructibilă între idee și expresie. E o iluzie de neavizat sau o prejudecată de poet adunat din cârciumi, positivist care susține că numai metafora care învelește ideea contează în poezie, restul fiind formă goală, farmec auxiliar, grație stilistică inutilă. Efect de sinteză organică dar și de reverie, stilul unui poet adevărat se recunoaște în primul rând prin darul
CONTEAZĂ CE SPUNE POETUL ŞI NU CUM SPUNE? SAU ŞI UNA ŞI ALTA? de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 367 din 02 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361728_a_363057]
-
se oprească la Timișoara: “Cauza: sunt grozav de urmărit...Aseară, însuși Ionițescu mi-a trimis vorbă că studenții creștini umblă să mă omoare (...) toată seara și noaptea până la unu mi-au ținut calea pe Dragoș-Vodă și au băut la o cârciumă lângă noi, urlând și arătând revolverele”. Și, cum acesta nu este singurul moment în care Panait Istrati este amenințat cu moartea, îl mai amintim și pe cel din 1927, moment ce coincide cu aderarea scriitorului la comunism. Astfel că, în
CONJURAŢIA ANTI-PANAIT ISTRATI de GABRIEL DRAGNEA în ediţia nr. 766 din 04 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/351742_a_353071]
-
volumul „Cum am devenit scriitor”: „Câtă vreme mi se criticară cărțile, nu suflai o vorbă...Dar când ieșiră la atac, cu bastoanele lor seniorale, crezând că au de-a face cu un biet vântură-lume ce și-a trecut viața prin cârciumi și că numai din pură întâmplare a avut O altă perioadă care trebuie amintită este aceea premergătoare colaborării lui Panait Istrati la publicația de dreapta Cruciada Românismului dar și scurta perioadă care avea să urmeze după aceea. În urma unei “Scrisori
CONJURAŢIA ANTI-PANAIT ISTRATI de GABRIEL DRAGNEA în ediţia nr. 766 din 04 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/351742_a_353071]
-
pentru contramișcarea lui de revoluție permanentă. Dar Troțki e azvârlit la timp peste bord, Rakovski - înfundat în Astrahan, și în Rusia începe munca adevărată, formidabila industrializare și refacere economică. Cine se mai gândește că există într-un colț Panait, cântărețul “cârciumelor”? Dar lucrurile s-ar mai fi putut încurca dacă cel care înjură astăzi comunismul, nu s-ar fi ridicat cu pretenții bănești supărătoare pentru cărțile tipărite, filmele de cinematograf. Drept satisfacție, tovarășe Panait, adept al lui Troțki, ți s-a
CONJURAŢIA ANTI-PANAIT ISTRATI de GABRIEL DRAGNEA în ediţia nr. 766 din 04 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/351742_a_353071]
-
prima dată când bea de-i trosneau măselele. Avea practică îndelungată, fiindcă și băutura are tainele ei: dacă nu te ții de ea, te arată lumea cu mâna și-ți zice că ești bețiv, dar atunci când ești client permanent în cârciumă, toți te consideră băiat de gașcă: „om care ține la băutură”, „trosnitor” cu diplomă ștampilată de crâșmăriță. Nici nu se închise ușa bine în urma boierului, că bătrâna îi strigă ca să fie auzită de Naie și Didina. - Ia uite la el
PARTEA A VII-A PARIUL BLESTEMAT de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 769 din 07 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/351762_a_353091]
-
câteva minute s-au făcut nevăzuți. Imediat ce au făcut stânga, la prima cotitură a drumului (care se-ndrepta spre Dealul Viilor), Bușica l-a rugat s-o lase la „palatul” ei din Strâmba și după aceea se poate duce la cârciumă să petreacă. Așa își alinta bătrâna căsuța ei „palatul meu” , o clădire înaltă, construită din bârne de stejar și acoperită cu șiță, care arăta destul de frumoasă, fiind recunosacută de departe după pridvorul plin de mușcate multuicolore, tot timpul anului. Doftoroaia
PARTEA A VII-A PARIUL BLESTEMAT de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 769 din 07 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/351762_a_353091]
-
problemă, le-o dona altora; că ce era să facă el cu-atâtea probleme?), se pregătea, ca orice om cu scaun la cap (mai bine zis cu masă la cap, că tocmai ce luase o masă-n cap, alaltăseară, la cârciuma din colț), se pregătea, așadar, să întâmpine cum se cuvine Anul Nou. Își cumpărase omul de toate, nu s-ar fi putut spune că-i lipsea ceva (în afară de vreo două doage); avea și mâncare, avea și vin, ba chiar și
FLORENTINA LOREDANA DALIAN [Corola-blog/BlogPost/351925_a_353254]
-
problemă, le-o dona altora; că ce era să facă el cu-atâtea probleme?), se pregătea, ca orice om cu scaun la cap (mai bine zis cu masă la cap, că tocmai ce luase o masă-n cap, alaltăseară, la cârciuma din colț), se pregătea, așadar, să întâmpine cum se cuvine Anul Nou.Își cumpărase omul de toate, nu s-ar fi putut spune că-i lipsea ceva (în afară de vreo două doage); avea și mâncare, avea și vin, ba chiar și
FLORENTINA LOREDANA DALIAN [Corola-blog/BlogPost/351925_a_353254]
-
noi, spărgătorii de vise, de mituri și de sentimente, trafincanții de cuvinte, iubitorii de speranțe, am stat la masă cu Nichita, cerșind de la el o silabă de fericire și, când era să ne-o dea, s-a făcut poezie în cârciuma lui de necuvinte și ne-a spus: băăă, eu am mâncat oase de zeu, carnea și vinul vi-le las vouă... marți, 19 august 2014 Brâncoveanu Constantin cineva ne-a decapitat coloana vertebrală, de-atunci suntem în derivă prin cinstita
POEZIA CA SPOVEDANIE de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1327 din 19 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/352261_a_353590]
-
prin comună, făcând chefuri care durau trei zile și trei nopți. Pe mamaia a răpit-o de la părinții ei, dispărând patru luni în locuri numai de ei știute și revenind în sat când ea a rămas însărcinată. A ținut o cârciumă la care multe dezmățuri s-au organizat. Avea pământuri bogate și întinse și mereu se lăuda că cernoziomul Bărăganului e cel mai roditor din toată țara. Călătoria pe Athos l-a schimbat radical. Nu mai voia să se întoarcă în
ATHOSUL NEAMULUI MEU (2) de BRUNO ŞTEFAN în ediţia nr. 1076 din 11 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/350410_a_351739]
-
alte cuvinte: pe râul Bega din apropiere de Timișoara au fost mari inundații la care, bineînțeles reporterii televiziunii trebuie să culeagă din gura populației aprecieri privind aportul guvernului, care se vrea reales,. Spre surprinderea generală reporterii nu au găsit, la cârciumă de unde-și culeg în general informațiile, pe nimeni. Chiar și cârciumarul era alături de primar și întregul sat cu lopata în mână, ca să înlătur marele dezastru mare făcut de potopul lumii asupra satului. Prefectul județului și comisiunile speciale pentru inundații nu
LOCALNICII de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1232 din 16 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350515_a_351844]
-
care sună astfel: În urma inundațiilor cauzate de o rupere de nori localnicii au trecut deîndată la repararea pagubelor. În același document, și fără nici o legătură cu mica informare de mai sus, reporterii din estul lațului carpatic au constatat, bineînțeles la cârciumi, marile dezastre provocate de ploicică și grija guvernanților care, de îndată, au trimis armata țării, pompierii și alte mari instituții să repare cele câteva clădiri inundate. Guvernul, bine reprezentat, a dispus chiar repararea surpărilor, unele pe drumul public. Atenție: să
LOCALNICII de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1232 din 16 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350515_a_351844]
-
era sfântă... Până la abrogarea ei... Într-un târziu, au fost recrutați, nu trebuie să știm prin ce mijloace, trei oameni care au primit însărcinări la bordul navei. Erau Vas, Cos și Ghi, de meserie poeți, cu domiciliul permanent într-o cârciumă din mahala, unde fuseseră și racolați. Vă dați seama cam cum... Vas, pentru că părea chiar inteligent, a fost numit fochist la cazanul nuclear, iar ceilalți doi repartizați să măture calele și să șteargă de praf bordul navei, cu interdicția fermă
ENIGMA de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1241 din 25 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350554_a_351883]
-
Cald, cald, da’ sara se răcește...Avu dreptate Gigi cînd zise să-l iau...Că eu zâceam că de colea - până colea, și-n mașină pe deasupra, nu e cazu’... -Să fim noi sănătoase de câte ori tremură ei când vin sara de la cârciumă... -Tremură pe dracu’...Beau tărie și se-ncing, zise Rodica. -Știi din experiență, nu... Că-n vremurile bune ce le mai trăgeai la măsea... -La-ntrecere, cum nu, da’ acu’ a-nțărcat Bălana, confirmă Rodica. -Fi-le-ar băutura a dracu’...Ce-o să le
BATE FIERUL CÂT E CALD de ELENA NEACŞU în ediţia nr. 1226 din 10 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350691_a_352020]
-
somnul morții. Nu uita momentele înghețate Doar duminica alege ziua ta. Pentru tine, când voi muri După șapte munți, voi căuta numele tău. Ah! cum de nu mai vii în celelalte zile. TEUTA Diseară te chem Teuta Să mergem la cârciuma Otrava Pe care limba ta o scoate. Ochii tăi - prevestitori de gheață În ramura spartă A destinului mut. Teuta Ție ți se-nchină zeii. ȚIN MINTE CHIPUL TĂU Țin minte chipul tău Sângele - lacrimă înghețată Acoperindu-mă. Țin minte limba
POEZIE ALBANEZĂ DIN KOSOVA LULZIM TAFA de BAKI YMERI în ediţia nr. 1592 din 11 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/350885_a_352214]
-
de acolo pe sora dumneavoastră? Tatăl a rămas în sat? - Am luat-o. Așa a vrut Dumnezeu să fie așa, pentru că, într-o seară, când înaintau trupele ungurești, în sat a venit un pluton de unguri. S-au dus la cârciumă, au dat de băut oamenilor din sat. După ce au băut, unul dintre ei a spus unui țăran: Noi am venit să punem pe băț pielea la popa ăl tânăr . Popa cel bătrân era bunicul și cel tânăr era tatăl meu
DESPRE PĂRINTELE PROFESOR NICOLAE BORDAŞIU... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 336 din 02 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351457_a_352786]
-
l-a văzut, nu l-a cunoscut, că el era un străin de casa noastră, s-a speriat, dar celălalt i-a făcut semn să tacă. I-a spus că are în casă un soldat care îl păzește, că la cârciumă este un grup întreg venit în sat să îl omoare. Tata a ieșit sub pretextul că merge să vadă cum moare boul, s-a dus în grajd și de acolo a plecat mai departe. Când au venit mai târziu ungurii
DESPRE PĂRINTELE PROFESOR NICOLAE BORDAŞIU... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 336 din 02 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351457_a_352786]
-
ca s-amâni căderea-n... plasă și-n brațe trupul tău să-mi șadă. că n-ai acum nicio durere și râzi de mine ca de-o glumă, eu cred că stai într-o părere, de dorul cui beau la cârciumă. dar dacă o să-mi ieși în cale pe loc atunci m-oi dezbăta, iar de-am băut de trei parale, privindu-te, m-oi îmbăta... Referință Bibliografică: Că astăzi treci așa fudulă... George Safir : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr.
CĂ ASTĂZI TRECI AŞA FUDULĂ... de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 841 din 20 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345675_a_347004]
-
23 februarie 2013 Toate Articolele Autorului Povestire de Al.Florin ȚENE Vârcolacii Bătrânul Costică îi spunea, cu câteva zile înainte de a muri, vărusului Mărin a lui Guriță, că el se face vârcolac, pentru a se mai întâlni cu prietenii la cârciumă. -Așa ... să ne treacă de dor! -Băi, Costică, poate acum suntem vârcolaci!? -Nu fi nebun, Mărine! Acum suntem aici! -Atunci nu suntem tot ... aici, ca vârcolaci? -Da! Dar ... nu vezi că suntem în casă? -Ce casă, bă Costică! E cavou
VÂRCOLACII, POVESTIRE DE AL.FLORIN ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 785 din 23 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/352051_a_353380]
-
-Ce casă, bă Costică! E cavou! -Cum cavou!? Nu vezi masa? Nu vezi sticla de vin și paharele pline? -Păi ... și atunci vom avea toate acestea ... în imaginație. Ca și acum! -Nu! Atunci ieșim din mormânt și ... ne ducem la cârciumă pentru a bea. Tot discutând pe această temă, cei doi n-au observant că în cameră și afară se întunecase. -Costică! Aprinde lampa! Nu vezi că nu ne mai vedem? -Lasă măi Mărine, mai bine mergem la cârciuma lui Bălosul
VÂRCOLACII, POVESTIRE DE AL.FLORIN ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 785 din 23 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/352051_a_353380]
-
ducem la cârciumă pentru a bea. Tot discutând pe această temă, cei doi n-au observant că în cameră și afară se întunecase. -Costică! Aprinde lampa! Nu vezi că nu ne mai vedem? -Lasă măi Mărine, mai bine mergem la cârciuma lui Bălosul! Facem economie de fotoghin, cum zic oșenii. -Ce vorbești, Costică!? De unde ști că zic la gaz, așa cum ai zis!? -Păi ... am fost aseară pe la ei și i-am auzit spunând că n-au fotoghin ... - Unde!? -În Țara Oașului
VÂRCOLACII, POVESTIRE DE AL.FLORIN ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 785 din 23 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/352051_a_353380]
-
ei și i-am auzit spunând că n-au fotoghin ... - Unde!? -În Țara Oașului! -Tu ești beat, Costică! -Cum beat!? N-am băut de cât zece kile de vin, la fel ca tine ... -Floare la ureche ... -Atunci să mergem la cârciumă! -Mergem! Au ieșit din casă clătinându-se.S-au ținut de stâlpii prispei și apoi au luat-o agale spre poartă. -Băi Costică, observi cum se învârtește pământul? -Da! Când eram pe lumea cealaltă, cum îi ziceam? -Omenire! -Așa este
VÂRCOLACII, POVESTIRE DE AL.FLORIN ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 785 din 23 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/352051_a_353380]
-
nobil. -Da...da...de pe vremea lui Țepeș. -Ai dreptate! Dar n-am stabilit unde suntem... -Suntem aici...sau dincolo? -Vrei să spui că suntem dincolo, veniți de aici... -Nu mai înțeleg! -Lasă că ne dezleagă Bălosul al lui Labă! La cârciumă.” -Măi, dar rău se învârte pământul. -Am observat și eu. A căpătat chiar viteză de când s-a întunecat. - Păi, este la mintea cocoșului...a dispărut soarele.El mai ținea pământul să nu se învârtească prea rău. -Să nu amețească vârcolacii
VÂRCOLACII, POVESTIRE DE AL.FLORIN ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 785 din 23 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/352051_a_353380]
-
să nu se învârtească prea rău. -Să nu amețească vârcolacii! -Vrei să spui că oamenii! - Păi...care oameni? Doar am stabilit că ne aflăm în lumea vârcolacilor. Tot discutând și bălăgănindu-se dintr-un gard în alt gard au ajuns la cârciumă.Prin geam se vedea că și aici, nu merge lumina. -Nici aici nu au buleftrică! -Au lampă! Nu ca noi lumânare... Cu chiu cu vai au nimerit ușa. -Măi Costică, rău se învârtește pământul! Au înaintat spre tejghia, ținându-se
VÂRCOLACII, POVESTIRE DE AL.FLORIN ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 785 din 23 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/352051_a_353380]
-
23 februarie 2013 Toate Articolele Autorului Povestire de Al.Florin Țene Vârcolacii Bătrânul Costică îi spunea, cu câteva zile înainte de a muri, vărusului Mărin a lui Guriță, că el se face vârcolac, pentru a se mai întâlni cu prietenii la cârciumă. -Așa ... să ne treacă de dor! -Băi, Costică, poate acum suntem vârcolaci!? -Nu fi nebun, Mărine! Acum suntem aici! -Atunci nu suntem tot ... aici, ca vârcolaci? -Da! Dar ... nu vezi că suntem în casă? -Ce casă, bă Costică! E cavou
VÂRCOLACII, POVESTIRE DE AL.FLORIN ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 785 din 23 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/352052_a_353381]