3,434 matches
-
vin. Apoi...Din nou...Mai singur decât moartea, Voi face loc tristeții între noi Și voi pleca din munți, spre mai departe, Mereu pribeag...Drumeț, spre alte zori... Mugurel Pușcaș (vol."Cabana de foc") (Liga Scriitorilor din România) Referință Bibliografică: CABANA IUBIRII / Mugurel Pușcaș : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1569, Anul V, 18 aprilie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Mugurel Pușcaș : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare la
CABANA IUBIRII de MUGUREL PUŞCAŞ în ediţia nr. 1569 din 18 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/354009_a_355338]
-
rucsăcelele lor cu haine, zburdau în jurul nostru, fără probleme de respirație sau de febră musculară. Nu știu dacă am avut un alt moment în viață în care m-am bucurat atât că am ajuns la destinație. Mai exact, prima destinație: cabana Bârcaciu. Nu voi descrie nici călătoria, nici peisajele, scrierea de față nu se vrea un reportaj. Vreau totuși să remarc un lucru. Deși peste tot se vorbește despre Negoiul și Moldoveanul de parcă ar fi vârfuri gemene, nu este deloc așa
CABANIERUL DE LA BÂLEA LAC de DAN NOREA în ediţia nr. 1323 din 15 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/353155_a_354484]
-
să-l strângem de gât pe cabanier. - Bine, domnule, noi am venit mai devreme, avem copii cu noi și totuși lor le dai locuri și nouă nu ? Cabanierul, un tip masiv, în vârstă, se uită urât la noi: - Asta e cabană pentru muntiști. Cei doi vin de la cabana Podragu, mi-au arătat chitanța. Îi arătăm bocancii, rucsacele. - Păi și noi venim de pe munte, de la Negoiu. - Bocancii nu înseamnă nimic. Aveți chitanță ? Aveam. O păstrasem întâmplător ca să ne decontăm între noi. Așa că
CABANIERUL DE LA BÂLEA LAC de DAN NOREA în ediţia nr. 1323 din 15 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/353155_a_354484]
-
Bine, domnule, noi am venit mai devreme, avem copii cu noi și totuși lor le dai locuri și nouă nu ? Cabanierul, un tip masiv, în vârstă, se uită urât la noi: - Asta e cabană pentru muntiști. Cei doi vin de la cabana Podragu, mi-au arătat chitanța. Îi arătăm bocancii, rucsacele. - Păi și noi venim de pe munte, de la Negoiu. - Bocancii nu înseamnă nimic. Aveți chitanță ? Aveam. O păstrasem întâmplător ca să ne decontăm între noi. Așa că am primit și noi locuri și nu
CABANIERUL DE LA BÂLEA LAC de DAN NOREA în ediţia nr. 1323 din 15 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/353155_a_354484]
-
Cotnari. - Vin ăștia cu mașinile, bagă un Tudor sau chiar un Bălcescu în buletin și cer cazare. Își închipuie că totul se cumpără cu bani. Să se ducă mai jos la Bâlea Cascadă, ăla e hotel pentru turiști. Asta e cabană pentru muntiști. A doua zi dimineață am simțit totuși avantajul șoselei. La celelalte cabane aprovizionarea se făcea cu măgărușii, mâncarea era curată dar sărăcăcioasă. Aici, înainte de a pleca ne-a băgat cabanierul în bucătărie și ne-a îndemnat să facem
CABANIERUL DE LA BÂLEA LAC de DAN NOREA în ediţia nr. 1323 din 15 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/353155_a_354484]
-
și cer cazare. Își închipuie că totul se cumpără cu bani. Să se ducă mai jos la Bâlea Cascadă, ăla e hotel pentru turiști. Asta e cabană pentru muntiști. A doua zi dimineață am simțit totuși avantajul șoselei. La celelalte cabane aprovizionarea se făcea cu măgărușii, mâncarea era curată dar sărăcăcioasă. Aici, înainte de a pleca ne-a băgat cabanierul în bucătărie și ne-a îndemnat să facem aprovizionarea pentru restul călătoriei. Niște bunătăți pe care nu le mai văzusem de ani
CABANIERUL DE LA BÂLEA LAC de DAN NOREA în ediţia nr. 1323 din 15 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/353155_a_354484]
-
fel de El Dorado al câștigurilor frumușele, dar cu destulă trudă. Venea lume pestriță, țărănci îmbrăcate sărăcuț, în rochii de monton, țigănci, puradei de prin Moldovița sau Vama. O lună de zile cei de departe dormeau pe unde apucau, prin cabane părăginite, prin poduri de grajduri, chiar pe cetină, la rădăcinile copacilor. Mâncau ce găseau, în special pâine cu zmeură, bureți fripți pe jăratec, tocane de legume luate de pe la magazinul forestier. Vedeai chiar și femei însărcinate, umblând prin păduri și dormind
ZMEURARII de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1085 din 20 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/353172_a_354501]
-
în noroi. Asta a fost prima și ultima dată când am văzut urs în pădure. Noi ne-am continuat drumul spre parchetul din satul Rașca unde lucram la curățirea de resturi lemnoase a parchetului proaspăt tăiat. Acolo dormeam la o cabană forestieră de la kilometrul șase din Rașca, unde maestru de parchet era Ilisoi, și avea ca ajutor pe unul Feduca. Când am povestit celor de la cabană întâlnirea noastră cu ursoaica, aceia aveau zâmbete ironice în colțul gurii. Nu ne credeau. Unde
URSOAICA de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1169 din 14 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353628_a_354957]
-
unde lucram la curățirea de resturi lemnoase a parchetului proaspăt tăiat. Acolo dormeam la o cabană forestieră de la kilometrul șase din Rașca, unde maestru de parchet era Ilisoi, și avea ca ajutor pe unul Feduca. Când am povestit celor de la cabană întâlnirea noastră cu ursoaica, aceia aveau zâmbete ironice în colțul gurii. Nu ne credeau. Unde urs chiar așa de aproape de sat! O fi crezut și ei, după numai două zile, când s-a aflat că ursoaica a rupt o juncuță
URSOAICA de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1169 din 14 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353628_a_354957]
-
a se confecționa măciuci la atelierele meșteșugărești, „își strânse agendele, valuta și documentele mai importante din seiful” propriu și, cu acestea, păstrate pentru orice eventualitate, pentru a se pune la adăpost, se grăbește să se retragă în munți la o cabană neștiută de ceilalți. Acțiunea romanului poate părea confuză, (așa cum a fost și perioada respectivă, atacată într-o formă invazivă de știri de tot felul: „Acum e drept, suntem puțin buimăciți de atâtea informații apărute brusc pe eșichierul vieții noastre poilitice
GHEORGHE ANDREI NEAGU: „UN SECURIST DE TRANZIŢIE” de LUCIA PĂTRAŞCU în ediţia nr. 1975 din 28 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/353681_a_355010]
-
macarale și instalații de descărcat, calea ferată, toate acestea au fost valorificate de cei care satatul le-a făcut “plocon” întreprinderea sub deviza “marii privatizări”. Unde cândva era cazinoul acum ne întâmpină o clădire jalnică. Mai pe deal se afla cabana de piatră... A fost dărâmată și aceea. În schimb centrul urbiei a înflorit. Spitalul a fost renovat, după ce prin eforturi susținute domnul primar Robert Schell și domnul manager doctor Vasile Cerbu au reușit să-l salveze de la închidere de către un
CAPITALĂ LOVIŞTEANĂ de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1185 din 30 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353722_a_355051]
-
imbratisare.Il bătu ușor pe Rafael pe grumaz și-l lasă liber. "Va trebui să urcăm vreo cinzeci de metri.Ai grijă la crengi" O agață de mână și o trase după el.Ajunsera în fața unei intrari.Nu era o cabană. O colibă de lemn ascunsă între copaci.El deschise ușa și o împinse ușor înăuntru. Stai un pic să fac lumină" Pentru un minut dispăru și apoi cameră se inundă de lumină palida a doua lămpi cu petrol.Ea privi
POVESTE DE DRAGOSTE(3) de NUŢA ISTRATE GANGAN în ediţia nr. 236 din 24 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/354073_a_355402]
-
fiind cea mai lungă din România (25 km), cu elemente geologice deosebite (carstice-peșterile Dâmbovicioara și Urșilor, cea din urma „prinsă” în peretele din dreapta al Cheilor Mari ale Dâmboviței), chei grandioase, floră și faună bogată, trasee turistice și locuri de popas (cabana Garofița Pietrei Craiului sau stâni particulare și chiar foste cabane ale muncitorilor forestieri din gurile de exploatare a lemnului) și un lanț întreg de pensiuni private la Sătic, Podul Dâmoviței și Rucăr. Unele exponate ale faunei și florei specifice acestei
CHEILE DÂMBOVIŢEI ! de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 236 din 24 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/354082_a_355411]
-
geologice deosebite (carstice-peșterile Dâmbovicioara și Urșilor, cea din urma „prinsă” în peretele din dreapta al Cheilor Mari ale Dâmboviței), chei grandioase, floră și faună bogată, trasee turistice și locuri de popas (cabana Garofița Pietrei Craiului sau stâni particulare și chiar foste cabane ale muncitorilor forestieri din gurile de exploatare a lemnului) și un lanț întreg de pensiuni private la Sătic, Podul Dâmoviței și Rucăr. Unele exponate ale faunei și florei specifice acestei părți de țară românească sunt ocrotite și declarate specii unice
CHEILE DÂMBOVIŢEI ! de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 236 din 24 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/354082_a_355411]
-
din aripa îngerului a căzut la picioarele Anei leganandu-se ușor. În peștera nu mai era nici frig, nici întuneric, iar în scurt timp Ana a adormit în brațele îngerului. Când s-a trezit dimineața Ana era în pat la cabană. Alexandra o privește preț de o clipă apoi îi spune zâmbind: - Totul e în regulă! Ai fost găsită de un salvamontist... ... gândul Anei era la îngerul din peșteră - Alexandra, am visat așa frumos... Alexandra îi zâmbi din nou apoi privind
CAND INGERII PLANG de FLORINA PETRE în ediţia nr. 198 din 17 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/354227_a_355556]
-
cine sunt...doar i-am admirat și am privit cartea așezată pe perete, la loc de cinste, am băut cu ei un ceai cald, apoi afară am stat nemișcat vazandu-mi filmul vieții. Deasupra ușii scria cu litere mari numele cabanei: FLOARE DE COLȚ! Nu vă voi spune mai mult. Dacă "Noaptea speranțelor" a avut un impact asupra mea, el s-a produs cu efectul de a ma apropia de Adi, prin faptul că în credința mea, orice întâmplare vine pe cale
STRANIA POVESTE A FLORII DE COLT DIN „NOAPTEA SPERANTELOR” de CRISTI IORDACHE în ediţia nr. 441 din 16 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/354604_a_355933]
-
măreția Arefului în suflet urcăm spre Posada Vidraru cu oglinda ei albastră pe care se joacă zglobiu caierele de nouri între vârfurile de brazi și fagi ce se răsfrâng în luciul de cristal din zestrea Domniței Dochia și suim la Cabana Capra unde poposim. Cabana Capra a fost reconstruită modern pe vatra Cabanei celei vechi și este încrustată în frumusețea și miracolul Transfăgărășan. Doi argeșeni de aur, Aurel Cazacu și Gheorghe Tuță ne-au întâmpinat cu chipul cald de lumină, binevoitori
MUNŢII FĂGĂRAŞ – VERSANTUL SUDIC: SUFERINŢĂ – JERTFĂ – MIRACOL DIVIN de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 2118 din 18 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/354548_a_355877]
-
urcăm spre Posada Vidraru cu oglinda ei albastră pe care se joacă zglobiu caierele de nouri între vârfurile de brazi și fagi ce se răsfrâng în luciul de cristal din zestrea Domniței Dochia și suim la Cabana Capra unde poposim. Cabana Capra a fost reconstruită modern pe vatra Cabanei celei vechi și este încrustată în frumusețea și miracolul Transfăgărășan. Doi argeșeni de aur, Aurel Cazacu și Gheorghe Tuță ne-au întâmpinat cu chipul cald de lumină, binevoitori, reflectând zestrea românului dintotdeauna-Omenia
MUNŢII FĂGĂRAŞ – VERSANTUL SUDIC: SUFERINŢĂ – JERTFĂ – MIRACOL DIVIN de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 2118 din 18 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/354548_a_355877]
-
pe care se joacă zglobiu caierele de nouri între vârfurile de brazi și fagi ce se răsfrâng în luciul de cristal din zestrea Domniței Dochia și suim la Cabana Capra unde poposim. Cabana Capra a fost reconstruită modern pe vatra Cabanei celei vechi și este încrustată în frumusețea și miracolul Transfăgărășan. Doi argeșeni de aur, Aurel Cazacu și Gheorghe Tuță ne-au întâmpinat cu chipul cald de lumină, binevoitori, reflectând zestrea românului dintotdeauna-Omenia, singura care n-a putut fi nici privatizată
MUNŢII FĂGĂRAŞ – VERSANTUL SUDIC: SUFERINŢĂ – JERTFĂ – MIRACOL DIVIN de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 2118 din 18 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/354548_a_355877]
-
ne-au întâmpinat cu chipul cald de lumină, binevoitori, reflectând zestrea românului dintotdeauna-Omenia, singura care n-a putut fi nici privatizată, nici vândută străinilor. Din bunătatea lor mi-au oferit în dar un calendar creștin, un ghid montan și pliantul Cabanei, invitându-ne apoi să ne umplem de harul divin al locului celest. Ne-a prins foarte bine această împărtășire argeșeană, pregătindu-ne parcă pentru refuzul de mai târziu al servitorilor maghiari înfoiați în nesimțirea caracteristică, refuzându-ne cu de-ale
MUNŢII FĂGĂRAŞ – VERSANTUL SUDIC: SUFERINŢĂ – JERTFĂ – MIRACOL DIVIN de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 2118 din 18 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/354548_a_355877]
-
au respins. Mai rămânea îmbrâncitul. Dar vina cea mare este a noastră. Prea ne-am tâmpit cu toleranța noastră prostească, umilitoare, dăunătoare, de-a face tot timpul pe bunii creștini. Dar în creștinismul ortodox-evanghelic nu există toleranță fără dreptate. Așadar, Cabana Capra este ținută în brațele vânjoase de cei mai chipeși feciori daci, carpatini, Moldoveanu și Negoiu ai mărețului masiv muntos Făgăraș. De aici, de la Capra începe suișul Miracolului divin. Rocile cristaline dau nemurire munților Făgăraș din care a odrăslit fascinația
MUNŢII FĂGĂRAŞ – VERSANTUL SUDIC: SUFERINŢĂ – JERTFĂ – MIRACOL DIVIN de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 2118 din 18 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/354548_a_355877]
-
Negoiu-2535, Dara-2500, Hârtopu-2506, Călțun-2510, Lespezi-2522, Vânătoarea lui Buteanu-2507 și Viștea Mare-2527. Privirea lor te entuziasmează, dar te și micșorează precum aura unui Sfânt: „Sfântul, spunea marele nostru filosof Petre Țuțea, are forța de coeziune a pietrei.” Pe peretele verde din jurul Cabanei sunt răsfirate pietre de diferite dimensiuni, plutind prin luciul lor, înnobilate de Soarele-bijutier, ca niște turme dace de mioare, înmărmurite de versantul de deasupra unde luceferii ard de veghe în brocartul-smarald al brazilor temerari. Pe vârfurile cu frunți eminesciene se
MUNŢII FĂGĂRAŞ – VERSANTUL SUDIC: SUFERINŢĂ – JERTFĂ – MIRACOL DIVIN de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 2118 din 18 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/354548_a_355877]
-
creste, odrăslind generațiilor mari, miracole serafice. Miracolul acesta divin: de rocă, de brazi, de iarbă, de flori, de pietre, de apă, de soare, de nouri, întrupat într-o perfecțiune sublimă conferă sufletului mistic simfonia unei armonii sacre. Plecăm fascinați de la Cabană cu un avânt celest și ne oprim la Troița drumarilor spre a-I mulțumi lui Dumnezeu pentru frumoasele și multele Sale Daruri cu care ne răsfață. Între altele... și multe lucruri mărețe a făcut Ceaușescu, dar cel mai mult în
MUNŢII FĂGĂRAŞ – VERSANTUL SUDIC: SUFERINŢĂ – JERTFĂ – MIRACOL DIVIN de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 2118 din 18 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/354548_a_355877]
-
au apărut în zonă, ca ciupercile... Voiau case de vacanță! Alți naivi care, au crezut că dacă au scăpat de Ceaușescu, o să curgă lapte și miere pe marginea drumui... Au făcut aiuriții datorii la bănci, au cumpărat terenuri, au ridicat cabane (căsuțe), după gust și posibilități... Acum, casele zac neterminate! A venit criza! Banii le-au fugit din buzunare. Au rămas doar datoriile la bănci, care fată dobânzi peste dobânzi și care i-a făcut pe bieții orășeni să dorească să
PROZĂ de LUCIA SECOŞANU în ediţia nr. 443 din 18 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/354621_a_355950]
-
le-au fugit din buzunare. Au rămas doar datoriile la bănci, care fată dobânzi peste dobânzi și care i-a făcut pe bieții orășeni să dorească să vândă casele alea, dar... nu mai au cui! Normal nici de lucru la cabane n-a mai fost... LA STAT, nu lucrase nici măcar o zi! Când n-au mai fost bani, i-a plecat și nevasta cu altul... Copii, n-au făcut. N-a vrut ea! '' Io tataie, io pot să-ți fac și
PROZĂ de LUCIA SECOŞANU în ediţia nr. 443 din 18 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/354621_a_355950]