18,277 matches
-
care stătea pe un scaun și Îi legă mîinile cu putere. În cele din urmă, luă o ulcică vîrÎtă adînc pe un raft din colțul camerei, o mirosi, dînd de dușcă un rom tare și parfumat. - Frumoasă viață duceți voi, căpitanii! exclamă el În chip de concluzie. Niciodată nu vă lipsește nimic și aveți spațiu cît cuprinde, În vreme ce echipajul putrezește Îngrămădit dedesubt... Rom, paturi curate, mîncare bună, ba chiar și femei, pe spinarea celor care muncesc cu adevărat - lăsă ulcica deoparte
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2009_a_3334]
-
sertarele și cuferele, Îngrămădind pe masă tot ce i se părea de interes. Îți amintești de Guyenot, nu-i așa? Le Îmbarca pe cele mai arătoase prostituate și ni le flutura pe sub nas luni Întregi pe mare. Spunea că un căpitan trebuie să demonstreze că le e superior celorlalți, chiar și În ceea ce privește sexul... El avea dreptul să se culce cu femei... Noi, obligația de a-l privi și de a asculta tărăboiul pe care-l făceau În nopțile liniștite... Draci Împielițați
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2009_a_3334]
-
insula mea - scotoci printre cărțile dintr-un cufăr și se opri cu una dintre ele În mînă. Odiseea - silabisi el cu grijă. Despre ce e vorba În ea? Nu primi nici un răspuns și se duse În dreptul patului, luîndu-l pe bătrînul căpitan de părul lui alb și obligîndu-l să-și ridice fața și să-l privească În ochi. - Am Întrebat despre ce e vorba În cartea asta, Îi scuipă el În față cu brutalitate. Îmi răspunzi sau trebuie să te biciuiesc, cum
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2009_a_3334]
-
Îl liniști faptul că nu se auzeau decît scîrțîitul ritmic al navei și sunetul apei sub prova. Apoi, ridică pe umăr cufărul cel greu și Îl duse la barcă, unde Îl așeză cu mare grijă. Se Întoarse, Îl obligă pe căpitan să se culce la pămînt și puse mîna pe salteaua de lînă, lată și grea. În timp ce o Înfășura, privirea Îi căzu pe un mic chepeng din lemn, asigurat cu un lacăt, Încastrat În pat. Căută la gîtul captivului și Îi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2009_a_3334]
-
și monede franceze și olandeze. Duse cutia și salteaua pe punte și se mai Întoarse o dată, pentru a lua cu mare grijă lampa cu ulei și a-i Împrăștia conținutul pe perdele, haine și cearșafurile care rămăseseră Împrăștiate pe jos. Căpitanul Îl privea făcînd toate acestea cu ochii ieșiți din orbite de spaimă. - Ai de gînd să dai foc vaporului? plînse el cu sughițuri. Ești nebun? - Ești tare perspicace, răspunse batjocoritor Iguana cu un calm desăvîrșit. Curînd, din María Alejandra n-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2009_a_3334]
-
orbite de spaimă. - Ai de gînd să dai foc vaporului? plînse el cu sughițuri. Ești nebun? - Ești tare perspicace, răspunse batjocoritor Iguana cu un calm desăvîrșit. Curînd, din María Alejandra n-o să mai rămînă decît amintirea că a fost vaporul căpitanului care a poruncit să fiu biciuit. - Dar sînt patruzeci de oameni dedesubt...! - Azi n-au noroc, Îl asigură Oberlus convins. Iar singurul lucru care mă doare este că nu vor ști niciodată cine i-a trimis În măruntaiele iadului. Haide
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2009_a_3334]
-
plutitoare. La puțină vreme după aceea, Începură să se audă strigătele bărbaților Închiși sub punte, care Încercau să iasă prin chepengul de incendiu, lovind zadarnic tambuchiurile aflate deasupra capetelor lor. Flăcările se Întinseră curînd, propagîndu-se cu mare viteză de la cabina căpitanului la frînghii și velatură, iar uleiul de balenă care Îmbibase pereții despărțitori și o parte din punte transformă În numai cîteva minute vaporul Într-un fel de castel uriaș de artificii. Lemnele explodau, vergeaua de la artimon se prăbuși cu zgomot
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2009_a_3334]
-
cu zgomot, iar pe scări și scotă se cățărau flăcările care luminau În beznă. Focile se aruncară În apă, speriate, amintindu-și fără Îndoială de erupția vulcanică, milioane de pești veniră la suprafața apei, atrași de lumina puternică, iar bătrînul căpitan plînse fără contenire și fără să Încerce să se ascundă, privind neputincios cum vaporul lui dispărea pentru totdeauna, iar echipajul pierea În cea mai Înspăimîntătoare moarte posibilă. - Monstru blestemat! strigă el de mai multe ori. Monstru blestemat! și s-ar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2009_a_3334]
-
cunoștința din pricina fumului care pătrundea prin toate crăpăturile punții. Cei patruzeci de bărbați muriră asfixiați cu mult Înainte ca scheletul navei să Înceapă să dea semne că avea de gînd să cedeze. Barca ajunse pe uscat. Oberlus Îl Îmbrînci pe căpitan pînă-l culcă pe nisip, jalnic și ridicol, Înfășurat În murdarul lui cămeșoi alb, plîngînd și tremurînd de frică și tristețe, și așteptară Împreună, tăcuți, ca, preschimbată Într-o singură flacără halucinantă, María Alejandra să fie Înghițită de apă, scoțînd scîntei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2009_a_3334]
-
improvizat, supărat numai pentru faptul că nu mai avea cu cine să se consulte cînd avea Îndoieli legate de semnificația cîte unui cuvînt sau a unui pasaj din vreo carte. Această moarte a fost cea care, probabil, salvase deocamdată viața căpitanului de pe María Alejandra, care rămăsese, cu mîinile legate, pe malul mării, căci deși Oberlus era sigur că bătrînul nu avea să-i fie de prea mare folos În ce privește munca și se transformase Într-un martor supărător al crimei sale multiple
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2009_a_3334]
-
Învețe vreo douăzeci de cuvinte În spaniolă, și s-ar fi spus că prostia lui sporea neîncetat, pe măsură ce trecea timpul. Prada de război pe care o recuperase de pe María Alejandra, hainele, cărțile, armele, salteaua și mai ales splendida lunetă a căpitanului, au contribuit la a-i face lui Oberlus viața mult mai ușoară și plăcută pe Insula Hood, căci Începînd de atunci căpătă obiceiul de a se așeza, ore În șir, pe stînca lui favorită de pe culmea falezei abrupte, cufundat În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2009_a_3334]
-
Își pierdeau mare parte din puteri cînd, Într-un fel oarecare, femeile le invadau existența, și era uimit să constat cum chiar și cei mai duri și mai energici dintre ei se lăsau dominați de ele. Guyenot fusese Întotdeauna un căpitan violent și temut de echipajul lui, iar la bordul lui Dynastic era de-ajuns un ordin de-al lui pentru ca pînă și catargul central să tremure, dar și ultima tîrÎtură de femeie din cea mai jegoasă tavernă se juca cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2009_a_3334]
-
pedepsea pe sine În gînd cînd se surprindea visînd la fata de pe plajă. Socotea că o asemenea slăbiciune nu era demnă de el, de fortăreața lui sau de proiectele pe care le făurise pentru un viitor nu prea Îndepărtat. Bătrînul căpitan de pe María Alejandra, don Alfonso Pertiñas y Gaberias, se născuse În minusculul cătun Aldan, În peninsula Morrazo, o limbă de pămînt care separă estuarele din Vigo și Pontevedra, În Galicia, Spania. Ascuns În fundul unei anse lungi - care era la rîndul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2009_a_3334]
-
Acolo exista un cimitir de femei, bătrîni și, foarte rar, copii, căci se știa că Moartea, oricît de mult s-ar fi șmecherit, tot nu avea ocazia să prindă vreun marinar din Aldan pe uscat. - Am opt copii, spuse bătrînul căpitan Într-o după-amiază, pe plajă, acolo, chiar În locul unde văzuse cu ochii lui cum vaporul i se scufunda pentru totdeauna. Toți opt au nasul meu și trăsăturile mele, dar nu-mi amintesc să-mi fi petrecut mai mult de cîțiva
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2009_a_3334]
-
aș putea crede În existența unui Dumnezeu care a avut curajul să mă arunce În lume cu fața asta? RÎse din nou. Dacă vreodată a existat, a murit de frică, sau de rușine, văzîndu-mă. Aproape o lună mai tîrziu, bătrînul căpitan povesti, Într-o discuție Îndelungată și cam incoerentă, despre viața din Galicia natală, despre superstițiile poporului său și uriașa maimuță albă care-i Însoțea adeseori pe pescarii și marinatii din Aldan cînd se Îndreptau, În zori, spre bărcile lor. De
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2009_a_3334]
-
lăsă acolo pe galician, care părea să se adîncească tot mai mult În straniile sale obsesii și șoptea ordine confuze destinate, pare-se, secundului de pe María Alejandra. Dar Oberlus reveni asupra subiectului o săptămînă mai tîrziu, cînd Îl găsi pe căpitan pregătind o oală plină ochi cu raci stacojii care mișunau cu miile În jurul coloniilor de iguane marine și al familiilor de foci. Inocent, Alonso Pertiñas Îi explică atunci cu lux de amănunte trucurile pe care le foloseau anumiți oameni dn
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2009_a_3334]
-
sfîrșește mereu pe fundul mării. - Dar e de Înțeles că acela care nu are un vapor pentru a aborda altul Își folosește inteligența pentru a-l aduce pe un teren unde să-l poată Învinge fără cel mai mic efort... Căpitanul Pertiñas Înlemni, ca și cum deodată, În mintea lui, confuză În răstimpuri de cîteva săptămîni, și-ar fi croit drum ideea că fusese folosit de călăul său, care Îi storsese o informație pe care urmărea s-o folosească Într-o zi. Nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2009_a_3334]
-
țestoase, al căror ciclu de viață era lent și teribil de complicat, căci, În pofida sutelor de ouă pe care le depuneau de obicei femelele, numai unul din fiecare zece mii, cu aproximație, ajungea să se transforme Într-un animal adult. CÎțiva căpitani descoperiseră deja că uleiul de broască-țestoasă era mult mai apreciat și mai rentabil chiar decît cel de balenă și că, totodată, carapacea se putea folosi pentru fabricarea obiectelor de podoabă, și din ce În ce ce mai multe vapoare aruncau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2009_a_3334]
-
spre punctul În care marele cetaceu Își făcuse apariția, și acela era, fără Îndoială, cel mai vesel și mai minunat dintre strigăte, singura frază care reușise vreodată să deștepte un ecou În sufletul lui, căci Începînd din clipa, În care căpitanul ordona „Bărcile la apă!” și sărea imediat la cîrma celei dintîi, Iguana Oberlus Înceta să mai fie monstrul cel scîrbos care străbătea mările și se transforma În cel mai bun, mai curajos, mai șiret și mai Îndemînatic din tot Pacificul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2009_a_3334]
-
doarmă sub cerul liber, făcut ghem pe vreo saltea de paie, pe fundul celei mai mari baleniere, fără să ocupe aproape niciodată hamacul de pe puntea-platformă a marinarilor, unde nu cobora de obicei decît atunci cînd se Întețea vremea rea, iar căpitanul ordona să se lase liberă puntea. Tot astfel, mînca singur Într-un colț, de cele mai multe ori În picioare, și, sprijinindu-se Într-o rînă de peretele despărțitor, se Îmbăta singur cînd avea dreptul s-o facă și nu se unea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2009_a_3334]
-
său nu era unul la care să fi ajuns printr-o lungă meditație, ci o intimă convingere fixată În adîncul subconștientului său, ca rezultat al unei vieți Întregi În care se simțise disprețuit. Moartea lui Lassa, a lui Georges, a căpitanului Pertiñas și a Întregului echipaj de pe María Alejandra nu se răsfrîngea În conștiința lui Oberlus cu mai mare intensitate decît ar fi putut-o avea uciderea unei broaște-țestoase, prinderea unui rechin sau Înfigerea harponului Într-o balenă. Simțea mai multă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2009_a_3334]
-
care apărură, În sfîrșit, la distanță, luminile care semnalau prezența unui vapor. Le studie o bună bucată de vreme cu ajutorul lunetei celei grele, Încercînd să-și facă o idee despre vasul căruia Îi aparțineau, și puse apoi În practică explicațiile căpitanului spaniol, aprinzînd două felinare rudimentare pe care le agăță la capetele unei nuiele lungi. Se plimbă mai tîrziu pe coasta dinspre apus, clătinînd pe umeri nuiaua, alternativ, În așa fel Încît un om de cart foarte atent ar fi putut
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2009_a_3334]
-
În pericol. CÎnd avea să-și dea sema că era vorba despre o capcană, avea să fie prea tîrziu și urma să se trezească eșuînd pe plajă sau scufundat de un recif din apropierea coastei. Cu toate acestea, fie pentru că, Întîmplător, căpitanul acelei nave cunoștea trucul piraților galicieni, fie pentru că era foarte sigur de direcția pe care trebuia s-o urmeze, el nu păru să dea atenție luminilor lui Oberlus și se Îndepărtă către sud, imperturbabil, lăsînd vîrful țărmului la multe mile
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2009_a_3334]
-
Îndepărtă către sud, imperturbabil, lăsînd vîrful țărmului la multe mile distanță de babord. Aproape de zorii zilei, decepționat, furios și mort de somn și de oboseală, Iguana Oberlus Își abandonă povara, stinse felinarele și se retrase În peșteră, blestemîndu-l pe bătrînul căpitan și poveștile lui absurde. Cu toate acestea, În adîncul sufletului era convins că sistemul avea să funcționeze și că nu trebuia să-l Învinuiască pe marinar pentru un prim eșec. Era doar o chestiune de timp și de răbdare. Iar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2009_a_3334]
-
Souza și Ferreira. S-ar fi putut crede chiar că, pentru aceștia doi din urmă, captivitatea nu reprezenta o povară prea grea, de vreme ce nu se deosebea prea mult de viața pe care o duceau pe vapor, mereu la ordinele unui căpitan bețiv și autoritar, prost plătiți și Încă mai prost hrăniți. Aflîndu-se la bord numai pentru a supraviețui cumva, expuși mereu miilor de primejdii din larg, date fiind condițiile de viață execrabile de pe epava respectivă, se mărginiseră probabil să creadă că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2009_a_3334]